... (fără titlu)
Văd în fața doi omuleți
Frumoși, în iarnă îmbrăcați.
Nu sunt, cum ați crede, doi băieți
Și nici doi oameni mai curați.
Sunt doar doi îndragostiți,
Cu cerul drept părinți,
Ce stau drăguț îmbrațișați,
De căldură, frați...
Nu pot crede când îi văd
Cum iubire își rostesc
În timp ce lumea toată
Pare că pe ei se lasă...
"Să mă simt eu, oare, neîndreptățit
Când de viață am fost chiar răsplătit?
Să mai spun că n-am nimic,
Când trecutul mi-a fost darnic?"
Stau și mă întreb, uitându-mă în gol...
De parcă ar trece secol după secol,
"Este oare fericirea selectivă
Sau îmi intră mintea în derivă?"
poezie de Costel Obadă (20 decembrie 2012)
Adăugat de Costel Obadă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre răsplată
- poezii despre iubire
- poezii despre iarnă
- poezii despre generozitate
- poezii despre frumusețe
- poezii despre fericire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Doi câte doi
trec oameni pe stradă
mândri, sfidători
doi câte doi
uneori și amândoi
pășesc încet
foarte discret
spre vremea de apoi
sunt oameni mari, de soi
buni să îi pui la gunoi
pe amândoi
mereu mă întreb
desigur fără rost
ce rost am eu aici
în bâlciul asta
mare-mare...
ce pot să fac..
privesc la ei, mă închin, mă întreb
Doamne, ce ai cu noi
ne dai, ne dai doar ticăloși de soi
mereu doi câte doi
îmi aduc aminte
de o vorbă din bătrâni
despre cei doi..
proștii merg mereu
la braț
doi câte doi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre prostie, poezii despre mândrie sau poezii despre bătrânețe
Doi bătrâni
Doi bătrâni stau singuri
În casa lor demult
Și nimeni nu-i întreabă
Ce vor ori ce au vrut.
Cânii urlă a jale,
Vântul bate ne'ncetat,
Doi bătrâni merg pe-o cărare
Cum mergeau, ca altădat'.
Noaptea rece se lasă
Și urlă viforul ca turbat,
Doi bătrâni stau singuri în casa,
Doi bătrâni stau la sfat.
Și așteaptă și tot așteaptă
Să vină cineva,
Doi bătrâni cu plete albe:
Bunelul meu, bunica mea.
poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre viscol
- poezii despre vinovăție
- poezii despre sfaturi
- poezii despre păr alb
- poezii despre păr
- poezii despre noapte
- poezii despre alb
Dependență de NOI
Mă luminez când mă gândesc la tine...
Oglinzile din jur îmi sunt străine.
Nu mă am pe mine întru sine,
Când nu ești infiltrat în mine.
Și mă apucă așa un dor de jale,
Când străzile străbat pe unde-am fost...
Și-mi simt ființa cum tremură moale,
Că tot ce-a fost, n-a fost sortit cu rost.
Și te surprind confuz și derutat...
Nu știi ce simți și nici ce vrei cu mine;
Destinul parcă este acuma plat,
Și parcă nici de NOI nu-ți mai convine...
Mă simt pierdută când nu mă iubești.
Și uneori te simt... mă ții departe!
Și-n inimă și-n minte mă gonești...
Și-atunci simt parcă mor încă o moarte...
Și totul pare șters când nu-i în doi...
Și viața fadă și fără vreun răsfăț.
Știi? Eu mult am tot luptat pentru-a fi NOI
Ca să te uit și să nu te învăț!
Raze de lună mă învelesc iar cu visare...
Și ne revăd pe NOI... iubind la fel.
Dar mai există acea iubire, oare,
Când tu lupți contra ei ca un rebel...?
Nu știu ce simte inima când tace.
