Rezemat de un felinar, un vardist sorbea ceaiul fierbinte cu care-l cinstise bragagiul bulgar, amic al uniformei românești.
Henri Stahl în Un român în lună, I. Spre ziuă, în București (1914)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Citate similare
Cu noile bulevarde, nefolositoare imitație pariziană, care răscolesc fără milă pitoreștile cartiere bătrânești, cu mania alinierii militărești a străzilor, cu dărâmarea pe rând a hanurilor, a caselor vechi românești, spre a le înlocui cu pedante clădiri imitate după cele mai lipsite de gust arhitecturi apusene, dispar, zi de zi, urmele trecutului Bucureștilor.
începutul de la Bucureștii ce se duc de Henri Stahl (1910)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceaiul... de la orice oră
Te rog, iubito, fă-mi un ceai,
Pune la fiert din rouă,
Și îndulcește-l că nu-i bai
Cu buzele-amândouă...
Să mesteci vreau ușor, ușor,
La pieptu-ți cald de grații,
Cu-o linguriță de amor
În ceașca de-adorații...
Apoi servește-mi-l de vrei
Pe tas cu tot cu tine,
Ca să te sorb de la temei
Urându-ne de bine...
Dar te mai rog încă ceva,
Fierbinte și asiduu,
Cu ceaiul din iubirea ta
Servește-mă continuu!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (20 martie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doresc ca cititorii să urmărească povestirea necrezutei călătorii cu același viu interes cu care a citit-o tălmăcitorul. Poate că ei vor pricepe mai bine ca mine mecanismul "aerosfredelului" despre care inventatorul ne vorbește din păcate ici-colo numai, și atunci poate cu ajutorul lor să izbutim a pune din nou aerosfredelul în stare să zboare și să readucă din Lună pe bietul nostru frate.
Henri Stahl în Un român în lună, VI. Descifrarea manuscrisului (1914)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceaiul de tei
Fiți atenți, bărbați, femei,
Ceaiul cel din flori de tei
Face-o mare dăndănaie:
Nu-ntărește, ci înmoaie!...
epigramă de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (20 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ceaiul la gheață este o creație prea pură și naturală ca să nu fi fost inventat de îndată ce ceaiul, gheața și canicula și-au încrucișat cărările.
citat din John Egerton
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Editarea antologiei epigramei românești contemporane s-a amânat cu un an
Nu s-ar putea, vă rog fierbinte,
S-o editați mai înainte?
Pot eu să știu că peste-un an
O să mai fiu... contemporan?
epigramă de Ghiocel Constantinescu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglinda clipelor
Ne uitam ca doi copii
În oglinda stelei vii.
Unde-i oare clipa cea
De-o sorbeam și ne sorbea?!
Ne uitam nebuni și goi
În oglinda stelei noi.
Unde-i oare clipa cea
De-o sorbeam și ne sorbea?!
Ne uitam ca doi bătrâni
În oglinda unei pâini.
Unde-i clipa de cândva
De-o sorbeam și ne sorbea?!
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Datoriile bănești
În datorii, vă spun fierbinte,
E-un lucru care plictisește:
Cel care ia nu ține minte,
Iar cel ce dă... își amintește.
epigramă de Henri Francois Becque din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Om, infectă brută, invidios și crud, până și viața viitoare, în egoismul tău stupid, ai creat-o doar pentru tine, - ca și cum n-ar fi oameni, ființe, viață în universul îngrozitor de mare, decât în atomul de praf ce tu, îngâmfat netrebnic, îl locuiești o clipă, ca și cum câinii, fluturii, viermii, tovarășii tăi de viață, ce mor și ei ca tine, n-ar avea dreptul la un paradis! Îți meriți soarta: ți-aș dori-o mai rea, nu ești demn de un paradis, și poate de-aceea viața ți-e infernul!
finalul de la Bucureștii ce se duc de Henri Stahl (1910)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Știam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influență asupra unei persoane, de care atârnau la un moment niște interese ale mele de extremă importanță. Am alergat la el.
începutul de la Infamie de Ion Luca Caragiale (1901)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!




Ceaiul de la ora cinci
La ora asta... pregătește ceaiul,
Mai am doar trei minute și ajung,
Dacă-ntârzii... nu ăsta ar fi baiul,
Ci neputința gestului nătâng.
Alerg înfometat și-n disperare,
În ceașc-aș vrea să pui și puțin rom,
Bonus primești... o dulce sărutare
Și-n pat apoi, iubito, n-o să dorm.
E ora cinci... și am bătut la ușă,
Privirea îmi alunecă-nspre sâni,
De pălărie scap... și de mănușă,
Iar ochii tăi mă ard ca doi cărbuni.
Trăiesc se pare-o clipă păcătoasă,
De-o săptămân-aștept, să te iubesc,
Buzele-ating o mâna mătăsoasă,
Iar ceaiul are-un gust dumnezeiesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rezemat de cuvinte
cât de gingaș
e
pe afară
când pășești
rezemat de cuvinte
și
flori de aer
pe
palmele vântului
îți mângâie obrajii
parcă
n-ai mai
păși pe
pământ
ci primăvara
ți-ar fi croit doar
trepte de vis
din
flori de aer
tu însuți
o șoaptă
din ape fiind
09-04-2020 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La lansarea volumului său de poezie, S.V. Păcală a făcut cadou publicului câte o carte și un felinar
Păcală, azi, ne-a dat în dar
O carte și un felinar.
Numai mie (de ce oare?)
Mi-a dat între felinare.
epigramă de Visi Ghencea din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Unui amic
Bunul meu amic, Mitică,
Bea de stinge, bea în lege,
Căci un șpriț, zău, nu ne strică,
Dar el bea până se drege!
epigramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cum poți deosebi pe dată, în Capitală, pe un provincial de un bucureștean? Foarte ușor: cel dintâi privește tot pe sus, pe la mansardele caselor și merge încet, plictisit, căscând gura cu ceasurile în fața "monumentelor": Palatul Poștelor, Casa de Depuneri, Palatul Regal, Ateneul, ori în fața vitrinelor magazinelor din Calea Victoriei; cel de-al doilea aleargă grăbit după afaceri; la Casa de Depuneri se uită doar ca să vadă cât e ceasul, iar la mansarde când o avea nenorocul să-i cadă un ghiveci de flori în cap, ori să i se scuture pe haine un covoraș de vreo slujnicuță obraznică.
Henri Stahl în Bucureștii ce se duc (1910)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Unui amic instrumentist
Ești bun amic la muzicuță,
La flaut sau acordeon,
Dar când e vorba de-o "puicuță"
Tu apelezi doar la trombon.
epigramă de Marius Coge din ziarul "Viața Buzăului" (8 mai 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a hoții și vardiștii
În jocul din copilărie,
Eram ca hoț bun, nu vardist,
Dar m-am gândit, fir-ar să fie,
Că, fără pensie, e trist.
epigramă de Arcadie Chirșbaum din ziarul "Viața Buzăului" (30 iunie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorba lui Karamazov
de mâncat se mânâncă doar sub felinar ca niște stâlpi
privind în urmă la urmele noastre de pași care se pierd
în intersecție
-un lanț de wc îngropat în zăpadă-
îți tot zic
de mâncat se mănâncă doar sub felinar
sub lumina de felinar (neapărat)
printre undele neonului electrice și magnetice
care nasc un spațiu suficient
să se vadă spaima din spatele zâmbetelor noastre
generate de dragoste
și pe care ni le oferim iubindu-ne devorându-ne
ca două fiare ce se mănâncă reciproc adică
vorba lui Dimitri Karamazov
poezie de Ștefan Ciobanu
Adăugat de Ștefan Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Unui amic
Mi-a spus, umflându-se în pene:
"Eu îl urmez pe Cincinat!".
Citindu-i bietele catrene,
Am priceput: e magistrat!
epigramă de Ion Ghera din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui amic
Mereu l-am invitat "la cerb",
Dar el m-a refuzat acerb:
Decât hoinar, pe văi înguste,
Mai bine vânător de... fuste.
epigramă de Nistor I. Bud din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
