În orașul vecin sau în apropierea lui, cu ani în urmă, poliția secretă albaneză a reușit să captureze un suflet.
Ismail Kadare în Spiritus (1996), traducere de Marius Dobrescu
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Nimic nu e imposibil, imposibilul poate fi depășit
citat din Ismail Kadare (1 ianuarie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețea mi se manifestă adesea sub forma somnolenței.
citat din Ismail Kadare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca și ea, sumar îmbrăcată, tot astfel erau și frazele ei.
citat din Ismail Kadare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dictatura și literatura autentică nu sunt compatibile... Scriitorul este dușmanul natural al dictaturii.
citat din Ismail Kadare
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ascundeau faptul că nu-i deranja cu nimic prezența lor, ci că, dimpotrivă, le făcea bine. Totul, numai și numai ca să se afle acolo sus că ei nu au nimic împotriva statului, a micului, pricăjitului stat albanez.
Ismail Kadare în Spiritus (1996), traducere de Marius Dobrescu
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
În lumea aceasta oamenii nu fac altceva decât să repete aceeași poveste. Sunt diferite doar ochii, părul și statura, așa cum se întâmplă cu actorii, care-și dau jos peruca și aleargă înapoi pe scenă să-și joace rolul următor. Oricât am încerca să ne ferim de asta, nu putem să nu ne conformăm semnalelor pe care le primim și nici să evităm identificarea cu cavalerul medieval, pentru că toate, și frâiele și itinerariul și orice altceva au fost stabilite cu mult timp în urmă.
Ismail Kadare în Umbra
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mașinăria, vârtelnița timpului scotea rebuturi. Ghemuite, parcă deformate de paralizie, zilele se nășteau cu seara la început și dimineața la sfârșit. Ani cu două ierni și o toamnă între ele, și mai rău, trei veri la rând și o iarnă atârnând jalnic. Dar cel mai trist era să vezi timpul scurgându-se invers.
Ismail Kadare în Umbra
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Anna: Ah, Burganoff ăsta! Nu știi niciodată dacă se duce la toaletă sau la poliția secretă.
replică din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC

Comentează! | Votează! | Copiază!
Întotdeauna am considerat că prăbușirea unui regim politic se manifestă cel mai spectaculos și evident prin trecerea rapidă a vilelor de pe litoral de la cei învinși la învingători. Iar primele care simt pe pielea lor nenorocirea sunt doamnele din înalta societate, ai căror umeri, de pe care au fost smulse bijuteriile și broderiile grele, se înconvoaie în așteptarea loviturii următoare. Încă puțin și în lumina albă a lunii aș fi putut zări perlele risipite, amestecate cu bucăți de scoică și cuarț strălucitor, ale unor aristocrate imaginare.
Ismail Kadare în Umbra
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Seara cu formele
rotunde se instalează fără kit
luna nouă e aceeași
pentru toți îndrăgostiții
tăcerea umple orașul
după câteva crime înfăptuite
invocând besa albaneză
iubitele își trimit spectrele
în jurul stâncilor crăpate
de valul val
duna veacurilor scoate
toate stafiile pe străzile luminate slab
peste orașul în care trăiește
o generație de degenerați
mutanții genetici răi
cu suflete smulse de diavol
se lasă un frig izbăvitor
care ucide orice sentiment de milă
tot ce este viu va fi mort
și tot ce este mort va fi viu
frica a intrat în șobolani
iar ei o duc în suburbiile jegoase
se pregătește un viitor sumbru
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu este un vecin față de exilul eului nostru, care ne face să ne căutăm pe alte tărâmuri și să nu fim niciodată în apropierea noastră, prin soartă inaccesibili nouă.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aspirație nostalgică
Casa mea e-n bătaia oceanului
dar talazurile nu vor dovedi
să captureze dragostea profundă,
s-o împrăștie și s-o doboare în hău.
Nu pot s-aștept
te caut
răscolind ținutul de ape
din Golful Biscaya
care freamătă-n apropierea mea
și mi-arată drumul până la tine.
Valuri uriașe mă frământă
fulguiește în inima mea
divulgând curățenia
iar roșul efemer din ea
se pierde în imensitate.
Sunt iremisibil dacă nu te voi îndrăgi.
Unde ești?
Din spuma mării te vei ivi
casa mea e-n bătaia oceanului.
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre a obține pisica înarmată, Imperiul Jorman urmase învățătura savanților Mușcârin și Pâssenko, adevărați maculiști al căror ideal fusese dintotdeauna expansiunea puterii imperiale. Bedeker-ul, poliția secretă, stăpânise și perfecționase în acest scop cel mai redutabil instrument, arma zoologică.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O țară am
O țară am, un neam am și o limbă,
Și-un dor de Alba ca de-un semn ceresc,
Chiar dacă potentații mă mai plimbă
Pe-un pod de vămi: român-moldovenesc.
La Chișinău când cântă ciocârlia,
La București ecou-i ne alină-n zbor.
La Chișinău mi-i dor de România,
La București de Basarabia mi-i dor.
Același neam, același plai și-același grai
La București, la Herța, Cernăuți,
Chiar de-i străin în țara sa Mihai,
Ostracizat de-un neam de găgăuți.
La Cernăuți când cântă ciocârlia,
La București ecou-i ne alină-n zbor.
La Cernăuți mi-i dor de România,
La București de Bucovina-mi este dor.
Același dor, același verde,- același nai e
La Ismail, Cetate și Hotin.
Chiar dac-o Iudă-n carne vie taie
La rădăcina propriului destin.
La Ismail când cântă ciocârlia,
La București ecou-i ne alină-n zbor.
La Ismail mi-i dor de România,
La București de Ismail îmi este dor.
poezie de Nicolae Mătcaș
Adăugat de Mihai Cucereavii

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu garda jos
Stai departe de săbiile ascuțite.
Nu te apropia de femeia frumoasă.
Apropierea de o sabie tăioasă te va răni la mână;
Apropierea de frumusețea femeii îți va răni viața!
Nu distanța constituie pericolul drumului,
Zece metri sunt îndeajuns pentru a distruge o roată;
Pericolul iubirii nu vine din a te îndrăgosti de multe ori;
Este suficientă o singură seară pentru a rămâne cu o cicatrice în suflet.
poezie clasică de Meng Chiao, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poliția în acțiune
Adio, muncă de birou!
Poliția - putem azi spune -
E permanent în acțiune:
Se mută într-un sediu nou.
epigramă de Nicolae Zărnescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Orașul comunilor
Orașul era un cer încâlcit de cabluri...
loc cu bârfe proaste...
un alter ego din vestul sălbatic...
Orașul era mort la revoluție
dar și viu în fiecare ungher.
Iacobini mânjiți și fără cullotes (!)
Orașul era chipul ei când visa
cu privirea pironită în tavan
și inima înțepată de pofte și lipsuri.
Orașul era chipul lui când dormea
cu capul în perna de catifea
peste care erau pete vechi de lacrimi...
Orașul era pantograful antic
pe sub care treceau tramvaiele
vechi, zgomotoase și reci...
Orașul era surâsul meu cuprins
de mediocritate și nebunie
între necunoscuți și gașcă!
În oglindă îmi studiam ridurile,
căutăm prin harta lor secretă
poate (Eu) să aflu ce am fost (?)
În duș priveam ploaia
din rețeaua de canalizare,
spălându-mă cu torentu-i de tandrețe.
Sub ploaia aia, mii de suflete,
parcă gâdilându-se într-o încleștare
pentru trupul meu senzual de urbe...
Apoi din gelul de duș se scurgeau pădurile tropicale,
închise de vreo mișcare ocultă
în vreo sinteză alchimică de dragoste...
Făcea spume roz și orbitoare,
din cap până-n balta de sudoare,
cu nămolul înmuiat de pe mine...
Rotocoale de praf, de departe,
adunate în jurul "magnețelului",
spre perpetuu nord...
Se scurgeau cu micul potop,
dezvelind statuia aurită
a poetului spălat de vise...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire interzisă
iubire interzisă,
sculptată-n inima mea, scrisă
cu litere de dor și fericire,
șoptită-n suflet, rostită în neștire,
secretă și năvalnică iubire,
ce doare, fericește și-ntristează...
când se-nserează,
și depărtarea se acutizează,
aș plânge un ocean de gânduri triste,
și dorul meu spre tine emigrează...
inițiale sacre, interzise,
sculptate-n inima mea, scrise
cu litere de dor și fericire,
secretă și năvalnică iubire...
rondel de Elena Vlădescu (3 mai 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poliția rutieră
Ies polițiștii în natură,
Având trei fluiere-n dotare.
Pe unu-l țin mereu în gură,
Iar celelalte... în picioare.
epigramă de Constantin Părăian din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sam: Ți-am spus, am căutat peste tot. Nu am găsit nicio cameră secretă.
Dean: Păi, de-aia i se spune cameră secretă.
replici din filmul serial Supernatural: Aventuri în lumea întunericului
Adăugat de Anamaria Licurici

Comentează! | Votează! | Copiază!