Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Sigmund Freud

Aproape în toate cazurile în care cineva spune contrariul a ceea ce vrea să spună, intenția perturbatoare exprimă o opoziție față de intenția tulburată, iar actul ratat reprezintă conflictul între aceste două tendințe inconciliabile.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Pachet Opere Esentiale Sigmund Freud 11 volume" de Sigmund Freud este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -499.00- 299.99 lei.

Citate similare

Sigmund Freud

Aproape în toate cazurile în care cineva spune contrariul a ceea ce intenționa să spună, intenția perturbatoare exprimă o opoziție față de intenția tulburată, iar actul ratat reprezintă conflictul între aceste două tendințe inconciliabile. "Declar deschisă ședința, dar aș prefera s-o închid", acesta este lapsusul comis de un președinte. Un ziar politic, acuzat de corupție, se apără într-un articol care trebuia culmineze în cuvintele: "Cititorii noștri ne sunt martori că întotdeauna am apărat binele general în modul cel mai dezinteresat." Dar redactorul însărcinat redacteze această apărare scrie "în modul cel mai interesat". După părerea mea, expresia exprimă gândul său intim: "Sunt obligat scriu că e albă, dar eu știu sigur că e neagră." Un deputat care își propune declare că trebuie spus împăratului adevărul fără menajamente ("rückhaltlos") percepe deodată o voce interioară care îl pune în gardă în pofida îndrăznelii sale și îl face comită un lapsus în care cuvintele "fără menajamente" ("rückhaltlos") sunt înlocuite prin cuvintele "îndoindu-ne spinarea" ("rückgratlos").

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Între cele două intenții perturbatoare poate exista un raport de conținut, caz în care intenția perturbatoare contrazice intenția perturbată, o rectifică sau o completează. Sau, dimpotrivă, nu există nici un raport între cele două tendințe și atunci cazul devine mai obscur și mai interesant.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Poate exista între cele două intenții un raport de conținut, caz în care intenția perturbatoare contrazice intenția perturbată, o rectifică sau o completează. Sau, dimpotrivă, nu există nici un raport între conținutul celor două tendințe și atunci cazul devine mai obscur și mai interesant.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Voi admite că singura deosebire care există între cele trei grupe ale actelor ratate constă în gradul de refulare a intenției perturbatoare. În prima grupă, această intenție există și este sesizată de persoana care vorbește, înainte de manifestarea sa; tocmai atunci se produce refularea pentru care intenția perturbatoare se răzbună prin lapsus. În a doua grupă refularea este mai accentuată și intenția nu este sesizată înainte de începerea discursului. Ceea ce este uimitor, este faptul că această refulare, destul de profundă, nu împiedică intenția perturbatoare să participe la producerea lapsusului. Situația aceasta facilitează considerabil explicarea a ceea ce se petrece în a treia grupă. Voi admite că putem sesiza în actul ratat manifestarea unei tendințe refulate de multă vreme, în așa fel încât persoana care vorbește nu-și mai dă seama câtuși de puțin de ea și este foarte sinceră negându-i existența. Dar chiar lăsând de-o parte problema referitoare la a treia grupă, se ajunge la concluzia care decurge din examinarea celolalte cazuri, anume că refularea intenției de a exprima ceva constituie condiția indispensabilă pentru apariția unui lapsus.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Greșelile, contracțiile, trasarea anticipată a unor cuvinte care ar fi trebuit urmeze mai târziu, toate aceste accidente dovedesc în mod manifest că cineva nu prea dorește scrie și că este nerăbdător sfârșească; efecte mai pronunțate ale erorilor de scris lasă se recunoască natura și intenția tendinței perturbatoare.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

În cazurile limită, deosebirile dintre concepția psihanalitică despre lapsus și concepția fiziologică obișnuită se șterg. În aceste cazuri există o tendință care tulbură intenția care are a se exprima în discurs; dar această tendință anunță doar existența sa și nu scopul pe care îl urmărește ea însăși. Tulburarea pe care ea o provoacă însoțește anumite raporturi sau afinități asociative și poate fi înțeleasă ca servind la deturnarea atenției de la ceea ce intenționa se spună. Dar nici această tulburare de atenție, nici aceste afinități asociative nu sunt suficiente spre a caracteriza însăși natura procesului. Luate la un loc însă, ele dezvăluie destule fapte despre existența unei intenții perturbatoare, fără ca auditoriul -și poată forma o idee despre natura sa, potrivit cu efectele sale, așa cum este cu putință în cazurile mai accentuate.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Actele ratate sunt acte psihice care au un sens și sunt marcate de o intenție, rezultă din confruntarea a două intenții diferite, iar una dintre aceste intenții trebuie fi marcat, înainte de discrus, o anumită refulare, ca se manifeste astfel prin perturbarea celeilalte. Intenția trebuie fie ea însăși perturbată, înainte de a putea devină perturbatoare.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Reprezentările contradictorii se exprimă aproape întotdeauna în vis printr-un singur și același element. Opoziția dintre două idei, antagonismul lor se exprimă în vis într-o manieră cu totul caracteristică: un alt element se transformă aici, până la sfârșit, în contrariul său.

