Calea cea mai bună
Mă topesc în focul amintirii
Și ard ca ceara lumânării,
Mai am în minte trandafirii
Pierduți în marginile zării.
Nu știu în care zeu să cred
Îl rog pe Creator să-mi spună,
Care e drumul meu cel neted
Sau care-i calea cea mai bună?
Tot întrebând, timpul trece,
Tacit își face mersul,
Și nimic nu va mai drege
Cât cuprinde Universul.
Uităm fără nici-o remușcare
Că am rostit niște cuvinte,
Cu promisiuni atât de rare
Nu le mai ținem minte.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre promisiuni
- poezii despre lumânări
- poezii despre foc
- poezii despre cuvinte
- poezii despre ceară
- poezii despre amintiri
Citate similare
Universul de ceară
Cea mai frumoasa povară,
Cea mai plăcută,
Cea mai dureroasă,
Cea mai cea iubire
Este iubirea noastră.
Sub streașina ei
Cresc îngeri cu pene de soare,
Lăutele cântă
Sub degetele vântului
Ce trece prin pletele tale.
Eu sunt arcușul
Fluturilor ce ating corzile
Inimii împovărate
Cu stelele iubirii,
Cu trecerea amintirii
În cea mai frumoasă povară
În interiorul căreia
Aprindem împreună
Universul de ceara!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre frumusețe
- poezii despre îngeri
- poezii despre vânt
- poezii despre stele
- poezii despre păr
- poezii despre muzică
- poezii despre inimă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Trandafirii și parfumul lor
Cât de mult ne-am iubit
Mai ții tu minte?
Câți trandafiri ți-am dăruit,
Parfumul lor și acum se simte.
Dar tu m-ai părăsit,
Copilă fără minte,
Trandafrii s-au ofilit,
Dar parfumul lor și acum se simte.
Eu acum sunt singur,
Și tu nu mă mai ții minte,
Dar eu știu că
Trandafirii și parfumul lor
Vor rămâne pe veci în a ta minte.
poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre copilărie sau poezii despre cadouri
Vino, te rog....
vino, te rog, vino la ceas de seară,
e ușa larg deschisă, te chem a câta oară,
e camera pustie și focul nu mai arde,
e timpul mort în casă doar ceasul iarăși bate,
e frig, e cald în mine, mă ard văpăi de dor,
mă arde a ta privire, mă simt răvășitor,
mă ard ca lumânarea și mă topesc pe jos,
mă-nghite-ncet pământul cu dorul meu spumos
vino, te rog, când soarele răsare, când luna se ascunde,
când noaptea cea pustie fugită îi oriunde,
e ziua plictisită, așa mă simt și eu,
te-aștept tăcut în prag, îmi este tot mai greu,
e soarele pe sus, e soarele pe jos,
îți caută și el pașii din mersul drăgăstos,
îți caută o lumină pe-o rază-n alb lăptos,
cu strălucirea arsă în tot ce-a fost frumos.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre dor, poezii despre ceas, poezii despre tăcere, poezii despre seară, poezii despre noapte, poezii despre moarte sau poezii despre lumină
TRISTE FLORI
Crezi că am să uit vreodată
Acele clipe care au fost?
Când cu privirea ta curată
Te uitai la chipul meu anost.
Gândul te va căuta mereu
Înconjurând-te cu drag.
Fără tine îmi va fi mai greu
Dar nu voi putea nimic să fac.
Mă voi roti mai monoton
În jurul meu va fi tăcere,
Cu stilul meu, oricum afon
Nu voi simți nici-o plăcere.
Voi trepida de mii de ori
Când mă voi gândi la tine,
Trandafirii vor fi triste flori
Înconjurându-mă pe mine.
N-am să te uit nicicând
Cât voi mai fi în viață,
Voi muri cu tine-n gând
Te voi avea mereu în față.
Valea Călugărească Martie 1966
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre văi, poezii despre viață, poezii despre tristețe, poezii despre plăcere sau poezii despre flori
Încă nu știu care-i cea mai bună religie, știu însă care-i cea mai importantă relație și știu că sunt religii care te ajută să-ți dezvolți relația proprie cu Dumnezeu, fără de care nu poți ajunge să moștenești Viața, oricât de religios ai fi.
