Iarnă în doi
Ce viscol e afară - iar noi doi,
Întroieniți de ani și de rutină
Pașim înspre apusuri triști și goi
Acoperiți de-a timpului patină.
Ni se așază iarna grea în suflet
Cărările spre inimi nu găsim
Aprinde-o torță fă al nostru umblet
Să fie luminat de rătăcim!
Și viscolește-mi temerile toate,
Pune-mi pe umeri munții tăi de dor
Și stele de argint pe ale mele pleoape,
Hlamidă de speranță și fior.
Troiene fă, din sărutări de noapte
Și învelește-mi somnul când afară,
Zăpezile ne îngroapă disperate-
Noi să dormim până la primavară!
De ne-om trezi cu ghiocei în plete
Să nu ne pară rău căci am trăit
Făcând din bucurie minarete
Ca viforul din noi să ia sfârșit!
poezie de Angelina Nădejde (26 ianuarie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viscol
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre iarnă
- poezii despre zăpadă
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
Citate similare
Doar noi doi
Mi-e dor de curcubeul lăsat peste-amândoi
Când ploile de stele ne spală de tristeți,
De cântecul viorii, de dans tăcut în doi
Iar mândre răsărituri ne prind în dimineți.
Mi-e dor de primavară, de floarea de cais,
Vreau câmpul de lalele să înflorească-n noi
Și să țâșnească mirul din suflete-n vernis
Să acopere ruptura făcută de-amândoi.
Buchete de speranțe să răsădim în zori,
Cu rouă din durere aș vrea să le udăm,
Veșminte din petale ne-om pune de la flori
Și-n valsul vienez prin nori să alergăm.
Să fim pe cerul vieții doi fluturi prinși în dans,
Iar oda bucuriei să cânte pentru noi,
Din dragoste și viață să facem un balans
Mi-e dor astăzi iubite, mi-i dor, doar de noi doi!
poezie de Angelina Nădejde (15 mai 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre dans
- poezii despre vioară
- poezii despre vals
- poezii despre tăcere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dor
Aripă de dor
Coborând ușor,
De la cer cu stele
În toate ale mele.
Cald și trist fior
Cu el mă-nfășor,
De la cap la gât
Până la pământ;
Ca o pânză deasă
Ochii imi apasă.
Dor pus peste dor,
Rănile mă dor,
Inima mă lasă,
Simt că pot să mor
Ucisă de dor.
poezie de Angelina Nădejde (18 august 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi citate de Angelina Nădejde despre tristețe, poezii despre stele, citate de Angelina Nădejde despre stele, poezii despre ochi, citate de Angelina Nădejde despre ochi, poezii despre moarte, citate de Angelina Nădejde despre moarte, poezii despre inimă, citate de Angelina Nădejde despre inimă, poezii despre dor, citate de Angelina Nădejde despre dor, poezii despre aripi sau citate de Angelina Nădejde despre aripi
Gânduri
Toamna mea de azi,
acoperă-mi sub frunzișul galben
tristețea din suflet;
să o faci încet să nu-o doară.
Pune-mi sub mantia ta ruginie
la putrezit
gândurile negre,
temerile
și grijile de peste zi
ce mă tulbură
la vreme de seară;
Fă iarna să vină mai repede,
să viscolească și să-și așeze
troienele de bucurie
ale colindătorilor;
să nu poată ieși nici umbra lor
de sub ele.
Să le spele apoi
cu lumina vie din apa zăpezilor
încărcate de frumusețea sărbătorilor
ce trec pe la noi.
Și ca să fiu sigură că nu se mai întorc
negre și urâte,
să le botezi cu apa
sfințită a Iordanului
la Bobotează.
Atunci voi fi și eu
primenită,
voi răzbate și voi înflori
precum ghiocelul
primăvara.
poezie de Angelina Nădejde (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre gânduri, poezii despre botez, poezii despre vinovăție, poezii despre toamnă sau poezii despre sărbători
Dor de tinerețe
mi-e dor de noi iubite, de cum eram
când eram tineri și plini de speranțe
când prin lumea largă senini hoinăream
și în visul nostru nu erau discrepanțe.
când noaptea ne plimbam fericiți pe sub stele
pe țărmul mării multiplicam săruturi
și îi construiam iubirii noastre castele
aștepând îndrăgostiți sublime răsărituri.
mi-e dor de noi iubite de tinerețea noastră
când afișam zilnic fericirea pe față
când imaginam zborul pe-o pasăre măiastră
și soarele iubirii ne-atingea a povață.
azi căsnicia noastră a intrat în rutină
împărțind bine și rău pe a timpului patină.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre fericire, poezii despre zbor, poezii despre visare sau poezii despre sfaturi
Curcubeu
Ploile-lacrimile cerului;
uneori de bucurie,
binefăcătoare
din dragoste pentru noi.