în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Când cineva are intenția să refuleze o anumită tendință în loc s-o lase se exprime, ar trebui ne găsim în prezența unuia din următoarele două cazuri: ori refularea este obținută și atunci nimic nu trebuie apară din tendința perturbatoare; ori refularea nu este obținută și atunci tendința cu pricina trebuie se exprime franc și complet.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Evantaiul posibilităților se lărgește, iar drama psihologică devine dramă psihopatologică, dacă izvorul suferințelor la care participăm și din care obținem plăcerea nu mai este conflictul dintre două tendințe psihice conștiente, ci dintre o tendință conștientă și alta refulată.

în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

În erorile de lectură cele mai frecvente, cei doi factori care au un rol important în actele ratate nu îndeplinesc decât un rol cu totul secundar; ne referim la conflictul celor două tendințe și la refularea uneia dintre ele, refulare care se manifestă tocmai prin efectul actului ratat. Nu este vorba de faptul că erorile de lectură ar prezenta caractere aflate în dezacord cu acești factori, dar conflictul conținutului de idei, care duce la eroarea de lectură, este mult mai puternic decât refularea pe care acest conținut de idei a suferit-o anterior. Acești doi factori se reliefează foarte net în diversele modalități ale actului ratat provocat de amnezie.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Din cele două tendințe concurente ale unui act ratat, una este întotdeauna evidentă, cealaltă nu.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Cazurile de uitare de proiecte sunt în general atât de clare încât nu putem câtuși de puțin le utilizăm în vederea scopului pe care îl urmărim și care constă în a deduce din contextul psihic indiciile referitoare la semnificația actului ratat. În consecință, ne vom referi la un act prin excelență lipsit de claritate, echivoc: pierderea de obiecte și imposibilitatea de a găsi obiectele puse bine. Că intenția noastră ar putea joace un rol în pierderea de obiecte, accident pe care adesea îl resimțim în mod dureros, vi se va părea fapt neverosimil.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

În ceea ce privește tendința tulburată, nici o îndoială nu este cu putință în legătură cu aceasta: persoana care săvârșește un act ratat o cunoaște și o revendică. Îndoieli și ezitări nu pot lua naștere decât în legătură cu cealaltă tendință, aceea perturbatoare. Ori, există o întreagă serie de cazuri în care și această din urmă tendință este manifestă. Ea ne este revelată de efectul lapsusului, cu singura condiție de a avea curajul examinăm acest efect în sine însuși.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Actele ratate rezultă dintr-un compromis; ele arată că fiecare din cele două tendințe este pe jumătate ratată și pe jumătate izbutită, că intenția nu este nici complet suprimată și – făcând abstracție de unele cazuri izolate – nici cu totul intactă. Producerea acestor efecte de interferență sau de compromis cere anumite condiții particulare.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Legătura cauzală între două idei poate fi sau suprimată sau înlocuită prin juxtapunerea a două lungi fragmente eterogene. Aceste fragmente sunt adesea intervertite, în sensul că prima reprezintă concluzia și a două ipoteza. Orice transformare imediată a unui lucru în altul reprezintă în vis relația de la cauză la efect.

în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Chestiunile cele mai interesante pe care le-am formulat cu privire la actele ratate și cărora încă nu le-am dat o dezlegare, sunt următoarele: actele ratate rezultă din interferența a două intenții diferite, din care una poate fi calificată ca perturbată, iar cealaltă ca perturbatoare. Ori, dacă intențiile tulburate nu ridică nici o altă problemă în ceea ce privește intențiile perturbatoare, interesează în primul rând stabilim care sunt acele intenții capabile le tulbure pe altele și în al doilea rând, ce raporturi se stabilesc între intențiile perturbate și cele perturbatoare. Lapsusul este reprezentantul principal al întregii specii de acte ratate.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Să ne oprim un moment asupra a ceea ce unește cele trei grupe stabilite în formarea actelor ratate, asupra a ceea ce este comun celor trei mecanisme ale lapsusului. Ne aflăm, în privința aceasta, din fericire, în prezența unui fapt care este mai presus de orice contenstație. În cazul primelor două grupe, tendința perturbatoare este recunoscută de însăși persoana care vorbește; ba mai mult, în prima grupă, tendința perturbatoare, se revelează chiar înaintea lapsusului. Dar atât în prima grupă, cât și în cea de-a doua, tendința cu pricina este refulată. Cum persoana care vorbește s-a hotărât nu o facă apară în discurs, ea comite un lapsus, adică tendința refulată se manifestă în pofida persoanei respective, fie modificând intenția mărturisită, fie confundându-se cu ea, fie, în sfârșit, luându-i, pur și simplu, locul. Așadar, acesta este mecanismul lapsusului.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Când, într-un discurs important sau în cursul unor tratative, cineva comite un lapsus și afirmă contrariul a ceea ce voia să spună, el comite o eroare care cu dificultate poate fi explicată prin teoria psihofiziologică sau prin teoria atenției.

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sigmund Freud

Actele ratate ca atare ne interesează prea puțin, intenționând doar ca din studierea lor obținem rezultate aplicabile la psihanaliză. De aceea ne punem următoarea întrebare: Care sunt intențiile și tendințele susceptibile tulbure în felul acesta alte intenții și tendințe și ce raporturi există între tendințele perturbate și tendințele perturbatoare?

în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook