Reprezentările religioase sunt dogme, afirmaţii asupra unor fapte şi raporturi ale realităţii exterioare (sau interioare), care ne comunică ceva ce nu noi înşine am descoperit şi care pretind să le admitem printr-un act de credinţă.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţăturile religioase sunt totalmente iluzii, afirmaţii nedemonstrabile, nimeni neputând fi constrâns să le considere drept adevărate sau să creadă în ele. Unele dintre ele sunt atât de neverosimile, atât de incompatibile cu tot ceea ce am descoperit cu mare greutate în legătură cu realitatea lumii şi a universului, încât – luând în mod corespunzător în considerare diferenţele psihologice – le putem compara cu halucinaţiile. Asupra valorii de adevăr a celor mai multe dintre ele nu ne putem face nici o idee logică. Tot aşa cum sunt nedemonstrabile, ele sunt şi de necombătut.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reprezentările sunt refulate doar când stau în legătură cu descărcări afective care nu trebuie să aibă loc; poate ar fi mai potrivit să spunem că doar sentimentele sunt refulate, dar acestea nu sunt sesizabile pentru noi decât în legătură cu reprezentările.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Civilizaţia este ceva impus majorităţii potrivnice de către o minoritate care a înţeles cum să intre în posesia instrumentelor puterii şi ale constrângerii. Este atunci firesc să admitem că dificultăţile nu ţin de esenţa însăşi a civilizaţiei, ci sunt condiţionate de imprefecţiunea formelor de societate care s-au dezvoltat până în prezent.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fondul psihic care alimentează ideile latente se întâlnesc frecvent amintiri ale unor fapte trăite, impresionante, a căror origine se află în prima copilărie. Ele oferă visului o situaţie care se prezintă totdeauna sub formă concretă şi constituie un element foarte important, deoarece exercită asupra formării visului o influenţă activă, servind drept nod de cristalizare, în jurul căruia se ordonează şi se grupează restul materialului.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conştiinţa nu este decât un organ de simţ care permite perceperea calităţilor psihice... Aparatul psihic, care este deschis asupra lumii exterioare prin organele de simţ ale sistemului său de percepţie, este el însuşi lume exterioară pentru organul de simţ al conştiinţei, care de altfel îşi găseşte în acest raport justificarea sa teleologică.

Sigmund Freud în Psihologia vieţii cotidiene
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este mult mai uşor de explicat efectul comic al caricaturii decât cel al simplei imitaţii. Caricatura, parodia, travestirea, precum şi demascarea, echivalentul lor practic, se îndreaptă împotriva unor persoane şi obiecte care pretind autoritate şi respect, care se ridică într-un sens sau altul deasupra obişnuitului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Argumentele medicului sunt neputincioase în faţa certitudinii interioare care exprimă cu atâta forţă, iar intervenţia sa este mai întâi sortită eşecului, el fiind silit să cerceteze rădăcinile unor asemenea prejudecăţi dăunătoare.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrem să ne facem o idee exactă asupra moralităţii maselor, trebuie să luăm în consideraţie faptul că la indivizii adunaţi în mulţime toate inhibiţiile individuale dispar, în timp ce instinctele crude, brutale, destructive, supravieţuitoare ale unor epoci primitive, care dorm în adâncul fiecăruia, sunt brusc trezite.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevrozele obsesionale sunt sisteme religioase personale şi religiile însele nu sunt altceva decât nevroze obsesionale ale omenirii.

Sigmund Freud în Acte obsesionale şi practici religioase (1907)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actele ratate au un sens: aceasta este concluzia care trebuie să admitem că se degajă din analiza efectuată, pe care s-o punem la baza cercetărilor ulterioare.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul în care însă, nu deţinem chiar de la cel analizat lămuriri asupra sensul actului ratat, unde vom găsi puncte de sprijin pentru interpretări şi indicii pentru demonstraţie? Aceste puncte de sprijin şi indicii provin din surse multiple. Ele ne sunt furnizate în primul rând de comparaţia analogică cu fenomene care nu sunt legate de actele ratate, ca, de exemplu, în cazul în care constatăm că deformarea unui nume, ca act ratat, are acelaşi sens injurios ca şi acela pe care l-ar avea o deformare intenţionată. Dar puncte de sprijin şi indicii ne sunt furnizate şi de contextul psihic în care se produce actul ratat, de cunoştinţele pe care le avem în legătură cu caracterul persoanei care săvâşeşte acest act, de impresiile pe care această persoană le-a putut avea înainte de act şi împotriva cărora ea poate că reacţionează prin acesta.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ŞI EI PRETIND (Inv-L)

Şi invidioşii pretind că nu sunt invidioşi; mai ales invidioşii...
Şi ipocriţii pretind că sunt sinceri; mai ales ipocriţii...
Şi istericii pretind că nu sunt isterici; mai ales istericii...
Şi încăpăţânaţii pretind că nu sunt încăpăţânaţi.
Şi încrezuţii pretind că sunt modeşti.
Şi încuiaţii pretind că sunt descuiaţi.
Şi înfumuraţii pretind că sunt modeşti.
Şi îngâmfaţii pretind că sunt modeşti.
Şi înşelătorii pretind că sunt cinstiţi.
Şi josnicii pretind că nu sunt josnici.
Şi cei care jură strâmb pretind că jură drept.
Şi cei care îşi calcă jurământul pretind că nu îşi calcă jurământul.
Şi laşii pretind că sunt curajoşi.
Şi lăudăroşii pretind că sunt modeşti; mai ales lăudăroşii...
Şi leneşii pretind că sunt harnici.
Şi lichele pretind că nu sunt lichele.
Şi limbuţii pretind că sunt tăcuţi.
Şi linguşitorii pretind că nu sunt linguşitori.

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (19 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ceea ce priveşte deformarea numelor, nu putem admite că ar fi întotdeauna vorba de o concurenţă între două nume, în acelaşi timp asemănătoare şi diferite. Chiar şi în absenţa acestei concurenţe, cea de-a doua intenţie nu este greu de descoperit. Deformarea unui nume are adesea loc în afara oricărui lapsus. Prin deformare se încearcă transformarea unui nume în ceva ce sună urât sau în ceva care aminteşte de un obiect vulgar. Este un gen de insultă foarte des răspândit, la care omul cultivat sfârşeste prin a renunţa, dar adesea fără convingere. De multe ori el îi dă forma unei "vorbe de duh", de o calitate cu totul inferioară. Pare deci indicat să admitem că lapsusul rezultă adesea dintr-o intenţie injurioasă care se manifestă prin deformarea numelui.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă perseverăm în încercarea de a găsi esenţa comicului în raportarea preconştientă la ceea ce este infantil, atunci va trebui să facem un pas mai departe decât Bergson şi să admitem că acea comparaţie din care provine comicul nu trebuie neapărat să reamintească plăcerea infantilă sau jocurile copilăriei; este suficient dacă ea reactualizează imaginea copilului în genere, poate chiar şi durerile infantile. Explicând plăcerea comică nu printr-o plăcere rememorată, ci printr-o comparaţie, ne-am depărtat de Bergson, dar am rămas consecvenţi cu noi înşine.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reprezentările contradictorii se exprimă aproape întotdeauna în vis printr-un singur şi acelaşi element. Opoziţia dintre două idei, antagonismul lor se exprimă în vis într-o manieră cu totul caracteristică: un alt element se transformă aici, până la sfârşit, în contrariul său.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă, aşadar, suntem absolut dispuşi să admitem existenţa unui sentiment "oceanic" la un mare număr de oameni şi dacă înclinăm să-l raportăm la o fază primitivă a sentimentului eului, de îndată se pune o nouă întrebare: De unde dreptul de a considera acest sentiment drept sursă a trebuinţei religioase?

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pretinde însă că fiecare din noi, sub o formă sau alta, se comportă ca un paranoic, corectează cu ajutorul visului acele elemente ale lumii care sunt de netolerat, ca apoi să insereze himere în realitate. Acest caz capătă o importanţă cu totul deosebită atunci când un mare număr de oameni caută laolaltă să-şi asigure fericirea şi protecţia împotriva suferinţei cu ajutorul deformării himerice a realităţii. Religiile umanităţii trebuie socotite ca iluzii colective de acest ordin. Fireşte, acela care împărtăşeşte o iluzie nu o recunoaşte niciodată ca atare.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentimentul popular, influenţat mediocru de către aceste aprecieri ale ştiinţei şi puţin riguros cu privire la originile profunde ale visului, se încăpăţânează în antica sa credinţă. Pentru el, visul are un sens şi acest sens ascunde o previziune. Pentru a o elibera din conţinutul visului, care este adeseori mult prea confuz şi misterios, este necesar să se aplice anumite procedee de interpretare, iar aceste procedee constau, în general, în înlocuirea conţinutului visului, aşa cum a rămas el în memorie, printr-un alt conţinut. Transpunerea se poate face în amănunt, cu ajutorul unei "chei" care nu trebuie să varieze. Se poate, de asemenea, înlocui dintr-o dată obiectul esenţial al visului printr-un alt obiect faţă de care primul n-ar fi decât simbolul.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea devin active şi dorinţe de care ne ruşinăm şi pe care trebuie să le ascundem de noi înşine. De aceea, ele sunt refulate şi împinse în inconştient. Astfel de dorinţe refulate şi ramnificările lor nu pot ajunge decât la forme de expresie deformate.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp ce lucrarea visului se împlineşte, intensitatea psihică a ideilor şi a reprezentărilor care-i constituie obiectul se transferă asupra altora, asupra acelora pe care, în mod sigur, noi nu ne aşteptăm deloc să le vedem accentuate astfel.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!