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Roxana Leopold
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre religie, citate despre viață, citate despre superlative, citate despre moștenire, citate despre ajutor sau citate despre Dumnezeu
Cel mai bine îi ținem minte pe datornici. Cel mai ușor uităm umbrela.
aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre superlative
Tina Modotti: Eu nu cred în căsătorie. (Mulțimea râde.) Vorbesc serios, chiar nu cred. Să vă explic de ce. Cred că în cel mai rău caz este un act de politică ostilă, un mod prin care bărbații înguști la minte își țin femeile închise în casă și departe de calea lor, totul învăluit într-o aură tradițională și în prostiile normelor religioase. În cel mai bun caz, este o iluzie a fericirii - despre acești oameni care se iubesc cu adevărat și care habar nu au că sunt pe cale de a-și face viața un chin unul celuilalt și, totuși, se hotărăsc să se căsătorescă, nu cred că este nimic tradițional sau iluzoriu. Dimpotrivă, cred că este o decizie curajoasă, radicală și foarte romantică. În cinstea lui Diego și a Fridei.
replică din filmul artistic Frida, după Hayden Herrera
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tradiții, citate despre râs, citate despre vorbire, citate despre romantism, citate despre prostie sau citate despre politică
Toți oamenii își doresc să trăiască fericiți: când însă vine vorba să vadă deslușit ce anume le face viața fericită, privirea li se încețoșează; și departe de a dobândi ușor o viață fericită, cu cât este mai nerăbdător cel care se avântă spre ea, cu atât mai tare și-o îndepărtează, dacă a rătăcit cumva drumul. Mai întâi ar trebui să hotărâm care este acel lucru spre care năzuim, apoi să cercetăm pe ce cale ne putem îndrepta cel mai iute spre el;pe parcurs, dacă se dovedește a fi calea cea bună, vom înțelege cât înaintăm cu fiecare zi și cu cât suntem mai aproape de locul unde ne împinge o dorință naturală. Câtă vreme însă rătăcim la întâmplare, fără să urmăm o călăuză, ci doar freamătul și strigătele de tot felul ale celor care ne cheamă în diverse direcții, viața ni se va irosi între drumuri rătăcite și se va scurta, oricât ne-am strădui din răsputeri zi și noapte.
citat celebru din Socrate
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Socrate despre viață, citate despre fericire, citate de Socrate despre fericire, citate despre dorințe, citate de Socrate despre dorințe, citate de Socrate despre superlative, citate despre noapte, citate de Socrate despre noapte, citate despre cercetare sau citate de Socrate despre cercetare
Toți oamenii își doresc să trăiască fericiți: când însă vine vorba să vadă deslușit ce anume le face viața fericită, privirea li se încețoșează;și departe de a dobândi ușor o viață fericită, cu cât este mai nerăbdător cel care se avântă spre ea, cu atât mai tare și-o îndepărtează, dacă a rătăcit cumva drumul. Mai întâi ar trebui să hotărâm care este acel lucru spre care năzuim, apoi să cercetăm pe ce cale ne putem îndrepta cel mai iute spre el;pe parcurs, dacă se dovedește a fi calea cea bună, vom înțelege cât înaintăm cu fiecare zi și cu cât suntem mai aproape de locul unde ne împinge o dorință naturală. Câtă vreme însă rătăcim la întâmplare, fără să urmăm o călăuză, ci doar freamătul și strigătele de tot felul ale celor care ne cheamă în diverse direcții, viața ni se va irosi între drumuri rătăcite și se va scurta, oricât ne-am strădui din răsputeri zi și noapte.
Socrate în Despre viața fericită
Adăugat de Vergiliu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fă tot ce poți să faci cât poți de bine în fiecare zi, dar fără grabă, grijă sau teamă. Mergi cât poți de repede, dar nu te pripi. Ține minte că în momentul în care începi să te grăbești, încetezi să mai fi un creator și devii un competitor; asta te va face să recazi în vechile deprinderi.
Wallace D. Wattles în Știința de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frică, citate despre devenire sau citate de Wallace D. Wattles despre devenire
Fără întoarcere
Călătoria noastră se oprește
sub acest cireș în care fructele
nu ajung niciodată la coacere,
drumul e cu atât mai neted,
mai fără opreliște,
cu cât este fără întoarcere...
câteodată cireșul lasă locul dudului,
nucului, salciei sau măslinului,
ceea ce se mai poate numi
jocul destinului...
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cireșe, poezii despre măslini, poezii despre jocuri sau poezii despre fructe
Calea cea mai dreaptă
Eu l-am chemat pe Dumnezeu, nu sfinții,
E-adevărat că ei au rolul lor,
Dar dau crezare inimii, nu minții,
Ce-mi spune care-i drumul mai ușor
Am învățat din viață-n totdeauna,
S-o iau pe scurtătură, e mai drept,
Să fac ce simt și nu ce spune lumea,
Așa îmi pare mie înțelept
Poate greșesc sau poate că mai supăr,
Dar știu că EL, de-acolo, va ierta
Atâta timp cât de iubire sufăr,
Ce-i calea Lui va fi și calea mea
Așa că eu te rog, ascultă Doamne,
Și iartă-mă că trec pe lângă sfinți,
Dar ocolișul parcă mă adoarme,
Eu știu că asta vrei și Tu consimți
poezie de Adi Conțu (21 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre înțelepciune, poezii despre învățătură, poezii despre supărare, poezii despre somn, poezii despre sfințenie sau poezii despre scurtături
Ursita
Unde ai fost până azi Ursitoare
Să-mi spui că mai am de trăit?
Că voi găsi în lume o floare
De care voi fi îndrăgostit.
M-am rugat de voi Sânziene
Să-mi arătați izvorul iubirii,
Cât încă mai este vreme
Și nu s-au ofilit trandafirii.
Prin nopți visuri plimbam
Printre stele ce în roșu ard,
Dar dimineața mă trezeam
Sub al realității dur stindard.
Totuși iată, ca prin minune
Te-ai arătat la mine Ursită,
Aducându-mi din larga lume
Sufletului meu, fata iubită.
poezie de Mihai Leonte (aprilie 1967)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre suflet, poezii despre roșu, poezii despre realitate sau poezii despre prezent
Regal
luați împreună suntem doi frumoși
două cești de cafea își răsucesc aromele în funii
cu mirosurile noastre după
o noapte cu lună de veghe între cearșafuri
cu cât ne știm mai mult cu atât ne dăm seama
cât de puțin am aflat unul despre celălalt
câtă anatomie avem încă de parcurs
cu mâinile putem face orice ne trece prin minte
să folosim fiecare parte din noi pentru modelat
la focul zvăpăiat al cunoașterii dorințele de murano
au ceva inimaginabil în culoarea lor
separat suntem două felii de pepene
în gurile a două nefericiri
semințele par niște păsări împrăștiate
nu mai știu drumul spre cuib
&
lasă-mă chiar acum să-ți amintesc
iubire e atunci când mângâi
aerul cu care mă apropii
așternutul pe care mă așezi
tot ce ating și vrei să rămână neatins
când vorbele nu-și pierd valoarea
se întorc în noi ca niște cocoare
primăvara
nu se destramă fiindcă avem în noi ceva sfânt
ceva mai înalt decât noi
unde ne recunoaștem și
devenim stăpâni
moartea e când nu ai pe cine iubi
poezie de Ottilia Ardeleanu din Cele mai frumoase poezii de dragoste (2018)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre valoare, poezii despre păsări sau poezii despre primăvară
PREVIZIUNE
Zbuciumul meu sufletesc, interior
Îmi strânge inima ca într-un clește
Durerea mea pe zi ce trece crește
Că gândul tău acum e nepăsător.
Tot idealul meu la tine se sfârșește
Și nu mai sunt același visător
Pentru tine sunt un oarecare trecător
La care privirea nu se mai oprește.
De ce s-ar mai opri asupra unui punct
Cu dimensiuni atât de minuscule
Nu mă asculți, căci tu te-ai rupt.
Mă contrazici? Argumente sunt destule
Însă e veridic că tu mi-ai întrerupt
Mersul meu de idealist, prin lume.
11 octombrie 1965 Baia de Arieș
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre idealuri, poezii despre durere, poezii despre creștere sau poezii despre adevăr
Nu mai vreau
Nu mai vreau din viața asta nici măcar o clipă!
Nici un glas să-l mai aud, Eu mă duc, mă duc!
Și nu știu unde, unde voi ajunge fără Tine!
Nu mai cer sfinților milă, nici versurilor rimă!
Dumnezeilor absenți nu le mai cer un cent!
Nici o zi acum să-mi cumpăr nu mai vreau!
Dintr-un univers prea mare unde Eu am rătăcit!
Nici cuvântului glas.... când Eu încă nu mor!
Nu mai cer nopților somn, nici somnului vis!
Nu mai vreau să-mi mai atingi inima prin care-mi curgi!
Nici cerului infinit unde Eu tot m-am pierdut!
Nu-ți mai cer acum nimic din tot ce Eu n-am avut!
Nu mai cer soarelui zi senină, nici iubiri milă!
Nu mai vreau vedere într-o lume de durere!
Nici auz când Tu n-ai glas și nici cuvinte!
Nu mai vreau vorba ce minte, nici icoane sfinte!
Nu mai vreau cruci între drumuri!
Nici pași rătăciți în lume fără Tine,
Când te caut în nu știu ce unghere!
Nu mai vreau gânduri ce mă dărâmă!
Nu mai vreau așteptarea care doare!
Nici ziua în care visul încă nu moare!
Nici noaptea fără stele, fără Lună, fără...
Fără Tine lipasa viselor mele stinghere!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie sau poezii despre versuri
Fărâmă de nimic
Cu fața la altarul cerului mă-nchin,
Căci nu știu ce taine
Dincolo de el ascunde,
Tu, Doamne! De ești al meu stăpân,
Mă îmbarcă pe a ta corabie.
Mă simt fărâmă de nimic,
În universul tău misterios și infinit de mare,
Mă întreb, ce rol are al meu destin?
În teancul tău, de suflete rătăcitoare.
Că mi-ai dat minte să gândesc,
Dar vai! Ce minte scurtă,
Care m-ajută să trăiesc
Și să-mi învârt destinul
în juru-mi pe orbită.
Și, Doamne! Cum să nu doresc
Să știu, în infinitu-ți univers
viața mea și-a celorlalți
Oare la ce ajută.?
Cu fața la altarul cerului mă-nchin,
Fărâmă de țărână și nimic ce sunt,
Ție, Doamne, de ești al meu stăpân,
Îți mulțumesc acum, cât mai am timp.
Până al meu pământ voi părăsi,
Știu ce am fost, dar nu și ce voi fi,
Decât că sunt un suflet rătăcit,
Fărâmă de țărână și nimic,
Ca toate celelalte,
deci exist.
poezie de Valeria Mahok (27 ianuarie 2004)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mulțumire, poezii despre marină, poezii despre infinit, poezii despre existență, poezii despre dorințe sau poezii despre ajutor
N-AM SA POT
N-am să pot descrie în cuvinte
Înălțimea la care tu m-ai ridicat
Nici culmile ce mi le-ai indicat,
Drumul ce duce tot înainte.
Orice vers, mereu clarificat
Va aduce noi amintiri în minte,
Păstrându-le pe toate sfinte,
Pe tine care sus m-ai înălțat.
N-am să reușesc să-ți dau
Tot ce aș vrea din univers
De aceea în dileme tot mai stau.
Din când în când îți scriu un vers,
Inspirându-mă din Heine sau Lenau
Rămânând din minte-ți șters.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
CUVINTELE...
Mai întâi a fost cuvântul,
Rostit de însuși Creatorul,
Astfel s-a născut Pământul,
Lumea noastră, viitorul
Printre lucrurile sfinte,
Și credința-n Dumnezeu,
Am și lucrul cu cuvinte,
Folosite-n scrisul meu.
Te întrebi puțin contrariat
Ca un aer cam fierbinte
Cine? Ce s-a mai schimbat
Doar folosul de cuvinte.
Mulți se-mbată de cuvinte
Spuse la un oarecare semn,
Folosite mai-nainte
Elegii al limbilor de lemn.
Cuvinte, cuvinte
Niște simple elemente
Puse sigur înainte
Întâmplări, evenimente.
Reșița 16 februarie 2001
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre schimbare, poezii despre religie, poezii despre naștere, poezii despre lemn sau poezii despre aer
* * *
Am murit demult, ceva m-a omorât!
Am rătăcit doar printre clipe, rece și pustie!
Nu mai credeam în viață, nu mai credeam că mai sunt vie, nu mai știam ce-i zâmbetul, eram o dimineața stearpă fără Soare, uram chiar timpul, nu-l puteam opri, uram lumea în care Eu nu mai eram!
Jucam un rol tot mai gol, mai dăruiam un zâmbet fără noimă, îmi mai doream ceva, dar șansa era prea firavă, calea tot mai strâmtă, viața tot mai goală în fața mea!
Să mor sau să trăiesc, să iubesc sau să urăsc,
nici una nici alta nu mai pot, nici nu știu cât aș putea să te iubesc, sau să te omor de prea mult dor, să te omor, doar atât mai pot și să fug, să tac, în urmă să nu mai privesc!
Și-n nopțile negre, pustii, să mă jelesc că nu te-am putut iubi, că nu te-am lăsat să-mi fii ce aș fi vrut în acea zi!
Acum mă zbat în golul dintre Noi, mă plouă lacrimi reci, te aud când tot mă chemi, dar Eu mă pierd, mă pierd!
Și mă dori, o durere atât de surdă, aș țipa dar nu mai am glas, sunt mută, lipsită de putere!
Urăsc ziua de mâine, te urăsc chiar și pe tine, nimic nu pot schimba, nimic nu-mi șterge lacrima!
Sunt tot mai absentă, o umbră fără de lumină, o aripă frântă fără zbor, un muritor mort prea devreme!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet sau poezii despre zbor