Hare Drummer
Se mai duc băieții și fetele la Siever's
Pentru cidru, după școală, târziu în Septembrie?
Mai adună alune printre tufișurile
Fermei lui Aaron Hatfield când începe să cadă bruma?
De multe ori m-am jucat râzând cu băieții și fetele
De-a lungul drumului și pe culmile dealurilor
Când soarele era în scădere și aerul era rece,
Oprindu-ne să scuturăm nucul
Care, desfrunzit, stătea în flama asfințitului.
Acum, mireasma fumului în toamnă,
Căderea ghindei
Și ecourile văilor
Abat spre încoace vise despre viață.
Ele plutesc deasupra mea.
Ele mă întreabă:
Unde sunt tovarășii aceia care râdeau?
Câți sunt cu mine, câți au mai rămas
În livada veche de-a lungul drumului către Siever's,
În pădurile care veghează
Apele liniștite?
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre școală
- poezii despre văi
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre toamnă
- poezii despre păduri
- poezii despre jocuri
- poezii despre fum
- poezii despre fete
Citate similare
Jonathan Houghton
Se-aude croncănitul ciorii
Și trilul ezitant al sturzului.
Se-aude bătaia unei tălăngi în depărtare
Și vocea plugarului de pe dealul lui Shipley.
Pădurea de dincolo de livadă stă nemișcată
În aerul încremenit al verii;
Și de-a lungul drumului chicotește o căruță
Încărcată cu porumb, îndreptându-se spre Atterburry.
Și un bătrân a adormit la umbra unui copac,
Și o bătrână trece de partea cealaltă a drumului,
Venind dinspre livadă cu o căldare de mure.
Și un băiat stă tolănit pe iarbă
Lângă picioarele bătrânului,
Și urmărește plutirea norilor pe cer,
Și-i este dor, și-i este dor, și-i este dor
De ceva, dar nu știe de ce anume:
De bărbăție, de viață, de lumea largă!
Au trecut apoi treizeci de ani,
Iar băiatul s-a întors, uzat de viață, înapoi
Și livada nu mai era acolo,
Și pădurea dispăruse,
Și casa era alta,
Și drumul era plin de praful ridicat de automobile
Și lui îi este dor de un locșor pe Deal!
Edgar Lee Masters, epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER editura CORESI, ediție 2020
*** E vorba de dealul unde se afla cimitirul din Spoon River.
poezie clasică de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER editura CORESI, ediție 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre ciori
- poezii despre țărani
- poezii despre voce
- poezii despre vară
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre somn
Către tine
Azi m-am oprit să mă uit la drum...
Calea era doar pe partea mea.
Am adunat pașii...
Ultimile tale cuvinte sunt închise în mintea mea
Și nu-mi mai spun că mi-e dor de tine,
Și nu-mi pretind zâmbetul a fi adevărat
Pentru acele zile când nu mi-ai spus nimic despre timpul tău.
Gândurile mele sunt gata
pentru altoirea din primăvară.
Mîine, zgomotul vieții se va întoarce la mine
Și-ți voi scrie din nou...
La tine, în lungul drumului... soarele...
Și umbra nu l-a însoțit niciodată.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zâmbet, poezii despre zile, poezii despre primăvară, poezii despre prezent, poezii despre gânduri, poezii despre dor sau poezii despre cuvinte
Fetele petrec considerabil mai puțin timp decât băieții jucând jocuri video, și ele sunt mai puțin înclinate către a juca jocuri violente, și își neglijează temele de acasă din cauza jocurilor numai pe jumătate din cât o fac băieții.
Manfred Spitzer în Demența digitală. Cum devenim nebuni noi înșine și copiii noștri
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre jocuri, citate despre violență, citate despre video, citate despre timp, citate despre fete sau citate despre acasă
Amelia Garrick
Iată, eu zac aici aproape de tufișul cu trandafiri pitici,
În locul acesta neștiut, lângă gardul
Până la care s-au întins petice rare
Din pădurile lui Siever.
Tu ești o figură marcantă în New York,
Soția unui cunoscut milionar,
Un nume în coloanele ziarelor vremii,
Frumoasă, admirată la o magnitute
Amplificată poate și de mirajul distanței.
În ochii lumii
Tu ai reușit,
Eu am pierdut
Tu ești în viață, eu sunt moartă.
Și totuși eu știu că prin spirit te-am învins;
Și mai știu că zăcând aici departe de tine,
Neauzită de prietenii tăi,
De lumea strălucitoare în care te învârți
Sunt în realitate puterea de neînvins, mai presus de viața ta,
Care îți refuză triumful complet.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre soție, poezii despre realitate, poezii despre prietenie, poezii despre ochi, poezii despre moarte, poezii despre jurnalism sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Theodore, poetul
Copil fiind, Theodore, stăteai ore în șir
Pe malurile râului Spoon, cel cu cu ape tulburi,
Cu ochii ațintiți la ieșirea găurilor în care locuiau crabi,
Așteptând răbdător ivirea unuia dintre ei, strecurând afară
Mai întâi antenele, asemeni unor fire de fân,
Și apoi tot corpul, de culoarea granitului,
Cu ochii mici, de cărbune.
Iar tu te întrebai înfiorat, în transă de gânduri,
Ce știa el, ce dorea și, la urma urmei, de ce trebuia să existe?
Mai târziu, perspectiva s-a schimbat și-ai început să veghezi bărbați și femei
Ascunși prin găurile sorții, în mijlocul marilor orașe,
Și așteptai ca sufletele lor să iasă la lumină,
Ca tu să poți afla
Cum trăiau, și pentru ce trăiau,
Și de ce mișunau atât de grăbiți
De-a lungul drumului nisipos unde nu era apă
În vreme ce zilele verii se apropiau inexorabil de sfârșit.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre început, poezii despre suflet, poezii despre sfârșit, poezii despre schimbare sau poezii despre râuri
Dacă toate lucrurile continuă să se schimbe, cum poți să devii sănătos? Putem deveni doar mai sănătoși dar niciodată sănătoși. Sănătos înseamnă comportamentul cel mai elevat care să se potrivească cu o anumită situație dată... Mai înțelept, nu înțelept. Mai inteligent, nu inteligent. Când cineva întreabă: "Care este răspunsul la toate aceste întrebări?" Nu există un răspuns, există mai multe răspunsuri, pe care le vei găsi de-a lungul drumului.
citat din Jacque Fresco
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sănătate, citate despre devenire, citate de Jacque Fresco despre devenire, citate despre înțelepciune, citate despre superlative, citate de Jacque Fresco despre superlative, citate despre schimbare, citate despre inteligență, citate de Jacque Fresco despre inteligență, citate despre existență sau citate de Jacque Fresco despre existență
Băieții timizi
Băieții timizi aleargă de ei înșiși
să nu fie văzuți roșind
de fetele cărora le admiră
în secret
mersul spre cealaltă dimensiune a ființei.
În sufletul lor dimineața încep
să zboare fluturii,
care se așază pe umărul
unei domnișoare însetate de ploi
cu mister de gheață.
Atât de zgribuliți devin fluturii, încât
băieții timizi nu mai pot să rostească
"mi-e frig", ci "mi-e dor"
dacă îi întreabă cineva
de ce se ascund
de săruturi furate.
Și atunci devin și mai stângaci
și se lovesc de toate întrebările
lumii
și de toate răspunsurile
pe care nu le vor da niciodată,
pentru că fluturii lor nu se transformă
în viermi,
ci într-o mătase care noaptea ia stele din cer
și acoperă fetele singure, ce dorm
ținând în mână fără să știe
inima unui băiat timid.
poezie de Victor Iacobescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre sărut furat, poezii despre sărut, poezii despre stângaci, poezii despre secrete, poezii despre ploaie sau poezii despre noapte
Straturi
Am parcurs multe vieți,
unele fiind ale mele
și nu mai sunt cine am fost,
deși câteva principii ale stării de fi
au rămas aceleași, iar eu încă mai lupt
să nu mă rătăcesc.
Când privesc înapoi,
căci sunt osândit să privesc,
pentru a strânge puterea
necesară continuării călătoriei,
văd reperele înșirându-se
în apusul orizontului
și focuri mocnite urmând drumul
de-a lungul taberelor de campare
peste care îngerii gunoaielor
dau rotocoale bătând greoi din aripi.
