Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mariana Eftimie Kabbout

Frunze și amintiri

Sub miile de frunze de castani
Ce au căzut pe-aleile pierdute
Simt pașii tăi pierduți, triști printre ani,
Plini de-amintiri de care mi-a fost dor
Prea multe clipe dragi ascunde timpul
Ce-a-nchis în el iubirile trecute
Păstrez numai ce-a fost frumos în minte
Și cu aripi de înger mã înalț și zbor...

Castanii-au plâns cu frunze înroșite
În parcul ce-a păstrat povestea noastră
Pășesc cu teamă-n clipe-mbătrânite
Și mă așez pe-o bancă să respir
Parfumul tău îmi dă și azi târcoale
Iar ochii tăi născuți din marea-albastră
Trimit un zâmbet cald să îmi aline
Tristețea ce m-aruncã în delir...

poezie de din Sărutul unui înger
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Citate similare

De iubit,iubit-am

Iubite, între veacuri
stau multe cuvinte
povești fã rã eroi
pã zesc demult morminte

pã mântul cu încordare
și-așteaptã un sfârșit
cerul fã rã frunze
e dezbrã cat și trist

m-aplec cu toatã gura
sã sorb aceastã noapte
încetinind în vreme
în zori sã ne mai naștem…

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tainici amintiri

Tainice punți de-amintiri, retrã ite,
reînvie
din sufletul copilã riei
în ochii deplinã tã ții;
se regã sesc
în tainice punți de-amintiri, renã scute,
se retrã iesc
amintindu-se.

Pe sub sã lcii și tei - râu de-amintire,
parfum de trecut încã viu,
rã dã cini nevã zute
prin tainice seve trã iesc.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Voi fi fericirea ta

Te-am îmbrăcat cu flori și te-am ascuns în viața mea
Pustie
Am luat un vis și l-am păstrat în noaptea noastrã
Târzie
M-a mângâiat un răsărit pe buzele-mi prea triste
Cu rouă
Și mi-am dorit atunci, de sus, cu-al tău sã rut divin
Să plouă...

Doar gheața se-odihnea în pieptul tău născând
Furtunã
În frigul tău dorm lacrimi ce au cuprins iubirea mea
Nebună
Cu flori te-am îmbrăcat crezând cã frigul va pleca
Din șoapte
Căldura mea te-a înghețat mai rău și te-am pierdut din nou
În noapte...

Secunde trec și doar atunci m-apucă dorul iar
De tine
Prefer tac. Nici nu-mi mai pasă ce va fi acum
Cu mine
Trecut-au ani prea mulți peste ce am crezut c-a fost
Iubire
Am să mă nasc din nou și-am te-mbrac în munți
De fericire...

poezie de din Sărutul unui înger
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Iubita mea

Nãscutu-m-am sub nori albastri
În miez de zi unde nimic nu moare,
Poate doar o frunzã cu multã fricã
De-o toamnã c-un suflet de soare.

O toamnã a fost de ajuns sã rãsarã
Cu tulburi gânduri de iubire si amar,
Toate nãpustite asupra ta, o copilã devenitã zânã,
Of iubire, chiar si acum aud cum gândurile rãsunã,

În fiecare noapte mã înfrãtesc cu timpul,
Noaptea eu si ploaia ne adunãm,
Ne atingem, ne contopim, ajungem sã ne iubim,
Dar tot ce facem este sã te vorbim.

Dar prea târziu eu m-am nãscut
Ca sã mai pot iubi acea viatã
Fãrã a mea fiintã ce acum-mi tace
O statuie iubindã si oarbã-n raza ce-o strãbat.

poezie de
Adăugat de Raluca Maya DinescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Nesomn

Nu pot sta noaptea în tristețea mea
din pricinã cã-mi aduc aminte de tristețea lui.
Nimic n-am cu el și cred
cã nici nu suntem de același fel al vederii
și nici nu cred cã suntem
de pe aceeași parte a cerului.

Și totuși nu pot sã stau în tristețea mea
din pricina tristeții lui
și nici sã dorm nu pot
și nu de coșmar, de vis,
de astfel de spaime neutre...

Nu pot sã dorm din tristețea
de a nu mã vedea neapã rat
și fã rã de mine
când stã noaptea în tristețea lui
și mai ales când nu poate sã stea
în tristețea lui
noaptea, din pricina mea.

poezie celebră de
Adăugat de Daria UngurSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Dincolo de rostire

N-ai putea sã vezi
niciodatã dincolo de rostire,
dacã gândul
cã urmele tale pot fi strã ine
de pașii acestui timp
te va întoarce.

