Şi să faci ape, ape

Să-i vezi chipul în prag
numai ochi
Şi să faci ape, ape
Chiar dacă n-ai învăţat să înoţi
Să-i atingi gândul
Că poate
I-au sângerat căutările
Chiar dacă tăcerea
A trecut de miezul cuvintelor
Îngânându-te
Suflete

poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi...

Şi n-ai să ştii cum este s-o iubeşti
De n-ai să-i iei cu buzele aroma,
Pe trupul ei, uşor, să poposeşti,
Să-i memorezi pentru vecie forma.

Şi n-ai să ştii nicicând dacă vibrează,
Nici cum arată plină de dorinţi,
N-ai să-i auzi suspinul când oftează
Şi când ajunge până sus, la sfinţi.

Ţi-e teamă de puterea ce-o emană,
De focul ce-i mocneşte-n măruntaie
Şi fugi făr-a băga de seamă
C-alergi desculţ prin fulgere şi ploaie.

Te temi să o auzi cum clocoteşte,
Cât de fierbinte-i poate fi iubirea
Şi iarăşi te-ai purtat prosteşte,
I-ai dat în schimb tăcerea şi mâhnirea.

Nu eşti făcut să fii tu alchimistul,
Să o topeşti când o îmbrăţişezi,
S-o modelezi cum vrei, să fii artistul,
Să faci din ea ce numai tu visezi.

Deci, n-ai să ştii cum poate să se piardă
În braţele adevărate de bărbat,
Din ochi o lacrimă să-i cadă
De fericire..., căci n-ai încercat!

poezie de Florentina Mitrică (31 mai 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există oameni pe care n-ai vrea să-i vezi, dar eşti nevoit să-i vezi şi, tocmai din această cauză, nu ai ochi să-i vezi.

aforism de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstorel

Pe la mijloc de agapă
Dacă vrei să-i faci venin,
Să-i vorbeşti numai de vin
Ca să-i lase gura apă.

epigramă de E. Donar din revista "Epigrama", nr. 49
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Claviatura (Keyboard)

Iubita mea e o himeră
cu chip învăluit în ceaţă,
dar nu îmi pasă
mă ştie şi mă vrea
chiar dacă sunt bătrân şi hâd,
chiar dacă îmi târăsc piciorul
iar mâna nu pot să o-întind.
Eu, îi vorbesc în şoaptă
ea mă ascultă, surâde,
reflectă şi acceptă
chiar dac-o apăs cu nerozii
Mă lasă-ntotdeauna
să-i ating gândul tainic,
îmi dă speranţă
şi mă învăluie c-o muzică divină
din veacuri viitoare.
Ei nu-i trebuie frumuseţe, nici violenţă,
ci numai clipe fericite,
mă roagă-întruna fremătând
să n-o reped, să nu fiu crud
c-atâta îşi doreşte-n schimb:
să-i mângâi clapele mai blând.

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica, adevărata frică, cea care îţi zdruncină temelia, cea care pune stăpânire pe tine când trebuie să-ţi recunoşti mortalitatea, se cuibăreşte în memoria ta ca o cangrenă: încearcă să strice totul, chiar şi cuvintele pe care le foloseşti pentru a o exprima. Prin urmare, trebuie să te lupţi ca să-i dai expresie. Ca să arunci strălucirea cuvintelor asupra ei. Pentru că, dacă n-o faci, dacă frica devine un întuneric inexprimabil pe care îl eviţi, sau chiar reuşeşti să-l uiţi, te trezeşti în faţa unor noi atacuri pentru care n-ai luptat niciodată împotriva adversarului care te-a învins.

Yann Martel în Viaţa lui Pi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce a ales poetul (nu e vorba de-o alegere calculată) tocmai umbletul şi portul?
A ales "umbletul" pentru că la ochi, la gură sau la frunte, se înţelege că nu ţi-ar fi greu să faci deosebire între iubita ta şi celelalte femei, chiar dacă n-ai fi aşa de înamorat. Pe câtă vreme ca să poţi deosebi o femeie de toate celelalte numai de pe umblet, de departe (să-i poţi presimţi apropierea), trebuie să iubeşti într-adevăr. Numai amorul singur îţi dă putinţa de a observa o deosebire care scapă privirilor indiferente.