Oh, eu însumi am întemeiat o famile
din sentimentele mele cele mai profunde,
iar acum o văd spulberată!
In vârtejul vântului
cenușa fierbinte-a prietenilor mei
care au căzut de-a lungul drumului
îmi frige-amarnic fața.
Și, totuși, eu revin,
revin exultând cumva,
cu dorința intactă de a ajunge
acolo unde trebuie să ajung,
iar fiecare bornă de pe drum
îmi este nespus de scumpă.
In cea mai neagră noapte,
când luna era acoperită,
iar eu rătăceam pierdut printre ruine,
o voce de dincolo de norii nimbus
îmi arăta calea:
"Trăiește în straturi,
nu în deșeuri."
Deși îmi lipește iscusința
de a descifra deplin mesajul,
fără nici un dubiu, capitolul următor
din cartea metamorfozelor mele
este deja scris
doar că eu nu-s încă gata cu transformările.
poezie de Stanley Jasspon Kunitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre vânt, poezii despre principii sau poezii despre nori
Barry Holden
În ziua când sora mea, Nancy Knapp,
Și-a dat foc la casă,
Îl judecau pe doctorul Duval
Pentru moartea Zorei Clemens;
Stătusem în tribunal două săptămâni
Urmărind procesul, ascultând fiecare martor.
Era clar că el o lăsase însărcinată după ce o adusese în familie
Și că nu avea cum să lase
Copilul să se nască.
Well, atunci ce să spunem despre mine, cu opt copii,
Plus unul pe drum și cu ferma
Ipotecată lui Thomas Rhodes?
Când am ajuns acasă în noaptea aceea
(După ce ascultasem povestea călătoriei cu mașina
Și descoperirea Zorei în șanț),
Primul lucru pe care l-am văzut, chiar lângă trepte,
Unde băieții săpaseră căutând viermi pentru momeală,
A fost securea!
Și, cum intram, am dat peste nevastă-mea,
Stând înaintea mea, mare, gravidă.
A început discuția despre fermă și ipoteci
Și am omorât-o.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre săptămâni, poezii despre naștere, poezii despre medicină sau poezii despre medici
Necunoscutul
Voi cei cu aspirații înalte, ascultați povestea necunoscutului
Care zace aici fără o cruce la cap.
Pe când eram un copil neastâmpărat și lipsit de griji
Hoinărind cu arma în mâna prin pădure,
Lângă conacul lui Aaron Hatfield
Am împușcat un șoim care se oprise în vârful
Unui copac uscat. A căzut cu țipăt gutural
La picioarele mele, cu aripa ruptă.
L-am pus într-o colivie
În care a trăit multe zile cârâind dușmănos spre mine
Când îi dădeam să mănânce.
Zilnic caut prin coclaurile Iadului
Sufletul șoimului
Pentru a îi oferi prietenia
Unuia pe care viața l-a rănit și i-a barat drumurile.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre religie sau poezii despre prieteni și dușmani
Charles Webster
Pădurea de pini de pe deal
Și clădirea fermei de la kilometri depărtare
Se vedeau clar, ca prin binoclu,
Sub cerul albastru ca un păun!
După amiază o pătură de nori
A acoperit pământul. Iar tu pășeai pe drum
Și peste pășunea de trifoi, unde singurul sunet
Era tremolul lichid al unui greiere.
Apoi soarele a asfințit între titirezii uriași
Ai două furtuni din depărtare. Un vânt în creștere
A alungat norii și a aprins flăcările
Stelelor lipsite de apărare,
Clătinând arama lunii
Între culmea dealului
Și frunzișurile scânteietoare ale livezii de meri.
Mergeai gânditoare de-a lungul țărmului
Unde din gâtlejurile valurilor ieșeau ciripituri
Ca cele ale unor păsări singuratice
Care cântă sub apă și strigă
Înspre urmele lăsate de vânt prin cedri,
Până când într-un târziu te-ai oprit, numai lacrimi,
Și, privind spre cer, ai văzut pe Jupiter
Balansându-se pe piramida celui mai înalt pin.