Nu știu de-a fost vreun adevăr în ce ai spus;
Știu doar că sentimentele-s opace,
Când sunt captive la polul opus.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre inimă, poezii despre învățătură, poezii despre visare, poezii despre tăcere sau poezii despre răsfăț
Dansăm în doi
Dansăm în doi un vals frumos.
Tu ești îmbrăcat în alb și eu în negru.
Suntem doi îngeri care au coborât
Pe un tărâm învăluit în neguri.
Tu te uiți în ochii mei fermecători.
Eu la chipul tău care radiază de bucurie.
Suntem ca două stele surori
Care luminează dinatr-o altă galaxie.
Ne învârtim într-un ritm amețitor
Când mai încet, când mai tare.
Parcă suntem doi pescăruși
Care călătoresc pe un val de mare.
Dansăm în doi iubitul meu
Sunt atât de fericită.
Că sunt a ta și ești al meu
Și lumea îmi pare o ispită.
poezie de Vladimir Potlog (11 aprilie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans, poezii despre îngeri, poezii despre vals, poezii despre stele, poezii despre ritm, poezii despre ochi, poezii despre negru sau poezii despre lumină
Doi crai de la Parlament și familia tradițională...
Când văd "mânze" - ca talanii -
Cei doi crai își ies din fire,
Nechezând că e iubire...
Dar la mijloc sunt doar banii!
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre tradiții, epigrame despre parlament, epigrame despre iubire, epigrame despre familie sau epigrame despre bani
Confuzie
N-am văzut în toată viața
Domnișoare-așa cochete;
Când le-ntrec și le văd fața,
Erau doi băieți... cu plete!
epigramă de Carmen Cristina Ștefănescu din O epigramistă printre... floretiști
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață sau epigrame despre păr
E douăzeci și doi...
E douăzeci și doi: ce surd decembre
îmi bate-n lungul oaselor deșarte
și-aruncă-n mine orologii sparte,
când Timpu-mi trage disperat de membre.
Din cerul var sarcastic El împarte
pioase rugi și alb curat de febre.
E noapte-n zi și-n ziuă sunt tenebre,
descoperind în tot secunde moarte.
Ce gol de iarnă... - mi-e tocită gheata,
când ironia-mi scutură grumazul.
Un nor anemic își revarsă pleata,
și-n atmosferă simt cum trece gazul
dintr-ún plămân ce-a găzduit săgeata
momentelor din care-am tras extazul.
sonet de Ionuț Popa (22 decembrie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre sarcasm, poezii despre curățenie sau poezii despre atmosferă
Test la prima noapte de dragoste
Oare genunchii n-au habar
de Strâmtoarea Gibraltar
de cântă ca doi nebuni
ascunzând parcă minuni
Oare sânii știu prea multe
de nu mai vor să te-asculte
și ziua-n amiaza mare
se rotesc iar după soare
Oare coapsele-s nebune
cântec straniu duc în strune
când cerul își lasă brazda
și pe stânga și pe dreapta
Noapte unde te-ai ascuns
de nu dai niciun răspuns
poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins noaptea (13 februarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, citate de Costel Zăgan despre muzică, poezii despre sâni, poezii despre noapte de dragoste, citate de Costel Zăgan despre noapte, poezii despre miezul zilei, citate de Costel Zăgan despre iubire, poezii despre Soare sau citate de Costel Zăgan despre Soare
Test la prima noapte de dragoste (o ciornă)
Oare genunchii n-au habar
de Strâmtoarea Gibraltar
de cântă ca doi nebuni
ascunzând parcă minuni
Oare sânii știu prea multe
de nu mai vor să te-asculte
și ziua-n amiaza mare
se rotesc vai după soare
Oare coapsele-s nebune
cântec straniu duc în strune
când cerul își lasă brazda
și pe stânga și pe dreapta
Noapte unde te-ai ascuns
de nu dai niciun răspuns
poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins noaptea (9 mai 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate
Este rece afară, cum n-a fost vreodată.
Un aer de metal gânduri mătură
Iar liniștea din jur este puțin ciudată.
Lacrimi scurte mi se alatură.
Pe banca unui câmp străin
Privesc în jur și văd crunta imagine
A unui baiețel sfâșiat de al său chin
Și lipsit de multă afecțiune.
Stă acolo de când îmi amintesc,
Și nimeni nu îl vede...
Să mă duc la el să îi vorbesc?
Dar cum o conversație eu pot aprinde?
Să stau, să merg, să stau...
Să privesc în continuare
Cum se zbate cu al său rău?
Să continui cu o amănare?
În timp ce eu mă simt nehotărât,
Gânditor la ce voi face,
Văd acest copil mai amărât
Cum din loc el vrea să plece
Ce pot face? Ce pot eu oare face?
Să stau? să merg la el?
Mai bine mă ridic să vad ce gând îl bate
Iar de pot cu răul lui să fac duel.
Mă uit la el, îmi fac curaj și cu bucurie
Spre el înaintez usor...
Inima îmi bate cu putere, plina de mândrie.
Mă duc să ofer un ajutor.
Mă uit la el, sub acel puternic tei
Și mă doare în ochii lui să văd
O poveste trista, spusă de un condei.
Lângă el pe gânduri cad...
Cu ai săi ochi mari, în suflet mă privește.
Îmi cunoaște fiecare cuget...
Vrea atât de mult să-mi spună o poveste
Să fim precum un minunat duet.
poezie de Costel Obadă (20 aprilie 2012)
Adăugat de Costel Obadă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre bine și rău, poezii despre vorbire, poezii despre tei, poezii despre suflet, poezii despre singurătate sau poezii despre promisiuni
Conform observației lui Goethe, care spune că oamenii când își dau seama că doi oameni s-au îndrăgostit, ar dori să-i vadă căsătoriți, iar după aceea îi pândesc să vadă când se despart noi, românii, insistăm doar asupra primului fenomen: maică, spun babele, când văd că o pereche întârzie prea mult să se ducă la primărie, dacă vă iubiți de ce nu vă luați? Și odată luați, dacă nu se înțeleg, niciodată nu-i îndeamnă să se despartă, fie din dorința secretă de a-i vedea îndurând și ei, ca toată lumea, jugul în doi, fie pentru că spectacolul suferinței altora li se pare mai atractiv decât cel al căutării fericirii.
citat celebru din Marin Preda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate de Marin Preda despre iubire, citate despre dorințe, citate de Marin Preda despre dorințe, citate despre suferință, citate de Marin Preda despre suferință, citate despre fericire, citate de Marin Preda despre fericire, citate despre căsătorie, citate despre România sau citate despre Goethe
Doar doi...doar noi
Când sunt singur și mă gândesc:
Ce să fac s-o cuceresc?
Cum să fac să-i dovedesc?
Cum să-i spun că o iubesc?
Căci ea nu știe ce-mi doresc,
Ea nu știe cum o privesc,
Și tot încerc s-o cuceresc,
Dar ea nu știe c-o iubesc.
Ea are un chip, un chip ceresc,
Când o văd mă-ndrăgostesc
Și doar cu ea vreau să trăiesc,
Doar cu ea pot să zâmbesc.
Și când cred că reușesc,
Ea pleacă... unde greșesc!?
Of, încep să obosesc,
Poate doar mă amăgesc,
Ce să fac? Să mă opresc?
Pot trăi doar s-o privesc?
Nu! Nu mă pot opri!
Am să lupt pentru-amândoi.
Am să lupt până vom fi,
Doar doi... doar noi.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre greșeli sau poezii despre dorințe
Adorabilei mele soții
Nevastă, iar te-am supărat,
năpastă de nevinovat!
Când văd că-n ochi îți sar scântei
rămân în pană de idei,
ești rea și aprigă mereu,
iar vinovat rămân doar eu.
Din teama de a nu greși
năzbâtii fac în orice zi,
nici să mă controlez nu pot,
deși-mi dai zilnic peste bot.
Nici foame, cred, n-o să-mi mai fie,
mi-e teamă de bucătărie
și iau poziția de drepți
când după ușă tu m-aștepți,
profiți că am un handicap
și îmi "trosnești" tigaia-n cap,
să dai, te rog, mai ușurel,
dar pe cocoașă, că sunt chel!
De frică și de spaimă zac,
mă tot întreb ce pot să fac,
în voie nu-ți mai pot intra,
zadarnic, orice-aș încerca.
N-accepți nimic, nu vrei să știi,
prin cap îți zboară ghidușii,
Cu vorbe tandre mă aleg:
sunt prost, cam tăntălău și bleg!
Dar dacă Viața mi te-a dat
mă-mpac c-un gând nevinovat:
mi-ești mamă, tată, soră, frate,
iar noi doi le-am făcut pe toate:
o casă, doi copii, livadă
să aibă lumea ce să vadă,
iar cine-o crede tot ce spun
ori este prost, ori e nebun!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre căsătorie, poezii despre soție, poezii despre zbor, poezii despre tată sau poezii despre supărare
O mamă face bilanțul
Băiatul meu aproape nu-mi mai scrie.
Ba, totuși, mi-a mai scris de Paște:
Se-ntoarce-n timp mereu cu duioșie
Și dragostea din sufletu-i o recunoaște.
Atunci când l-am văzut ultima oară
era exact acum un an jumate.
Mai stau din când în când la noi în gară
și văd cum pleacă trenuri către el, departe.
Iar câteodată chiar îmi iau bilet
și gata sunt să mă pornesc să-l văd.
Cobor însă apoi din tren discret
și merg să dau biletul îndărăt.
Acum un an și-a luat și o nevastă
a cărei poză a zis că o primesc.
Mă vor lăsa acum să vin la ei în casă?
O pătură aș vrea să le-mpletesc.
Însă nu știu de-așa ceva îi place...
și dacă îl iubește cum ar merita.
Mă simt o solitară de o vreme-ncoace.
Oare ca el și alții pe lume-or exista?
Ce bune au fost acele-apuse vremuri,
când locuia în casa părintească!
Acum stau noaptea și-ascult în beznă trenuri.
Oare continuă și-acum să mai tușească?
I-am pus pantofii mici cu grijă la păstrare.
Acum el a crescut și-n veci o sa-mi lipsească.
Iar eu stau liniștită și totuși nu am stare.
Cel mai frumos ar fi copiii să nu crească.
poezie celebră de Erich Kastner din Zarvă în oglindă (1929), traducere de Dragoș Carasevici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre creștere, poezii despre încălțăminte sau poezii despre superlative
Oare este Dumnezeu monopolul unei religii sau vreunui presupus fiu a lui "Dumnezeu"? Pentru că Iisus Hristos nu a afirmat niciodată o astfel de trăsnaie? EL a spus, eu și Tatăl unul suntem, dar tu cum de ești a doua? Cum de exiști tu și Dumnezeu? Când te-ai desprins de EL, de ai devenit sclava unei religii primitive? Oare câți dintre creștini realizează că se închină la mintea lor și nu la Dumnezeu, sau Hristos? Și ce altceva ar fi asta decât cretinism, înapoiere mentală? Pentru că dintre agnosticul sau ateul care nu crede în nimic și creștinul care crede în mintea lui travestita în Dumnezeu, adevărat, adevărat vă spun, căci primii doi sunt mult mai apropiați inimii mele, sunt mult mai apropiați libertății, decât ultimul? Doar în numele unei religii cretine, oamenii sunt purtați în războaie, sunt arși pe rug, iar simbolul chinului lui Hristos și nu viața LUI, le devine o mortuară călăuză, pretinzând căci crucificarea, ne aduce aminte de chinul lui Hristos și nu de cât de cruzi și imbecili sunt oamenii. Ceea ce i s-a întâmplat acum 2000 de ani lui Hristos continuă și azi, să îi fie crucificată învățătura iubirii lui, ca și cum crucificarea ar fi o virtute?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre creștinism, citate despre religie, citate despre devenire, citate despre crucificare, citate despre Iisus Hristos, citate despre învățătură, citate despre viață, citate despre timp sau citate despre simbolistică
Sonetul 39
Oh! cum te pot cânta cum se cuvine,
Când toată ești tot ce am eu mai bun?
Ce haznă are-o rugă pentru mine,
Când ruga tot de dragul tău o spun?
Chiar și așa, trăind-o separat,
Iubirea nu mai poartă-același nume,
Dar împărțind-o, te-aș fi înzestrat
Cu tot ce numai ție-ți se cuvine.
Absență, ești supliciu dovedit,
Când tihna ta nu-mi e-ngăduitoare,
Să destind timpu-n gânduri de iubit.
Sunt timp și gânduri dulci decepții oare?
Mă-nvață toate cum să fac iar doi,
Ruga-i în van, departea mea rămâi.
sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Laurean Mihai Gherman
Adăugat de Laurean Mihai Gherman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de William Shakespeare despre iubire, citate de William Shakespeare despre timp, poezii despre relaxare, citate de William Shakespeare despre muzică sau citate de William Shakespeare despre gânduri
Când doi oameni se sărută, lumea trece pe lângă ei, când doi oameni se bat, lumea se strânge în jurul lor.
citat clasic din Friedrich Hebbel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sărut
Doi într-un nucleu
Am prins o clipă fericirea de inelarul ei orfan, doar cât să-nveșmântez oftatul în strai de-albastru diafan...
Și-am evadat instantaneu, ca o teleportare-n stele, deși e prânz eu știu că zborul îmi este, Doamne, lângă ele... Că nu se văd și stau ascunse, sub ecranarea lor totală, de vină-i soarele-n explozii de fotonie ancestrală... dar ele sunt mereu acolo, în universul meu divin, pe unde numai poezia și muzele mi le anin...
Și mi-e de-ajuns să calc pe versuri cu talpa goală, să le simt cum tremură cu mine-odată, când pe sub talpă le alint...
Pe glezne se mulează galeș, ca iedera pe-un trunchi flămând și urcă înspre sâni poeme, cum tu, iubite, urci în gând...
M-abandonez total secundei ce se incumbă-n trupul meu și anulez orice-ndoială când suntem doi într-un nucleu...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie sau poezii despre versuri
Sonetul 138
Când draga mea se jură că-i cinstită,
O cred, deși știu bine că trădează;
Ea zice că am mintea mărginită,
Că nu știu că în viață toți trișează.
Eu m-amăgesc că tinerel mă vede,
Cu toate că spicat îmi este părul,
Iar mintea gura-i prefăcută o crede;
Și eu și ea ascundem adevărul.
De ce nu-mi spune drept că-i neserioasă?
Eu că-s bătrân de ce nu-i spun de-îndată?
O! Ce iubire aparent frumoasă
Când varsta se ascunde, nu se-arată.
Deci eu o mint pe ea și ea pe mine;
Doi prefăcuți ce astfel se simt bine.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre tinerețe sau poezii despre minciună
Clipa este unicul "timp" ce-l avem, de care merită să profităm, ea pecetluind legătura dintre noi și faptele noastre. Îmi răsunau în minte vorbele mătușii "timpul nu este de vânzare, căci dacă ar fi fost, mulți ar fi cumpărat secole..." Mda! Oare, ce ne dorim mai mult, un secol sau o clipă? Sau toate clipele dintr-un secol? Dau o clipă pentru un secol, sau, la fel de bine, dau un secol pentru o clipă; dar nu dăm nimic, pentru că nu avem ce da în efemera noastră existență pe Pământ!
Dorina Georgescu în Weekend gratis (octombrie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Dorina Georgescu despre timp, citate despre existență sau citate despre comerț