George Topîrceanu în Pe un volum de Eminescu, Proză
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amnezie

dacă iei o portocală
şi-o dezbraci în pielea goală
ca să-i vezi miezul adânc
peste care îngeri plâng
cu căpşune-n loc de ochi
şi aripi de foi de plopi
se întâmplă să uiţi totul...

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din ape

O rază de soare se odihnea
pe umbra unei lacrimi,
reflecţii multicolore
din ape, pe ape,

Libertatea plutea pe aripa
pescăruşului călător,
magia zborului uşor
din ape, pe ape,

Fericirea o scufundam in mare
cu salt de delfin,
năvodul ţi-l întindeai,
ca iarăşi s-o-nchizi,
iubirea-ţi prea multă
de tine şi moarte,
a noastră poveste,
din ape, pe ape...

poezie de Carmen Petraru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reconsiderări

... dacă priveai
prin prisma marilor dezbateri
de la talpa supuselor
până la creştetul lunii
vestala inimă
repopula-va atâtea reliefuri
câte despletirile
chipului tulburat al cuvintelor
pot...

poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să vezi rîul...

Să vezi rîul lunecînd pe rîuri
iar lumina pe lumine
Oh, ce lacrime senine
cîte ape peste ape.
Să vezi cerul traversînd
numai ceruri înstelate
O, ce moarte în curînd
fi-va-vor departe
Şi să-l vezi pe omul tristul
cum îşi înconjoară bustul
să vezi limba cea secată
şi mai cuminţeşte gustul
Totul aleargă pe totul
doar nimica stăpînind
cu o gură mare lată
surîzînd.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Richard Fish: Să vă spun ceva. N-am devenit avocat pentru că îmi place legea, legea e nasoală. E plictisitoare, dar poate fi folosită ca armă. Vrei să aduci pe cineva la faliment? Să-l faci să piardă toate rezultatele muncii sale? Să-i faci nevasta să-l părăsească, ba chiar să-i faci copiii să plângă? Da, putem face asta.

replică din filmul serial Ally McBeal
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţaţi să înotaţi, chiar dacă Iisus a mers pe ape.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monica: Trebuie să merg la Peter să-i ud florile. Ştiţi ceva? Dacă o să se despartă de mine, poate nu o să-i mai ud florile.
Chandler: Dacă o să se despartă de tine, poate Joey şi eu ar trebui să-i udăm florile, dacă înţelegi ce vreau să spun.
Joey: Sau am putea să mergem acolo şi să ne uşurăm pe ele.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu eşti când trebuie, acolo, lângă cineva care are nevoie de tine... nu-ţi pasă. Dacă nu oferi generozitate, compasiune, înţelegere, afecţiune şi tandreţe... nu iubeşti. Dacă nu-ţi faci reproşuri de conştiinţă în urma greşelilor tale... nu ai conştiinţa trezită. Dacă nu te străduieşti să repari consecinţele faptelor tale care au rănit... n-ai învăţat lecţia iubirii. Dacă persişti în greşeli... n-ai învăţat nimic de la viaţă şi nu ai evoluat spre ce poţi deveni mai mult.

aforism de Adina-Cristinela Ghinescu din Pentru suflet - Colecţie de citate şi aforisme
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Claviatura (Keyboard)

Iubita mea e o himera, cu chip învăluit în ceaţă
Dar nu îmi pasă... mă ştie şi mă vrea
Chiar dacă sunt bătrân şi hâd
Chiar dacă îmi târăsc piciorul
Iar mâna nu pot să o-întind
Eu îi vorbesc în şoaptă
ea mă ascultă, surâde şi acceptă,
Chiar de-o apăs cu nerozii
Mă lasă
Şi-i ating gândul tainic, îmi dă speranţă
Şi mă învăluie c-o muzică divină din veacuri viitoare
Ei nu-i trebuie frumuseţe, nici violenţă
Ci numai clipe fericite
Mă roagă-ntruna fremătând
Să n-o reped, să nu fiu crud
atâta îşi doreşte-n schimb
Să-i mângâi clapele mai blând.

poezie de Aurel Avram Stănescu (10 martie 2009)
Adăugat de Aurel Avram Stănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ceva să faci faţă unui întreg sistem corupt, să-l bagi în panică, să-l vezi cum, pentru a se salva, calcă în picioare toate principiile, toate normele morale, cum cuvântul dat cu câteva clipe în urmă nu mai are nici o valoare, cum şi-l schimbă la fel de uşor cum îţi întorci privirea în stânga şi-n dreapta, să vezi cum adevărul spus de tine este răstălmăcit şi schimonosit după chipul şi asemănarea lor... Chiar dacă te copleşesc prin numărul şi necinstea lor, merită să-i înfrunţi!

George Budoi în În Ţara lui Invers (1 februarie 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conjugă-i la trecut

E greu să-i schimbi. Îi schimbă interesul —
Chiar dacă pare că-i prosteşte viaţa.
N-ai ce să faci, poţi doar păstra distanţa.
Nu-i vindeci tu, îi vindecă reversul.

Îi ştii de-o viaţă? Mă apucă greaţa.
Nu înţelegi nimic — altul e mersul.
Nu timpul schimbă, omul e perversul.
Într-un final, tot îşi arată faţa.

Nu te mira că nu rămân aceiaşi,
Căci în esenţă, nu s-au cunoscut,
Ci doar se-mpiedicau de proprii paşi,
În drum spre sinele neprevăzut.

E vina lor că sunt sinucigaşi... —
Nu ezita, conjugă-i la trecut.

sonet de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picătură de câmp

Şi încă îmi prezinţi doar un poem ce varsă azi paharul.
Prin ape te mai străduieşti să faci şi fuziuni.
Reîncărcat de drumul către Marte care vine...
Te iroseşti să nu te mişti nicicum.

Dar dacă nu e încă ştinţă ce repară totul în secundă...
Şi dacă nu e ştinţă ca să te uneşti cu Timp...
Imaginează-ţi că acestea nu există.
Şi tu chiar trebuie să faci din mic.

Şi conectarea la o modă de atenţie de şapte...
Te lasă azi să fi atent la un nimic.
Şi piatra nu îţi spune cum s-a retopit în vatră,
Pentru că ea nu a trecut prin retopit.

Cum însă adevărul vine nu cum crezi că trebuie să iasă...
Nu trebuie să crezi că eşti un orb ce vede bogăţii.
Să vezi şi iutele din punct din electron prin casă,
Nu e mirare când ai retrecut un mal de praf de magnetim.

poezie de Ioan D. Lechintan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Şi chiar dacă frumuseţea sufletului nostru este considerată naivitate...
Şi chiar dacă sensibilitatea noastră este considerată slăbiciune...
Şi chiar dacă bunătatea este considerată prostie...
Şi chiar dacă sinceritatea este adesea pedepsită...
Şi chiar dacă încrederea ne este adesea trădată...
Şi chiar dacă iertarea ne este răsplătită cu alte greşeli...
Şi chiar dacă respectul oferit este tratat cu lipsă de consideraţie...
Şi chiar dacă nu primim întotdeauna ceea ce oferim...
Şi chiar dacă la iubire ni se răspunde uneori cu indiferenţă...
noi să rămânem buni, frumoşi, sensibili, naivi, sinceri! Să credem cu toată forţa inimii în oameni, în frumos, în prietenie şi în iubire!

poezie de Irina Binder
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar?

Şi sunt frumos?
Chiar sunt frumos?
Ori numai gândul îmi cade
duios în ape ondulate
pe coapse până jos
apoi îmi sare-n spate?
Ori nu sunt eu acela care
te-adoarme noapte după noapte?
La fereastra unde plouă
îmi inundă spatele curbat;
Mă-ntreb: să-ţi apar deseară-n pat?
Jucăuş din pleoape bat
uneori mai bat din stele
alte stele-n deplasare
ce îşi pun cenuşă-n cap
Din bulbi rar se mai ivesc
ochi, urechi şi… îndrăznesc
câte puţin de roşu pe nas şi pleoape
puţin de verde şi licurici pe coate…
Dar, sa fiu aşa frumos?
Chiar se poate?

poezie de Camelia Petre
Adăugat de Nicoleta Ilade
Comentează! | Votează! | Copiază!