Dincolo de multul acestei clipe
auzi respirația plinã a vieții
în sensuri.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dreptul la fericire

Dincolo de ridurile iubirii
așteptã m alergând printre gânduri;

doar timpul ne clã dește
în straturi de cuvinte,
ne modeleazã-n veșnicii.

Într-o destrã mare nã scândã a vieții
câte priviri mai rostesc încã - egal -
dreptul la fericire.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubita mea din Drumul Sarii

Iubita mea din Drumul Sã rii…
Ne-am întâlnit întâmplã tor…
Ne-a fost clipa, largul mã rii,
Ca pescã ruș rã tã citor…

Și nu sunt pradã disperã rii,
Și nu ești pradã tuturor…
Iubita mea din Drumul Sã rii,
Cu sufletul pã trunzã tor…

Se-nsenineazã geana zã rii,
Sã nu te pierd întâmplã tor!…
Și sã nu-mi uiți clipa mirã rii,
Când, spre uimirea tuturor,
Noi ne iubeam în Drumul Sării…

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sensul

Am învã țat sa trecem prin timp
în tã cere
cu ani povarã
cu întrebã ri nepuse
purtând în ochi toate mã rile
într-o singurã lacrimã scursã;

dar pe un drum neînceput
- uitat în memoria unui destin -
privirile se vor întoarce
și vor gã si sensul.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Destin

Moto: „omul, sã rman copil al indoielii si al mortii…”
(Byron)

Nasterea…
Sã rutul tainicei zvârcoliri…
Linistea dezrã dã cinã rii…
Inceputul unei mari dureri…

Viata…
Obsedanta trecere
Prin haosul neimplinitei cã utã ri…
Firul de nisip
De pe-un tã rm al pã timirii…

Moartea…
Tã cerea de dincolo de suferint&#227
Imposibila clipã a intoarcerii…
Pecetea grea a eternitã tii…

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

O tristă toamnă

Se-apropie o tristă toamnă și printre frunze ce-au căzut
Mai caut clipele trecute și toate câte am pierdut...
Într-o rugină parfumată e-nvăluit un aer cald
Cu pași nesiguri fuge vara din lacul unde tot scald

E trist și umed asfințitul iar soarele a plâns puțin
Și mi-a trimis o adiere a unor nopți prea lungi ce vin
Îmi fac un pat de frunze moarte și mă întind lenevesc
În mintea-mi plină te mai caut, dar nu mai sper te găsesc

Cum mai cer putere vieții când am trăit și așa prea mult?
M-agăț de-un ram uscat de vreme și vântul rece îl ascult
Un cântec scurt de toamnă tristă răsună-n nopți prea lungi ce vin
Eu grăbesc s-ajung la tine, -ți umplu sufletul străin...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Mi-e dor

Mi-e dor de plajă, de nisipul cald,
Și ochii tăi de un verde smarald
Valul ce se sparge cu sete la mal
Și parfumul tău cu iz oriental.

Mi-e dor de anii trecuți peste noi
Cănd mână în mână râdeam prin ploi
Dragostea noastră ce-a ars în zadar,
Și filele trecute din calendar.

Mi-e dor de sânii tăi în formă de pară,
Iar palmele mele continuă -i ceară
Dar din dragostea noastră cea mare,
Mai am doar o poză, ce consolare!

poezie de
Adăugat de Alex DospianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ninsoare imperfecta

Zã pada ne locuia pe rând.
In mine tatuase o frumusete asprã,
Ce-acum imi crestea
In continuarea fiecã rui os,
Si-ncepea sa mã doarã.
Devenisem greoaie, fiecare miscare
Mã apropia tot mai profan
De perfectiune.
Am incercat sã-ntind bratele,
Sã mã agã t de ceva,
Poate de-o pasã re sau un cal
Impuscat pe jumã tate,
Dar m-am lovit de câtiva copaci
Cântând din frunzã,
Care nu-mi puteau simti porii
Risipiti in trupul rã nit,
Si mi-am pierdut echilibrul,
Alunecând in zã pada ce ardea
Cu majuscule.

Azi-noapte a nins iar.
Acum, insã, am invã tat
Sã nu-mi mai umilesc infirmitatea
Cu primii fulgi,
Si sã astept ninsoarea imperfectã.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Nu mă lăsa să plâng!

Dă-mi ochii tăi iubite, căci astăzi vreau plâng
Așa cum n-am mai plâns de multă vreme...
Acoperă-mi tristețea cu frunzele din crâng
Ce ne-au fost pat în nopțile supreme

Dă-mi astăzi o putere, s-adun râuri ce curg
Și să le pun în palma ta cea fină
Să-ți fiu nemărginirea aceluiași amurg
Privindu- zâmbind, să-mi fii lumină...