Alteori- de tristețe;
curg năvalnic,
fără oprire
ca după o durere înabușită.
Durere provocată
de noi oamenii
prin nesupunere
și păcăt
înaintea Domnului.
Când apare curcubeul,
e semn de speranță,
iertare
și de împăcare
cu Dumnezeu.
Este puntea
între noi și El
și mâna ce ne-o întinde
spre vindecare,
îndreptare
și pocaință.
poezie de Angelina Nădejde (6 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curcubeu, poezii despre religie, poezii despre mâini, poezii despre iertare, poezii despre durere, poezii despre bucurie sau poezii despre Dumnezeu
Sunt un alt anotimp
Vino toamnă să mă vezi
Îmbracată-s în pastelul
Florilor de primavară.
Am și roua dimineții
Izvorâtă pe sub pleoape
Și parfum de bucurie
Și tristețe... câteodată.
Țin pe umeri doi luceferi
Rod de dragoste-mplinită
Iar în brațe-mi duc minunea
Din iubire zămislită.
Nu-s frumoasă ca și tine,
Tu ești plină de culoare
Îți lipsește strălucirea
Ochilor ce-i am,
De... mamă!
Tu ce ai de toți poeții
Slove-ți scriu și te răsfață?
Ai culoarea ruginie
Și lipsită ești de viață.
Eu am suflet, am Lumina
Creatorului în mine!
Am trăire, am durere
Și nădejde-n... nemurire!
poezie de Angelina Nădejde (26 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre răsfăț, poezii despre rouă sau poezii despre poezie
Glossă nuanțelor de gri
E cerul gri și plouă-n noi,
Ascunse în tăceri sunt toate,
Copacii-s triști, copacii-s goi,
E poate cea mi lungă noapte.
Noaptea în suflete se lasă
Și sub copacii adormiți
Se-ntorc bătrâni, se-ntorc acasă,
Mai tineri și mai fericiți.
E cerul gri și plouă-n noi
Sub pelerinele de negru.
Și plângsub pleoape, plâng și ploi
Din cerul de un gri integru.
Ne dor tăcerile... Deodat'
În noi o flacără se-nalță
Și visul iar s-a-mbujorat
Căci prinde iar speranța viață.
Ascunse în tăceri sunt toate
Și lumea parcă a adormit,
Dorm somn de veci sub ramuri moarte
Lumini ce-n noi au încolțit.
Pe cer, de-acum nu mai sunt stele
Și sub o pătură de nori,
Dorm toate visurile mele,
Dar știu că vor renaște-n zori.
Copacii-s triști, copacii-s goi
Și doliu peste tot se lasă.
Noi, în tăcere, numai noi,
Ne vom întoarce iar acasă.
Cobori pe treptele de gri
Quasar înveșmântat în ceață
Pe sub apusuri viorii
Să zbori, cu fluturii învață!
E poate cea mai lungă noapte
Un șal pe umeri s-a lăsat,
Nu se-aud clopote, nici șoapte
Și-atunci mă-ntreb ce s-a-ntâmplat.
Și încolțesc tăceri în mine
Și sufletul îmi e rănit,
Tăcerile îmi sunt străine,
Trec aripi gri prin infinit.
Noaptea în suflete se lasă
Și trec pe ceruri păsări gri,
Voaluri gri mă poartă-acasă
Înspre nopțile târzii.
Plânge griul pe ogoare,
Grâul, gri în spicuri crește,
Apoi cade-n ploi, din soare
Și-n poeme încolțește.
Și sub copacii adormiți
Dorm frunze gri. Gutuie coaptă
Se-aprinde-n mine. Voi sluji
Această noapte-mparfumată.
Alai de gri... s-a înnoptat...
Un petec gri de cer, apune
Și plouă pe un gri asfalt
Cu gri stelar și-nchinăciune.
Se-ntorc bătrâni, se-ntorc acasă,
Nor timpii în târziul ceas.
Îmi este viața mai frumoasă,
Feștila,-n gri muiată,-a ars.
Și griul iar se risipește
În pure primăveri de vis,
Caisul deoată înflorește
Și plouă floare de cais.
Mai tineri și mai fericiți,
Bătrâni se-mbracă-n haine grele,
Cu pașii mici și șerpuiți,
Coboară drumuri de mistere.
Se pierde griu-n rubiniu,
Speranța încolțește-n noi,
Copaci de gri s-au scuturat
Și nu mai sunt atât de goi.
Mai tineri și mai fericiți
Se-ntorc bătrâni, se-ntorc acasă
Și sub copacii adormiți
Noaptea în suflete se lasă.
E poate cea mai lungă noapte,
Copacii-s triști, copacii-s goi,
Ascunse în tăceri sunt toate,
E cerul gri și plouă-n noi.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre plâns sau poezii despre ploaie
Descântec de iarnă
Cerne-mă iarnă
Ca pe zapada
Ce cade sfioasă,
Steluțe în zbor.
Fă-mă curată
Ca pe-o colindă
Cântată în noapte
Cu tainic fior.
Cerne-mă-n sita
Mare și deasă,
Să scap de tristețe
De gânduri ce dor.
Fă-mă mireasa
Ninsorilor tale
Ce se topește-
În palme de dor.
Îmbracă-mă-n straie
De sărbătoare,
Pune-mi cunună
Din dalbele flori;
Așează-mi pe umeri
Speranțele tale
De primenire
De sărbători.
poezie de Angelina Nădejde (12 decembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă sau poezii despre ninsoare
Întroieniți
Ninge încetișor în tâmplele noastre,
Pe buclele mari se așează ani fulguiți,
Lucește în noi frigul din nopți albastre,
În nămeți de regrete stăm întroieniți.
Viscole suflă prin suflete degerate,
Priviri șuierânde scrutează troiene,
Ne spunem doar cuvinte înserate,
Veșnic întroieniți în trăiri tolstoiene.
Suntem ca niște copaci desfrunziți,
Cu crengile sterpe de vânt răvășite,
Viscoliți în destine și puțin putreziți,
Întroieniți în remușcări nesfârșite.
poezie de Paul Aelenei din Cristalele Iernii (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre seară sau poezii despre căderea frunzelor
Și primăvara vine
Ni se topesc zăpezile din suflet
Și tandri ghiocei... ne ispitesc,
Înspre cărările, fără de umblet,
Când bate ceasu-acela nebunesc.
Vor înverzi poienile... și dealul,
Înmuguresc copacii, ca un gând,
Speranțele-mi sfidează... irealul
Și primăvara vine fremătând.
Pierdută-i neaua ultimei clipite,
Au înflorit... nostalgici vestitori,
Tăcerile-s prin crânguri rătăcite
Și-n dulcea simfonie de culori.
E soarele-mpărat peste destine,
Zăpezile se duc... înspre soroc
Se pare că nimic nu le reține
Și primăvara vine... ca un foc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre primăvară, poezii despre muguri, poezii despre ghiocei sau poezii despre foc
Învingători prin vremi
Nu vezi că plâng zăpezi căzute peste noi
Iar umerii ne dor de-atâta împovarare,
În depărtări văd lupii urlând la amândoi
Și colții și-i arată de javre în turbare.
Ne frâng și ne rănesc la orișice cuvânt
Și vor să ne ucidă speranța în iubire
Iar ale mele ramuri ajung pân' la pământ
Strivite-s de bocancii ce calcă în neștire.
Lovesc până și floarea ce înflorește-n noi,
Se tânguie și frunza și vestejită plânge,
Vor despica copacul și vom rămâne goi
Ne-or smulge rădăcina dar nu ne pot înfrânge.
Nu pot să ne-ngenunche o gloată de pigmei
Cu inimi mult prea negre și putrede de ură
Noi ne-am născut să fim de-a pururi corifei,
Vom pune frumusețea din suflete armură.
Suntem sortiți de astre să fim mereu întreg
Copac iubit de soare și veșnic roditor,
De vor să ne doboare nu pot să-i înțeleg
Vom înfrunta urgia prin harul ziditor.
poezie de Angelina Nădejde (16 martie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre înfrângere, poezii despre încălțăminte, poezii despre victorie sau poezii despre negru
Noi niciodată
Noi niciodată, noi
Mai degrabă vechi
Când din doi în doi,
Ne căutăm perechi.
Niciodată nu dormim,
Nici în nopțile terestre,
Mai degrabă noi privim
Cerul viu pe la ferestre
Niciodată nu dormim,
Doar că trecem din abis
Ca apoi să făurim
O lume prin paradis
Niciodată nu dormim
Afirm verde și susțin
Și atuncea când murim
Făurim un alt destin.
poezie de David Boia (22 iunie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai sau poezii despre prăpăstii
Toamnă fără decor
E toamnă, iubite,
Afară și-n gând,
Sunt frunza ce cade,
Iar tu-mi ești pământ;
Aștepți să te-acopăr
Cu suflet și dor
Și vrei să fiu iarăși
Al toamnei decor.
Nu pot azi toamnei
Să-i fiu o podoabă
Căci frunza căzută
Pe tristul pământ,
E arsă de soare
Rănită de ploi
Ucisă iubite....
De frigul din noi.
poezie de Angelina Nădejde (15 septembrie 2012)
Adăugat de angelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre frunze sau poezii despre Soare
Noi doi...
Uneori mi te ascunzi în palme
Iar alteori mi te strecori în gând,
Pe brațe te alin, tristețea când te-adoarme
În inimă te adăpostesc când plângi.
De n-aș fi eu, ce-ai fi tu fără mine?
Și fără tine eu cum aș trăi?
Fără iubirea-ți blândă care mă susține,
Nu aș mai vrea în zori a mă trezi.
Și ce frumos ne completăm noi doi
Și viața ce frumos noi o trăim,
Ne-om duce către stele amândoi
Căci ne-a fost scris să nu ne despărțim.
Să ne iubim și dincolo de stele
Așa cum ne-am iubit, de mici copii
Eu raza ta, tu raza ființei mele
Vom străluci pe veci în galaxii.
poezie de Elena Bulancea (20 noiembrie 2020)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe
Melancolie
Tristă este azi pădurea
A rămas fără veșminte,
Eu sunt astăzi ca și dânsa
Răvășită de cuvinte.
Ea - rănită de furtună
Și de friguri, și de ploi,
Eu cuprinsă de răceala
Ce se lasă peste noi.
Păsări zgribulite zboară
Peste toți copacii goi,
Noi ne zbatem să dispară
Focul dragostei din noi.
Unde ești tu primavară
Să aduci frunza căzută?
Iară mie - bucuria
Și iubirea renăscută!
Să alerg în nopți cu rouă
Fericită și desculță,
Ea, să-și capete frunzișul
Cucul să-i cânte de nuntă!
Să o-mbraci ca o mireasă
Cu veșmânt de albe flori;
Sufletul meu cu lumina
Răsăritului din noi.
poezie de Angelina Nădejde (18 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre păsări
Afară e sfârșit de toamnă
Afară e sfârșit de toamnă,
Copacii sunt goi.
Pământul îmi pare ca o vamă
Prin care trec lucruri mai vechi și mai noi.
Afară e sfârșit de toamnă,
O frunză rătăcită bate în geam.
Și tu citești o frumoasă poveste
Despre o prințesă și un sultan.
Afară e sfârșit de toamnă,
Norii pe cer să adună.
Eu mă întreb cam ironic:
O să plouă sau o să fie furtună?
Afară e sfârșit de toamnă,
Dar soarele tot mai încălzește
Pe un copil care aleargă după a sa mamă,
Pe o floare care îi mai zâmbește.
poezie de Vladimir Potlog (13 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vamă, poezii despre sfârșit, poezii despre nori, poezii despre mamă sau poezii despre lectură
Doar pentru tine
Ploaie de lacrimi am văzut
picurând
din cerul ochilor tăi...
și m-am gândit
la furtuna din suflet.
Gândul că-ți sunt tunet
și fulger
mă întristează.
Vreau să-ți fiu doar curcubeu
de speranță,
dragoste
și mult dor.
Să-ți fiu răsărit în fiecare dimineață
când mă privești
și potecă spre bucurie.
Seara să fiu apusul supărărilor de peste zi
iar noaptea inger păzitor peste
visele tale...
poezie de Angelina Nădejde (15 octombrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre supărare
Seara se va pierde-n noi
Minunea ta e și a mea
" Muzica inimii mele" te va trezi în noapte,
Sub cerul plin de stele, suntem noi
" O fereastră deschisă în zorii luminați" de tine
" Cu trupul de mătase" te voi vizita la noapte,
Iar tu-mi vei bea lacrimile la o cină-n doi
Și seara se va pierde-n noi
Când îngerii nu vor mai cuvânta.
Se vor opri să ne privească.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri
Sunetul mării
La miezul nopții marea s-a trezit din somnul ei profund,
Și de-a lungul plajelor întinse și pietroase, până departe,
Am auzit cum vine primul val, valul mareelor înalte,
Și cum urcă pe uscat răsucindu-se fosforescent, rotund.
O voce s-a înălțat din liniștea adâncurilor fără fund,
Un sunet multiplicat misterios în noapte,
Ca cel al unei cataracte-n munți, la miazănoapte,
Ca mugetul codrului de brazi când vântoasele-l pătrund.
La fel, spre noi vin uneori din neștiute,
Inaccesibile singurătăți ale propriei ființe
Talazurile răscolitoare-ale unui suflet căutându-și rostul;
Iluminări pe care le credem ale noastre, din noi născute,
Dar ele-s prefigurări și prevestiri, și preștiințe
Ale unor lucruri dincolo de-înțelegerea și controlul nostru.
poezie de Henry Wadsworth Longfellow, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre înălțime, poezii despre voce, poezii despre singurătate, poezii despre păduri sau poezii despre plajă
* * *
Dumnezeu dă culoare pământului prin flori,
Mamelor, prunci spre mântuire,
Oamenilor, bucurie prin muzică,
Speranță și pace prin rugăciune.
Toate acestea le primim în dar.
Ce dăm noi la schimb?
poezie de Angelina Nădejde (16 iunie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre pace, poezii despre mântuire sau poezii despre copilărie