Apoi, coborând privirea, ai văzut pe pridvorul pustiu
Scaunul meu gol legănat de vânt
Fii curajoasă, Iubito!
poezie clasică de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER editura CORESI, ediție 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre stele, poezii despre singurătate, poezii despre păuni sau poezii despre păsări
Lydia Humphrey
Du-te, vino; du-te, vino la și de la biserică,
Întotdeuna cu Biblia sub braț,
Până am îmbătrânit și mi s-a albit părul;
Necăsătorită, singură pe lume,
Găsindu-mi frați și surori în congregație,
Iar copii în biserică.
Știu, unii râdeau de mine și mă credeau ciudată.
Cunoșteam sufletele de ulii care zburau sus pe cer în lumina soarelui,
Deasupra turlelor bisericii, luând biserica în râs,
Disprețuindu-mă fără să mă fi văzut.
Însă, așa cum aerul din înălțimi era dulce pentru ei,
Aerul din biserică era dulce pentru mine.
Era viziunea, viziunea, viziunea poeților
Într-o formă democratizată.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre biserică, poezii despre lumină, poezii despre viziune, poezii despre ulii sau poezii despre râs
Aaron Hatfield
Mai trainică decât granitul, Spoon River,
Este amintirea care ți-a rămas în memorie,
Imaginea mea stând în fața pionerilor, bărbați și femei,
Acolo în Biserica Unită de ziua Împărtășaniei.
Eu, vorbindu-vă cu voce înnecată despre lemnarul cel tânăr
Din Galilea care a mers în marele oraș
Pentru a fi ucis de bancheri și de juriști;
Vocea mea se împletea cu vântul de Iunie
Care bătea peste lanurile de grâu de la Atterbury,
În timp ce pietrele albe ale cimitirului
Din jurul Bisericii luceau sub soarele verii.
Și acolo, în propriile rememorări largi cât viața,
Sunteți voi, o, pioneri,
Cu capetele plecate respirând în lume regretele voastre
Pentru fiii uciși în bătălii și pentru fetele voastre,
Și copii pierduți în dimineața vieții
Sau în intolerabila arșița a amiezii.
Dar în acele momente de tăcere amară,
Când vinul și pâinea erau împărtășite,
Sosea între noi împăcarea și pacea.
Noi, plugarii și tăietorii de lemne,
Noi, țăranii, frații tâmplarului din Galilea
Venise la noi Mângâietorul
Și consolarea adusă de lumina predicilor!
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin
Cele mai bune lucruri din viață sunt oamenii pe care îi iubim, locurile unde am fost și amintirile cu care am rămas de-a lungul vieții.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre iubire sau citate despre amintiri
Washington McNeely
Bogat, respectat de concetățeni,
Tatăl multor copii, născuți dintr-o mamă nobilă,
Toți crescuți aici,
În conacul cel mare de la marginea orașului.
Priviți cedrul de pe pajiște!
Am trimis toți băieții la Ann Arbor, toate fetele la Rockford,
În timp ce viața mea curgea înainte, devenind tot mai bogat și mai respectat
Odihnindu-mă, seara, sub cedrul meu.
Anii treceau.
Am trimis fetele în Europa;
Le-am înzestrat când s-au căsătorit.
Băieților le-am dat bani pentru a intra în afaceri.
Erau copii zdraveni, promițători ca merele
Înainte ca racilele de sub coajă să se arate.
Dar John a părăsit țara dezonorat,
Jenny a murit la naștere.
Eu am rămas sub cedrul meu.
Harry s-a sinucis după un scandal,
Susan a divorțat
Eu am rămas sub cedrul meu.
Paul și-a pierdut mințile din prea mult studiu,
Mary s-a rupt de lume, rămânând acasă, din iubire pentru un om.
Eu am rămas sub cedrul meu.
Toți au pierit sau și-au frânt aripile sau au fost devorați de viață.
Eu am rămas sub cedrul meu.
Soția, mama lor, mi-a fost luată
Eu am ramas sub cedrul meu,
Până când ceasul a bătut de nouăzeci de ani;
O, Pământ maternal, legănând frunza care cade spre a adormi.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre căsătorie, poezii despre țări sau poezii despre seară
Penny: Știu că nu e treaba mea, dar eu doar... trebuie să întreb - care e orientarea lui Sheldon?
Leonard: Cum adică "orientare"?
