Mişcare

Valul neliniştit,
neobosit al mării,
e simbolul mişcării.

Experienţe trăite
cu ani în urmă
au creat peisajul
în care se consumă.

Noi înşine,
în permanentă mişcare,
creăm lumea din jur,
fremătătoare.
Înfruntăm ignoranţi
noutăţile vieţii.

Ignoranţa însăşi
poartă viaţă –
amestec de cunoscut
şi necunoscut,
amestec generator de artă,
amestec de muzică,
de pictură,
de dans pătimaş,
de literatură,
ce fac din viaţă adevărată magie
sorbită naiv, cu frenezie.

E asemeni amestecului
de apă limpede
şi nisip de pe mal,
la care lucrează

neobositul val –
simbol al mişcării.

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa este un amestec de magie şi paste bine gătite.

definiţie clasică de Federico Fellini
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce curios rol are "valul" în istoria românească; valul lui Traian şi alte valuri. In
fond valul e simbolul mişcării; la noi însă s-a staticizat şi a devenit zid de apărare. Inceputurile româneşti constau în încremenirea valurilor.

Constantin Noica în Jurnal filosofic (1944)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amestec bizar

Cu manele sau Salam,
Nici un amestec nu am,
Însă cred c-ar fi mai bine
Salamul să fie la mine.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

maturitate

Maturitate:

mare adâncă, dar lină;
iubire statornică, liniştită, deplină;
trăire profundă, amestec
de ploaie şi cer-curcubeu;
şi râs, dar şi plâns!

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe val

În valurile vieţii, adesea m-am scăldat.
Eram mereu deasupra, sub val nu am intrat.
Cât am fost pe val, ce mult m-am bucurat!
Când a căzut valul, nu m-am speriat.
Am luptat eroic să mă prind de mal,
Să ies iar deasupra, s-ajung la final.

Cum talazul mării, urcă şi coboară,
Izbeşte în maluri şi se-întoarce iară,
Nu mă dau bătut, nici nu fac scandal,
Mă ridic din apă şi iar sunt pe val.

poezie de Dumitru Delcă (25 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este interesant de remarcat că organizaţia tineretului român, din care Frăţia de Cruce este secţiunea elevilor de liceu, care se pune în mişcare încă din anul 1924, este precursoare însăşi a Mişcării Legionare propriu-zisă, care ia fiinţă abia în 1927. Aceste frăţii de cruce, cu elementele ieşite din sânul lor, au avut o importanţă covârşitoare la închegarea mişcării, căreia i-a servit primele cadre de organizare, după dezastrul curentului naţionalist şi ruperea în două a Ligii Apărării Naţionale Creştine, a profesorului A. C. Cuza, evenimente ce s-au petrecut, după cum se ştie, în primăvara anului 1927.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se poate susţine că muzica noastră populară are un caracter bine definit naţional. Însăşi doina noastră nu este decât un amestec de motive arabe, ruseşti şi ungureşti... S-a întâmplat cu muzica noastră naţională ceea ce s-a întâmplat şi cu fiinţa noastră etnică. După cum sângele nostru este un amestec din toate soiurile de neamuri, care au trecut prin această parte a Europei, tot aşa şi muzica noastră naţională a păstrat accente, răsunete, influenţe din cântecele acelor popoare. De aceea cântecele noastre naţionale au o bază orientală.

George Enescu în George Enescu. Interviuri acordate presei româneşti, vol. 2
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce tot îmi spui de Ana?

amestec făina oaselor mele
în bolul osului tău
din care fluieră coclaurile

neumblarea noastră
nu face decât să ne depărteze
de zidurile pe care le ridicăm
şi pe care le văruim

cu oase

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoaptele toamnei

E toamnă
Şi-nserarea adună în mănunchi
Fuioare ce coboară, ca dintr-un tainic ciur,
În apa liniştită
La care, în genunchi,
Îmi tac nefericirea
Şi să o schimb, mă jur.

"Ridică-te" -
Şoptiră, deasupra mea, din ramuri
Cu frunze-ngălbenite, copacii de pe mal -
"Şi fă-ţí din înserare
Amestec de balsamuri
Apoi, din visul nopţii,
Al vieţii madrigal!"

M-am ridicat
Şi totul părea o feerie:
Pluteau, pe unde, raze, iar liniştea din lac
Se transformase-n imnuri,
În cânt de bucurie
Ce-mi aducea miresme
De flori de liliac.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericiri în rime

cu voluptatea pătimirii trăiesc bătrâneţea
amestec straniu de sublim de fantomal
am strâns din viaţă eleganţa, fineţea
din valuri negre am ieşit mereu la mal.

convertesc timpul în resorturi sublime
mă întăresc în conştiinţa propriei misiuni
pacea şi liniştea sunt fericiri în rime
cu luceferii poetici resimt conexiuni.

trăiesc prin transcendenţă un vis universal
prilej de înălţare în credinţa divină
cumulez doar splendori din mediu natural
dragostei de viaţă nu îi sunt străină.

îi fac mărturisiri luminii din astral
este mângâietoare, amicală, calină.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biserica ruinată

Biserica stă tristă pe golul mal al mării –
O noapte-a fost, cumplită, iar valul revărsat
Cu vuiet îngropat-a sub el întregul sat.
Şi bârne şi cadavre şi semne-ale pierzării
Rămaseră-n amestec prin mucedul nămol
Când apă se retrase lăsând iar câmpul gol.
Când trec corăbierii în dreptul ei, pe mare,
Fac cruce, şi cu vâsla bat apă mai grăbit.
Se joacă vântul jalnic cu clopotul dogit,
Prin spartele ferestre cântând cu disperare.
Amurgul vine roşu, vin gălbenele zori,
Şi noaptea peste lună trec turmele de nori,
Ea stă, tăcutul martur, pe veştedă colină
Umplând singurătatea de spaimă şi fiori...

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglinda dorinţei

În ochii tăi mă regăsesc, privind
Ca într-o oglindă a dorinţei,
Tu te transformi într-o sirenă
Plutind în valul plin de vise...
Aşa prinzi viaţă, pe un mal al vieţii.
Visând că eu te strâng la piept
Punându-ţi scoici şi melci
În păr şi la urechi, ţn loc de şoapte.
Îmi amintesc de lumea apei,
În care ne-am născut,
O lume plină de mister
Din care visele nicicând nu pier.
Iar eu te strig din valuri pline de iluzii,
Atunci când totul pare trist şi efemer...
Din lumi în care noi mergeam la braţ
Pe-un mal de viaţă mult dorit,
De paşii nevăzuţi ai inventatelor plăceri!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul e amestecat în lumea aceasta: niciun bine fără amestec de ceva rău, niciun rău fără amestec de ceva bine!

citat din Moschus
Adăugat de Anda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsună valul

Ninge fulgi în val de mare
Îngerii îsi scutură penajul
Răsună valul spart in zare
Gerul acoperă usor peisajul

Deschide ochii fulg de nea
Să vezi unde te duce vântul
Gândurile poartă mantiea ta
De unde cazi îţi vine rândul

Diamant trucuri de gheaţă
Scruptate chipuri într-un mal
Agăţate aripi albe de gheaţă
Calca nisipul îngheţat la mal

Spuma dictează peisajul
Îngerii isi curăţă penajul

sonet de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ce să îmi amestec cafeaua

în dimineţile post apocaliptice
când trezirile mi se sublimă
într-o tortură academică
de parcă dezlipirea zilnică de tine
cea din visele altor realităţi
pare ar fi un canon sisific
un fel de perpetuă rătăcire de sine?
tremurul minţii mi se înghesuie
în degetele din ce în ce mai vinete
din ce în ce mai lungi
şi braţele mi s-au lungit nefiresc
în căutarea ta
crengi au devenit târâte după cel
căruia arereori pot să-i mai spun "eu"
cu ce să-mi amestec singurătatea asta
vâscoasă ce-mi colorează sângele negru
cuburi de gheaţă mi-l face ori de câte ori
un gând rebel pleacă să te sărute
a bună dimineaţa?
uite
pe mine mă amestec
ca pe un pumn de cucută
şi mă beau în lumina unei noi adormiri
am încurcat încă o dată
sensul naşterii mele
voi începe un somn mai lung
să-mi aflu menirea...

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amestec de stare

am consumat îngerii
dintre ochelarii mei şi ai tăi
am încurcat gândurile
într-un amestec de turn babel

îmi ascut singurătatea
în cuvinte îmbrăcate ce nu se pot uda
asistând la timpul ce curge prin trup
dansând în corole pe mâini şi pe faţă

golul etern curge prin palme
hiperbola memoriei smulge din mine copacii
care se năşteau neîntrebaţi

prezentul curge neclintit într-o structură
fără importanţă
luând orice formă
nespânzurată de vreun vis.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea

în timpul din urmă
cel din urmă rămas
plec fără urmă
tăcut şi la pas
pasul e greu şi trupul rebel
sângerează gândul în amurg
dansează prin păduri albe iele
goale, pure şi ele
privesc dansul lor aprig
dans nebun, dansul de foc
în viaţa asta fără de noroc
prin craniu şuieră vântul
ielele fug, prin păduri de fagi se ascund
obosit, poposesc în tragic cătun
la margine de veac
sfâşiate, vise atârnă de poarta tăcerii
pescăruşii ţipă pe mare,
a dulce, suavă chemare
acolo, în larg, dincolo de zare
în zori voi pleca pe valul tăcut
ce trupul îmi poartă
ce viaţă, ce soartă
să bat din poartă în poartă
să pier în a mea vatră
revin în fiecare an pe ţărm
purtat de un dor, pe câte un val
să dărui speranţă, iubire în toate
aduc din mare, o chemare
o scrisoare,
pentru femeia ce aşteaptă la mal

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima soluţie nu este decât un amestec omogen de apă minerală cu apă chioară.

calambur aforistic de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copac

Mă îngroş de viaţă, ca inelele de pom
Şi mă răsfir în minţile de cunoscuţi, prieteni.
Mai pic, prin accident, de frunzele căzute, dorm
Şi mă dau fruct, sau con... de umbră, mă amestec ceteni.

Îmi pun platane, să mă încânt din pliscuri
Şi rădăcini m-afund în amestec cu de-ai mei.
M-agăţ sămânţă, să nu pierd lumina de pe piscuri
Şi-mi privesc umbra în fel şi chipuri, ard scântei.

Mă îndoiesc de atâtea vânturi, că n-am scut
Şi mă mai frâng, dar rămân drept, ramuri îmi strâng
Încet, încet mă umplu scorburi tot... Un început
De gol, ce-o fi o zi, un ciot, ce ploile îmi plâng.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesoara de dans sportiv

Descifrând arta mişcării
Din formule cu substanţă,
Tot mai plăcute vederii,
Fac elevii performanţă!

madrigal de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!