De răni nu-mi este teamă mai mult decât mi-a fost
De necrezut îmi pare azi durerea
Zile și nopți, nebune, vor trece fără rost
Spre miazănoapte alungând tăcerea

S-a stins ușor sărutul, dar noaptea n-a-nghițit
Puterea lui... e-n frunzele din crâng...
Dă-mi ochii tăi iubite, cu-albastrul infinit
Iubește-, nu lăsa plâng!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Mariana Eftimie Kabbout

Mesaje din flori

Mi-a picurat în palmă lăcrămioara
Iar crinul ca un rege mi-a surâs
O violetă a-nflorit pe culme
Regina nopții râde spre apus

E prinț în câmpuri vara macul roșu
Sunt freze-n primăvară peste noi
Ne plouă cerul cu parfum de vise
Și ne îmbatã seara pe-amândoi

În dans de gladiole prea mărețe
Sunt pași de ghiocei mici și stingheri
Sorbind nectarul clipelor mărețe
Ne scufundăm în valuri de plăceri

Și peste toate rege, trandafirul
Deschide ușa marilor iubiri
Rămâne falnic ne-ncânte viața
Și ne îndrumã-ncet, spre nemuriri...

poezie de
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Parfumul toamnei

Mi-a fost dor de această clipă,
De parfumul toamnei timpurii,
De frunza care încet pe caldarăm pică,
De ochii tăi veseli și zglobii.

Mi-a fost dor să văd struguri copți în vie,
Să văd crizantemele cum înfloresc.
Să admir frumoasa mea glie
Și să respir parfumul anotimpului pe care îl iubesc.

poezie de (11 septembrie 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Intre da si nu

Aproape tã cere
între da, între nu;

între noi și firesc, aproape primã varã;
când privirile noastre se cunosc
și se cautã,
se iubesc în tã cere.

Între da și nu s-a nã scut o speranțã
între da și nu este loc de mai mult.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce-a fost nu se mai poate...

mi-e dor de tine draga mea,
mi-e dor de-a noastră tinerețe,
de focul care ne ardea,
de tot ce azi nu ne mai este

e totul vis și nu mai știu,
de-a fost vreodată a mea poveste,
la ceasul ăsta de târziu,
îmi deapăn totul și nu-mi tace,

doare trupul de-amintiri,
mă dor săruturile tale,
le simt și-acuma fir cu fir,
pe iarba bătrâneții goale

mi-e dor de tine draga mea
și-acum adorm în gând cu tine,
e mult de-atunci și aș mai vrea,
-ntoarcem timpul care vine

dar știu că totu-i fără rost,
căci timpul ăla e departe,
e mult de-atunci și-așa socot,
ce-a fost atunci nu se mai poate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Durere

Mă arde lava-ncinsă
a vulcanului crunt
care-n piept mi-a erupt.
Mi se scurge prin vene
din creștet în tălpi,
și-napoi...
Mă tot varsă
într-un lac de noroi...

Mă zbat într-o junglă
cu liane de foc
și luptând , sufoc...
Pe un rug prea încins
îmi e sufletul ars
și sfărâmat .
Urlă-n mine durerea
ca un câine turbat...

Am păstrat doar un pumn
de cenușă și chin
încercând revin ...
Mă preling printre clipe
care știu că n-am vrut
pot fi
început de sfârșit
fără noapte
și zi...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Nu exist!

Azi m-am pierdut în clipa de apoi
Și m-am temut ca mai ies din ea
Am vrut doar să m-ascund de pasul tău
Ce-l așteptam mereu
deși nu dorea...

Am înțeles ce-am refuzat cred
C-ai fost făcut doar împarți durere
Nici de cuvânt nevoie nu aveai
Erau destule ce urlau
în a ta tăcere..

Și m-am ascuns de lumea ce nu știe
De ce curg lacrimi azi din versul meu...
Mi-e sufletul bucata de hârtie
Din care tu ai rupt
fâșii, mereu...

Nici chiar cerneala nu mai e aceeași
Iar mâna-mi nu mai scrie azi, nimic.
Otrava ta mi-a luat de tot puterea,
Când încercam de jos
să mă ridic...

Dar nu crezi că eu voi fi pierdută
Doar am plâng puțin și... am plec.
Nu știu nici când... nici unde, dar voi face
O punte peste lacrimi,
și-am trec...

Ce milă-mi este când uit la tine
Căci ochii tăi nimic chiar nu îmi spun...
Și n-ai ai nicicând curaj destul
păstrezi așa
cum eu m-adun...

Ce liniște soarbe fără voie
Și tot aleargă prin albastru-mi trist
A fost ce-a fost, sau ce-o fi vrut fie...
Oricum, ce mai contează?
Nu exist!

poezie de
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook