Frunze la câini
De ce-o lătra un câine-n miez de noapte?
Cred că s-a speriat de somnul meu,
Care, sătul de gânduri și de șoapte,
M-a părăsit, cum face mai mereu.
Și totuși, pân-acum nu l-a simțit
Nicio țipenie de vietate.
Să fie semnul că s-a-ndrăgostit
Și a călcat pe frunzele uscate?
De visător, poate de somnoros,
Cu ochii-n cer, la stele-ndepărtate,
O fi uitat să se mai uite-n jos,
La mine și la frunzele uscate.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (5 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre somn
- poezii despre frunze
- poezii despre câini
- poezii despre visare
- poezii despre sperieturi
- poezii despre noapte
- poezii despre miezul nopții
- poezii despre gânduri
- poezii despre căderea frunzelor
Citate similare
Apocalipsa culorilor
Frunzele ude
Pică uscate
Fecioare crude
Pică pe spate
Apocalipsa
Pică mai rar
Îi simte lipsa
Vântu-n frunzar
Focul ce vine
Galben și crud
Pică pe mine
Verde și ud
poezie de Marius Robu din Aproape alb (2 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre virginitate, poezii despre verde, poezii despre galben, poezii despre foc, poezii despre culori sau poezii despre Apocalipsă
Rugăciune la ger
Focul s-a stins demult în sobă
Doar stelele mai ard în cer;
Sângele meu, bătând o tobă,
Cheamă la nuntă flori de ger.
Nu vă mirați! La nunta mea,
Tocmită cum ce somnul vine,
Din cer mireasa va cădea
Topindu-se la piept la mine.
Gerule, gerașul meu,
Dacă-L vezi pe Dumnezeu,
Spune-I că la nunta mea
S-a topit un fulg de nea;
Semn că primăvara vine
Și că nu mai cred în tine,
Semn că vara nu-i departe
Și că nu mai cred în moarte!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre nuntă, poezii despre religie, poezii despre sânge, poezii despre stele, poezii despre primăvară, poezii despre moarte sau poezii despre ger
Amintirea ta...
Frunzele îmi spun
despre tine
că ești drăguț
și te vreau lângă mine,
iar acum când,
iluziile-nfloresc,
mi se pare
că pe tine te zăresc.
În amurgul palid
și pustiu
adorm în patul meu
purpuriu.
Sentimente,
iluzii, dorințe
spuse în șoapte,
încet, amintirea ta,
s-a stins în noapte.
Poate că și tu încet,
pe mine m-ai uitat,
dar rămân aici,
eu din viața ta
am plecat.
Distanța dintre noi
m-a ucis,
că în a nopții somn
te-ai închis.
poezie de Eugenia Calancea (10 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre dorințe sau poezii despre amintiri
un melc în noapte
printre frunzele uscate
sparge liniștea
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre noapte, citate despre frunze sau citate despre căderea frunzelor
Visul meu
copacul din gradina mea
nu stiu cu ce se hraneste;
poate cu mine, poate cu tine.
frunzele lui sunt atat de colorate,
crengile sunt pline de viata,
in jurul lui sunt trei meri mai mici,
sta impunator peste toata gradina,
sta impunator peste toata inima,
cine il uda?
cine ii taie frunzele uscate?
cine?
poate eu,
poate tu,
poate fetele cu fustita rosie
ce isi scrijelesc numele pe el.
incearca sa-l asculti,
suiera vantul
ce-l face sa danseze intr-un mod ametitor
te ia cu somn
te ia cu dor
te ia cu vise
fetele cu rochite
se plimba langa
portile deschise.
fructele sunt adunate,
inimile sunt coapte,
visele sunt inaltatoare,
copacul meu se vede de peste hotare.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre plimbare, poezii despre mere, poezii despre graniță, poezii despre fructe sau poezii despre fete
Frunzele (Elegie de toamnă)
Nu mă-ntreba nimic în noaptea asta,
Nici cât e ceasul, nici ce gânduri am.
Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra,
Să nu văd frunzele cum cad din ram...
Fă focul și preumblă-te prin casă
Fără să spui nimic, niciun cuvânt...
Vreau să mă simt la tine ca acasă,
Să nu simt frunzele cum zboară-n vânt...
Învăluită-n straie de culcare
Așază-mi-te-alăturea c-un ghem,
Și deapănă mereu, fără-ncetare,
Să n-aud frunzele, sub pași, cum gem...
Ferește-mă în preajma ta, de vasta
Urgie-a toamnei care bântuie...
Și nu mă întreba în noaptea asta
De ce mă înspăimântă frunzele...
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre vânt, poezii despre spaimă, poezii despre cuvinte sau poezii despre crengi
Am lăcrimat în miez de noapte
E prea târziu
ca-n gândul tău mlădiu
să mai trezesc, cumva, doar șoapte,
dar pun pariu,
pe ce? nici nu mai știu
și lăcrimez în miez de noapte.
La geamul tău
se strâng păreri de rău,
miros de grâu și gutui coapte,
mă simt ca-n hău,
lipsit de gândul tău,
și lăcrimez în miez de noapte.
Nu te-nțeleg,
parcă nu-s om întreg
și vina dau pe vântu-n șoapte,
nu știu s-aleg,
misterul să-ți dezleg
și lăcrimez în miez de noapte.
Îmi este dor
de-un gând cutezător
când ne-ndulceam cu mure coapte,
eu visător,
tu pasăre în zbor,
să lăcrimez în miez de noapte.
Deja-i târziu,
în gândul meu pustiu
nu mai găsesc nici fapte,
dar pun pariu
pe ce? acuma știu
să lăcrimez în miez de noapte!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vinovăție, poezii despre păsări, poezii despre prăpăstii sau poezii despre pariuri
Sonetul 73
Te uiți la mine - toamna m-a înfrânt
Și frunzele uscate au căzut
Doar câteva pe ram tremură-n vânt,
Nu mai sunt păsări, corul a tăcut.
În mine vezi lumina din amurg
Când soarele e jos, la asfințit,
Dar noaptea care vine cu mult sârg
Ca moartea totul a pecetluit.
În mine vezi arzând un foc mocnit
Pe-a tinereții lui cenușă gri
Ce pare-un pat ce-a fost de ea hrănit
Pe care-acum un vârstnic va muri.
Iubirea-ți va spori când mă privești,
Dar ce iubești, mai bine părăsești.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre înfrângere, poezii despre tăcere, poezii despre tinerețe sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Răzbunarea frunzelor
Frunzele pică de singurătate,
Lăsând copacii să se-nvețe minte,
Ca anul viitor să le alinte
Și când vor fi bătrâne și uscate,
Nu să-și păstreze seva pentru cele
Pe care le visează de pe-acum,
Ivindu-se pe ramuri, tinerele
Și radiind de-al florilor parfum.
Să nu dea toamna, iar, pe primăvară,
Frunzele-i lasă pe copaci să-i doară.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre viitor, poezii despre timp sau poezii despre singurătate
Frunze cu iubire
ntorci privirea și vezi o minune,
Frunzele cad și ei privesc cu iubire,
Călcând prin frunze cu pași grăbiți de dor,
Lăsând în urma lor un fir de viitor
Și-au regăsit liniștea în așternut tomnatic,
Pe lângă copacii ce freamătă sălbatec,
Pășesc ușor, pe umbrele durerii,
Ca tot cei rău ei să dea uitării.
S-așează jos pe frunzele uscate,
Că vor s-asculte inima lor cum bate,
Se uită-n ochii ei negri ca de cărbune
Și stau în genunchi ca la rugăciune.
Sunt revășiți de gânduri și tainele iubirii
Și văd c-acum viața-i la capătul durerii,
Dar nimeni și nimic nu poate niciodată,
Să le ia speranța și dragostea curată.
poezie de Eugenia Calancea (9 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre uitare, poezii despre ochi negri sau poezii despre ochi
Toamnele lăsate în trecut
Stau nemișcat în umbra răsfirată
sub falnicii copaci din luminiș,
mai treci și tu pe-acolo câteodată
văd pașii tăi pe iarba din podiș.
Când te zăresc, copacii se frământă,
chemându-te să vii în umbra lor,
sub frunzele din plopii care cântă
pe notele desprinse dintr-un dor.
Eu te aștept privind în depărtare
când soarele coboară de pe cer,
iar umbrele-nserării cresc bizare
din scutul spart al unui lăncier.
Pe foșnetul din frunzele uscate
plâng toamnele lăsate în trecut,
se-ntorc acum pe melodii uitate
în cornul strâmb al unui arnăut.
Iși trece vântul mantia subțire
prin frunzele uscate din copaci,
pârâul între maluri, scos din fire,
stă abătut că ai ajuns dar taci.
Tăcerea ta îmi pare nesfârșită,
cuvintele nespuse mă rănesc,
privirile, trecute ca prin sită,
la mijlocul cărării se-ntâlnesc.
Din întâlnirea lor neprevăzută,
străfulgerat de-o rază de mister,
simt toate amintirile cum pier,
iar umbra ta se face nevăzută.
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri (2018)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre plâns sau poezii despre dor
Șoapte
În noaptea tristă care ne desparte,
Tu poate simți în jurul tău suspine
Și fâlfâiri de aripi și de șoapte...
E dorul meu ce vine de departe
Și ostenit adoarme lângă tine,
Cuminte ca un fluture de noapte
Ce s-a lăsat la capul tău, pe-o carte
Închisă de la sine
Când ai simțit că somnul ne desparte...
poezie celebră de George Topîrceanu (1919)
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate de George Topîrceanu despre somn
- citate de George Topîrceanu despre noapte
- poezii despre tristețe
- citate de George Topîrceanu despre tristețe
- poezii despre fluturi
- citate de George Topîrceanu despre fluturi
- citate de George Topîrceanu despre dor
- poezii despre cărți
- citate de George Topîrceanu despre cărți
- poezii despre aripi
- citate de George Topîrceanu despre aripi
De vorbă cu pădurea
De la fereastra casei mele se vede pădurea;
Și când bate vântul copacii-mi vorbesc.
Ieri, de exemplu mi-au spus că suferă de sete,
Eu trebuia să-i înțeleg mai bine ca oricine.
O pasăre mică a ciripit lângă mine,
Îmi aducea vești
Despre frunzele arțarului din colț,
Că erau certate și s-au împăcat.
Oare ulmul și-a curățat crengile uscate?
Pe stejar nu l-am mai ascultat demult
Că și-a pierdut frunzele
Și nu știu cum se face,
Dar nu-i mai dau altele în loc.
E mai bătrân decât mine,
Însă el nu se sperie
Că i-a crăpat coaja
Și-i plin de putregai.
Eu mă tem de fiecare rid
Ce-mi tulbură expresia feței
Și mă schimonosește-n fel și chip.
De-ar crește și-n mine curajul
Ca-ntr-un copac!
poezie de Any Drăgoianu din Prin păcate, împreună (2008)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre trecut, poezii despre stejari, poezii despre păduri sau poezii despre frică
Tomnatic semn
Mă paște boala, face lapte gras,
Mă simt răscopt la minte și la trup,
Din tot ce-am fost, o frunză mi-a rămas,
Pe care dinții bolii, albi, mi-o rup.
Sunt bun la gust, la semn ajunge oala,
Copii săraci se vor hrăni de-ajuns
Din pumni, grăunțe dulci va linge boala
Bună de lapte, care m-a împuns;
Căci mai întâi s-a speriat de mine,
Cum am rămas, nu-mi fie de deochi,
Când anotimpul care stă pe vine,
La pândă, se uita la mine-n ochi.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (17 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre boală, poezii despre sărăcie, poezii despre lactate, poezii despre dinți sau poezii despre anotimpuri
Înflorind în gânduri viitorul
Să-i pui mai mult amar decât dulce
în pasta hrănitoare a vorbelor
sclipiri jucăușe face lumina prin colțuri
tăceri în oglinzile sufletului retrase.
Și urme de lacrimi uscate
se văd cum coboară pe curbele feței
lăsând pe pomeți înseninată durerea,
dar nimic nu poate fi mai plin
decât surâsul dulce-amar.
Cât se mai poate răcori visător
înflorind în gânduri viitorul
lasă-l să împrumute din mine ce vrea,
și-i pune steaua pe frunte.
Iar în cuvinte pune-i ruga
până-i intră definitiv în obișnuință.
lasă-i câte o mângâiere solară
cât suflarea unui descântec,
în timp ce focul arde cu flacără.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet
Insomnie
Eu sunt poetul putredelor perne...
Pe gene, când somnul dulce apune,
Răsar răzlețe insomnii comune
Și dănțuiesc odăile caverne.
Dimensiunea mea caniculară
Se zbate-n universul lateral,
Și somnul greu se stinge integral
De vocea insomniei milenară.
Și frunzele pe jos se odihnesc
Mai bine ca un solitar nebun
Tot ascultând, în vânt, șoapte ce-i spun
Un vechi poem de noapte, nebunesc.
Alături de iluzii personale
Mă-mbăt cu somnul tragic, pesimist,
Ce sparge insomnia ca un chist
Alunecând, pierdută, pe canale...
poezie de Ionuț Popa din Valuri
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre insomnie, poezii despre poezie, poezii despre voce, poezii despre tragedie, poezii despre pesimism sau poezii despre odihnă
Viteza a treia
Eu nu mă iscodisem ce este lumina.
De fapt, nici nu știam că există.
La fel a fost cu Dumnezeeu:
Când m-am întrebat ce-o fi,
S-a cam supărat pe mine,
Îndepărtându-se cu viteza luminii
La pătrat.
Atunci, l-am conceput ca pe un triunghi,
Întrucât mai zăream
Numai două linii paralele,
Îndepărtându-se asimptotic
Spre una singură.
Asta m-a făcut să cred că Dumnezeu
E un punct...
Fix atunci
N-a mai fost.
Cu iubirea am pățit la fel:
Când m-a simțit iubind, și-a luat zborul
Din stomacul meu, ca niște fluturi,
Gonind cu viteza luminii
La cub.
Dumnezeu, cu viteza Lui,
A creat lumea cu două viteze:
Viteza luminii
Și viteza iubirii.
Dar cea mai mare dintre toate
E
Viteza iubirii!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (13 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viteză, poezii despre supărare, poezii despre superlative sau poezii despre existență
Seducție
Să nu mă lași, iubito, să trec spre alt hotar
Să nu-mi pierd judecata și să ajung hoinar
Ești mai presus de mine, ești odă și mister
Ispita mea din lume, la care încă sper.
Lucirea din privire ce ți-o zăresc mereu
Mă face să-mi pierd capul, dar și sufletul meu.
Cum să fac oare să mi te scot din minte
Și gândul păcătos să nu te mai alinte?
Cum să adorm în noapte și visele lumești
Să le preschimb în șoapte și adieri cerești?
Să văd mereu în tine crăiasă îngerească,
Nicicum să te transformi in patimă drăcească.
Să te iubesc curat, cum trebuie să fie,
Să fii în trupul meu doar ca filosofie
Și să zburăm spre cer, ținându-ne de mână
În Rai, dacă se poate, să-mi fii pe veci stăpână.
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre trup și suflet sau poezii despre seducție
mândră pășește
pe frunzele uscate
o vrăbioară
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mândrie
Să nu cauți răzbunare, frunzele uscate cad singure.
Lucian Hașa (25 august 2022)
Adăugat de Lucian Hașa
Comentează! | Votează! | Copiază!