Penny: Știi tu, care e orientarea lui? Îi plac fetele...? Băieții...? marionetele din șosete...?
Leonard: Sincer, noi credem că nu are nicio orientare.
Penny: Haide, toată lumea are o orientare.
Howard: Nu Sheldon. De-a lungul anilor am formulat o serie de teorii despre cum s-ar putea reproduce. Eu mizez pe mitoză.
Penny: Scuze?
Howard: Cred că într-o zi Sheldon va mânca o cantitate enormă de mâncare thailandeză și se va împărți în doi Sheldon.
Leonard: Pe de altă parte, eu cred că Sheldon ar putea fi forma de larvă a speciei sale și că într-o zi se va transforma în cocon și va ieși două luni mai târziu cu aripi de molie și exoschelet.
Penny: Ok, bine, mulțumesc pentru coșmaruri.
replici din filmul serial Teoria Big Bangului
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mâncare, citate despre teatrul de păpuși, citate despre sinceritate, citate despre mulțumire, citate despre coșmaruri sau citate despre aripi
Lucius Atherton
Când mustața mi se răsucise
Și părul meu era negru,
Și purtam pantaloni strâmți,
Și aveam un buton cu diamant,
Eram admiratul valet de cupă și pe multe am păcălit.
Dar când au început să-mi apară fire albe,
Iată, fetele noii generații
Au râs de mine fără să le fie teamă,
Iar aventurile galante s-au sfârșit.
Eram tot eu, însă ținta unui diavol fără inimă,
Ocupat numai cu treburi amărâte, încălzit doar de aventurile
Altor zile și altor oameni.
Și a venit vremea când locuiam
La restaurantul lui Mayer
Onorând comenzi pentru acasă,
Un Don Juan sur, îngălat, fără dinți, discreditat...
Acum, văd aici un spectru atotcuprinzătoar cântând
Despre una numita Berenice;
Și mai văd că forța care l-a înălțat pe el atât de sus,
M-a redus pe mine la zdrențe de viață.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre păcăleli sau poezii despre negru
La drum
E-așa plăcut să te plimbi seara printre izvoare
Când peste nisipul de-aur imense umbre cad,
Când clopote bat blând adâncind tăcerea mare
De-a lungul Drumului Mătăsii către Samarkand.
poezie de James Elroy Flecker din Drumul mătăsii către Samarkand, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre plimbare sau poezii despre nisip
Bătrânețe
Sunt sătulă de acele seringilor,
Sunt sătulă de cearceafurile din cauciuc și de tuburi.
Sunt sătulă de fețe pe care nu le cunosc
și cred că de-aici și acum începe moartea.
Moartea începe ca un vis
plin de obiecte și de râsul surorii mele.
Eram tinere și ne plimbam,
și culegem mure
de-a lungul drumului către Damariscotta.
O, Susan, a țipat ea,
ți-ai pătat bluza cea nouă.
Gust dulce
am gura plină cu mure
și zeama albastră și dulce se prelinge
tot drumul spre Damariscotta.
Ce faci? Lasă-mă în pace!
Nu vezi că visez?
În vis nu ai niciodată opzeci de ani.
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre seringă, poezii despre pace, poezii despre gură sau poezii despre cunoaștere
Am mai visat...
Când m-am trezit în mine era toamnă,
Se ofileau și crini și trandafiri,
Dar mi-a rămas în minte-un chip de doamnă
Ce îmi zâmbește-n zilele pustii.
Poate-ai plecat, poate-ți încerci norocul,
Sau poate ai găsit o nouă zi,
Și umbra îți mai tine acum locul,
Pe acea bancă-n serile târzii.
Poate din când în când privești spre stele,
Cu-n zâmbet trist renunti la orice vis,
Și par așa departe, când pe ele,
Cu mâna-ntinsă nu le mai atingi.
Când m-am trezit era târziu și noapte,
Te-am căutat până în ierni târzii
Și mi-au rămas în inimă păcate
Să le ador în fiecare zi.
Am mai rămas, zâmbind, în chip de ceară
Și-am mai visat puțin, la răsărit,
M-am modelat în chipul tău, de vară
Și m-am topit, pe bancă, liniștit...
poezie de Daniel Leonard Moraru din Din suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe