Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Dacă...

Doamne,
dacă aș mai trăi o viață,
n-aș pierde nici o zi în care
să nu mă bucur de copilărie.
N-aș adormi
fără îmbrărțișarea îngerului
cu chip de mamă și a poveștii
de seară.
Aș crește și aș înflori
doar pentru cine merită
să înfloresc.
Aș implora inima
să nu bată cu putere
la orice fâlfâit de aripă crezând
că este iubire.
O vor răni gesturi,
vorbe sau chiar tăceri;
și atunci rănită,
nu va mai avea putere
să iubească.
Ochilor le-aș porunci
să-și zidească lacrimile
de suferință;
iar eu îi voi spăla
cu bucuria de pe chipurile
oamenilor buni.
Mâinilor,
să dăruie mângâierea
și să ridice pe cel căzut.
Iar sufletului i-aș cere
căci de aici vin toate;
dragostea,
bunătatea și
începutul înțelepciunii.

poezie de (8 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Citate similare

N-aș putea...

Ce- putea eu oare, oare ce- putea
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu de partea mea
Ce- putea eu una pe acest pământ
Daca n-ai fi, Doamne, lângă mine, Sfânt?...
Cum face față ceasului cel rău
Dacă nu m-ar ține un cuvânt de-al Tău?
Ce comori de vise putea -adun
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu atât de bun?...

Ce- putea eu, oare, zidesc aici
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu ca ridici...
Care flori din câmpuri le-aș culege eu
Fără indurarea Ta de Dumnezeu.

Și prin ce putere aș putea lupta
Dacă n-aș primi-o chiar din mâna Ta?
putea-n lumină să mai cresc un pic?
Fără Tine, Doamne, n-aș putea nimic...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă scutur

Doamne, îndrăznesc scriu despre Tine,
Ce bine exiști!
n-aș avea cui să-i mai cer iertare
Sau iubire
n-aș avea de cine să mă tem
Și nici pe cine să iubesc
În Universul ăsta gol-troacă
Și, pe desupra, infinit.
Îmi ești ca dragostea dintâi
Te părăsesc dar n-am cum te uit
Rămâi
Îți sunt ca dragostea din urmă
Bătrân și totuși înflorit.
La revedere, Doamne, sunt grăbit!

poezie de din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Păpușa

Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă
că nu sunt decât o păpușă de cârpă
și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc,
deși în definitiv putea gândesc tot ce spun.

da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele,
ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică.
dormi mai puțin și aș încerca visez mai mult,
înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii,
pierdem șaizeci de secunde de lumină.

merge în timp ce alții ar sta pe loc,
rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi.
asculta în timp ce alții ar vorbi
și cum m- bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată!

Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață,
m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu razele lui nu doar corpul, ci și
sufletul.
Doamne, dacă eu aș avea o inimă,
mi- scrie ura pe un cub de gheață
și aș aștepta ca soarele -l topească.

picta pe stele, cu un vis al lui Van Gogh,
un poem de Benedetti
și o serenadă de Serrat
oferi-o Lunii.

uda trandafirii cu lacrimile mele
ca pot simți durerea spinilor
și sărutul de culoarea cărnii al petalelor proaspete...
Doamne, dacă aș avea o fărâmă de viață...

N-aș lăsa treacă nici măcar o zi
fără să le spun oamenilor pe care îi iubesc, că îi iubesc.
convinge fiecare femeie și fiecare bărbat că la ei țin cel mai mult
și aș trăi îndragostit de iubire.

Bărbaților le-aș dovedi cât de mult greșesc
când ei cred că nu trebuie se mai
îndrăgostească atunci când îmbătrânesc,
fără să știe ei îmbătrânesc tocmai pentru că încetează a se mai îndrăgosti.
Unui copil i-aș face cadou o pereche de aripi,
dar l- lăsa învețe singur a zbura.

Pe cei batrâni i-aș învăța moartea
nu vine odată cu vârsta, ci odata cu uitarea.
Am învățat de la oameni atâtea lucruri...
Am învățat toată lumea vrea trăiască
pe vârful unui munte,
fără să știe adevărata fericire este
felul în care urci pantele abrupte spre vârf.

Am învățat ori de câte ori un nou născut
prinde cu pumnul lui mic,
pentru prima oară, degetul mare al tatălui său,
îl ține strâns pentru totdeauna.

Am învățat un om
are dreptul privească de sus un alt om
doar când îl ajută se ridice.
Am învățat o mulțime de alte lucruri de la voi, deși, realmente, multe nu îmi vor mai servi la nimic,
fiindcă atunci când mă vor pune la păstrare în acea cutie,
eu voi fi murit deja.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 13 noiembrie 2016.
Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Omul bun

Cred oamenii buni
se nasc buni-nu devin;
Sunt plămădiți
din iubirea
a două suflete gemene
și din dragostea
lui Dumnezeu
pentru noi.
Bunătatea unui om
se simte
în vorbe,
gesturi,
tăceri.
Se simte in felul
în care te salută
spunându-ți
bună dimineața
precum
clinchetul unui clopoțel
sau
bună seara
ca și cum
ți-ar mângaia
sufletul.
Mereu zâmbește
iar zâmbetul lui
e precum
deschiderea unui boboc
de floare.
Îmbrățișându-ne
o face ca și cum
ar cuprinde Dumnzeu
pământul
cu brațele sale.
Omul bun
îți face ziua bună
de dimineață
și este
când îl întâlnești
ca o ploaie de vară
peste pământul ars.
Este trimis pe pământ
ne ridice
când suntem
îngenuncheați
de griji,
boli,
disperare;
Face toate acestea
în locul
lui Dumnezeu.

poezie de (22 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Unde ești, Doamne?

În aste zile de restriște,
Ajunsa țara noastră dragă
Să fie a vulturilor pradă.
Sunt tot mai răi tot mai flămânzi,
Tot mai avizi după putere,
Nimic și nimeni nu-i oprește
În lupta lor după mărire.

Făcut-au țara un tribunal
Unde poporu-i acuzat
Fără aibă avocat;
Ei judecă ei dau sentințe.

Se bat pe legi și ordonanțe,
Pe constituție, parlament
Și nu contează dacă noi,
Îi vrem sau nu...
Ei ne fac legea.

Și este țara noastră toată
Un mare câmp de bătălie,
În care noi suntem doar ținte
Iar ei ochesc fără clipire.

Suntem răniți, unii-s uciși
Și ne mirăm de-a noastră soartă;
Unde ești Doamne de nu-i vezi
le arăți că în curând,
I-așteaptă Dreapta Judecată?

Și nu mai au nevoie acolo,
Nici de putere nici mărire;
La cât de mari se simt aici
Pe atât de mici vor fi la Tine!

poezie de (11 iulie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Palmă

De n-aș putea să mă întind palmă,
N-aș mai fi om, m- poticni,
Chiar vertical de știu c- fi....
Să mângâi n-aș da mâna calmă,
Nici nu m- ține nou-născut,
Sau dacă aș fi ca o primată,
Nu m- înlănțui sărut,
N-aș avea gânduri niciodată,
Neștiind cum străpung liane,
Aș trăi ghemuit, o valmă,
N-aș prinde brațe diafane...
Barbar fi, suflet de-o palmă!

poezie de (15 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Învață-mă, Doamne, să mă rog....

Învață-, Doamne, să mă rog
Să uit când sunt cu Tine
Deșertăciunea acestei lumi
Și să mă bucur de bunătatea Ta.

Dă-mi, Doamne, putere să iert
Pe cei ce dușmănesc;
Fă-mă să fiu golit de ura din mine
Ca te pot simți.

Dă-mi, Doamne, puterea lupt
Cu gândurile deșarte ce cuprind;
Trimite-mi ingerul pazitor,
ferască de ele.

Luminează-mi ochii sufletului
Să-ți pot vedea stralucirea,
Atunci când sunt cu Tine,
La rugăciune.

rugăciune de (8 iulie 2012)
Adăugat de angelinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Totul în viață este despre putere. Chiar și cel mai evoluat spirit de pe Pământ, care nu mai caută de mult puterea omenească, își dorește puterea asupra propriei sale minți, asupra emoțiilor și stărilor sale. Își dorește iluminarea și evoluția. Să fii alfa înseamnă ai putere, însă puterea nu este în puterea pumnului care lovește, a banului care cumpără sau a vocii care tună. Adevărata putere este puterea de a face ceea ce alții nu pot facă. Adică ierți când e cel mai greu, iubești pe cine simte că nu merită iubirea, încurajezi pe cel care nu mai crede în el și să faci toate astea discret, fără să ai nevoie de validare și aplauze. Pentru a putea face astea, însă, ai nevoie deții tu această putere.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de casă

La muncă în străinătate...
Am plecat de-acasă eu și tinerețea,
La fel ca voi!
Și am lăsat acasă gândul, măvoi întoarce.
Venim aici crezând că vom deveni nu mai bogați,
Dar totusi ne mână dorința de a ne îmbunătăți puțin traiul.
Al celor de acasă, căci al nostru...
Nicidecum nu poate fi numit trai,
Ci mai degrabă exploatare, prin munca forțată,
nu-i zicem sclavie... căci suntem plătiți!
Prietenă îți este decât noaptea...
Cu ea tu te trezești,
Cu ea tu mergi acasă.
Am plecat gândind la o viață mai bună.

Mergem muncim pământul altor țări...
Și pe al nostru Îl muncesc oameni cu chip Și brațe de tractoare!
A construi case în timp ce ale noastre se dărâmă...
Să avem grijă de copii și părinții altora,
Cei pe care suntem obligați să îi iubim doar pentru bani!
Dar de ai noștrii părinți și copii,
Cine are pivirea ațintită spre ei?
Cine are grijă?!
Este adevarat tu sau eu, aici, purtăm o altă haină.
Un alt tip de mașină,
O casă cu etaj sau chiar grădină
Dar toate astea nu le poți avea în țara ta.
Tu, eu, peste ani vom purta în drumul spre sărăcie, doar amintiri.
Zic asta pentru ca doar tinerețea este bogăție...!
Un chip mai vechi, o față suferindă, o mașină, câțiva bani...
Copii tăi vor fi atât de mari ca nici nu te vor mai recunoaște,
Curioși și necunoscători, te vor întreba doar:
Ne-ai adus " bani "dătători de fericire?

Bunicii tăi demult s-au dus,
Iar cei ce sunt mai norocoși și încă au părinți... ce le vor zice?

Mamă, tată, cu banii ce eu v-am trimis
ce-ați făcut?!
Căci casa e la fel....

Iar ei te vor lua de mână și-ți arata un loc de veci la cimitir.
Uite mamă banii tăi și casa unde ne vei căuta.
Căci dacă vei mai întârzia în goana ta aici ne vei găsi.
Deci vino acasă!
Acolo unde te-am născut și ude te-ai jucat cu -ai tăi prieteni,
Unde ai sărutat pământul, învățând mergi
Și unde-ai dat primul sărut unui băiat sau unei fete,
ori ai zâmbit vreunui bătrân.

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nick: Deci... Să înțeleg am greșit în privința voastră?
Maria: Bineînțeles, dragul meu! Ai greșit închipuindu-ți ar putea fi ceva între noi. N-ar trebui fii gelos! Tu nu știi ce-i gelozia! Mai ales că nici n-ai motive! Eu te iubesc nespus! Nu ți- vrea răul. Și evident, nu te- înșela niciodată! În plus, nu crezi că dacă l- fi vrut pe Luci pentru mine, n-aș fi renunțat de la bun început la el, fi avut destul timp de partea mea. Șase ani, cât am călătorit până a ajunge aici... Cine știe?! Am fi putut deja fi căsătoriți și atunci sigur n-aș fi putut deveni soția ta, nici măcar prietena ta.
Nick: Așa-i. E adevărat.
Maria: Dar, ți-am mai spus... Deși îmi plăcea de el, nu s-ar fi putut să nu-mi placă, am renunțat la el încă de atunci, de la bun început, pentru că mi-am da seama el e îndrăgostit nebuneșe de Lia și nu voi reuși să i-o scot din minte așa de ușor. Iar dacă atunci am renunțat la el, în favoarea Liei, ce rost ar avea să încerc acum -l cuceresc? Oricum, tot degeaba m- fi străduit, n-aș fi avut nici o șansă; inima lui îi aparține tot surorii tale, în întregime. Ai fi putut observa și tu asta la el, dacă ai fi fost mai atent. Iar eu n-aș putea vă fac așa ceva. Nici ție, nici Liei, mai ales ea e sora ta. Și nici chiar lui Luci. Nici unul nu meritați una ca asta. Deci, n-aș putea. Sincer, n-aș putea! Oricum, am încetat -l iubesc cu mult timp în urmă, m-am resemnat. Acum el îmi e doar coleg și prieten, un foarte bun prieten, drag mie, apropiat; și comandantul nostru. Nici n-aș vrea -mi închipui mi-ar putea fi altceva! Iar acum te iubesc pe tine, nu pe el; doar pe tine! Enorm! Te iubesc, Nick.

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vals în toamna vieții

Nu-mi frânge visul,
nu ucide clipa!
Vreau zbor chiar dacă
aripa-mi
sângerează;
te cânt în vise
și să te plâng
de bucurie.
Lacrimile mele îți vor dărui
un curcubeu
de speranțe.
Spune-mi,
sunt frumoasă,
chiar dacă mi-au apărut
ghiocei la tâmple.
Poți să și minți din dragoste
pentru mine;
eu voi crede
încă mai sunt.
Voi înflori în toamnă,
precum cireșul
din fața casei noastre,
primăvara, și am fiu,
doar pentru tine,
mireasa de flori
pentru valsul
vieții în doi.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O viață într-o călimară...

Un toc vechi și murdar de cerneală
E singura-mi comoară
Dar fără voi ce s-ar alege
De scrisul meu?
Căci tot ce am făcut până mai ieri...
A mers pe foc sau la maculatură.
Oh, preferam tac.
Dar asta până ieri. Acuma, gata!
Dau viață scrisului...
Punem capăt timpului pierdut...
Sperând că nu se va termina cerneala,
Căci eu chiar de aș plânge în călimară,
Sau chiar cu sângede la răni aș scrie...
scrie iar cu lacrima-cerneală
Chiar de ar trebui mor de-o mie de ori pe zi.
Oricum ultima mea clipă ți- face-o cadou ție, cititorule.
Și aș trăi prin tine...
Chiar și cu rugina sufletului meu trasa dungi,
Hieroglife pe hârtie...
Chiar de voi fi rănit mi- cățăra pana pe "masa tăcerii" lui Brâncuși,
Ori pe o "coloană a infinitului",
Implorându-l îmi sculpteze litere,
Ce le-aș așeza în pagină doar pentru voi...
Și tot scrie.
Mi- pune chiar și viața,
Într-o călimară...

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lacrimi sărate

Acum, e atât de trist
aici...
nu mai am cui povesti
ce am mai simțit azi
ce trăiri
sau ce vise prostești de copil

Când ne vom întâlni iar
nu mi le voi mai aminti
dar nici nu vor mai conta
și curg lacrimi...
și-s sărate...

Și nu mai știu ce cred
sau în cine...
"O să fie bine!" aud
oriunde merg și de la
oricine întâlnesc...
le zic și eu la fel, dar
oare chiar va fi?

Și parcă dacă zic și îmi repet...
"acum" e tot trist
iar "atunci" încă nu a venit!
și lacrimi iarăși se preling...
și-s sărate...

Nu știu cât voi rezista
mi-e dor...
și te vreau...
acum și aici

Îți ascult ticăitul ceasului
și el plânge după
mâna ta...

Și totul e trist și
mi-e frică...
Simt cum îmi pierd speranța,
iar încrederea în mine
nu o mai am de mult

De ce toate astea? întreb...
pentru ce? pentru cine?
și răspunsul – pentru noi! – vine.

Lacrimile se usucă pe obraz
nu mai ajung
le simt gustul (poate
acum sunt dulci?)
și gândul devine rece
iar ochii se măresc în
intensitatea culorii...

Dar eu tot singură rămân
fără un scop în viață
și fără nimeni care să știe...

Poate totuși voi ajunge la tine...
poate... mai devreme decât
mai târziu...

Și în jur e rece de
priviri pline de compasiune
care mă apasă
până la lacrimi...
lacrimi sărate...

poezie de
Adăugat de Natasa RaduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător. Și de aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, și de aș avea atâta credință încât mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desființa; darul limbilor va înceta; știința se va sfârși; Pentru că în parte cunoaștem și în parte proorocim. Dar când va veni ceea ce e desăvârșit, atunci ceea ce este în parte se va desființa. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, față către față; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaște pe deplin, precum am fost cunoscut și eu. Și acum rămân acestea trei: credința, nădejdea și dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

în Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 13:1-13, traducere ortodoxă
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Bertolt Brecht

Despre fericirea de a dărui

Cea mai mare fericire
e dai la cel ce n-are,
generos și cu iubire
împarți cadouri rare.

Roza nu e mai frumoasă
decât chipul celui care
dăruit, în jos își lasă
mâna, plin de încântare.

Să te bucuri nici nu poți,
de nu dai oricui ce-ți cere!
De n-aș da ce am la toți,
n-aș avea nici eu plăcere...

poezie de , traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Opera de trei parale" de Bertolt Brecht este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -39.90- 27.99 lei.

Ce ar fi lumea fără tine, Femeie...?!

Când spui femeie,
Ai spus mamă, ai spus soție sau fiica, soră sau amantă
Ai spus ființa cea mai scumpă și mai iubită tuturora,
Ai spus iubirea, căldura și frumusețea.
Fără de care ar fi ținutul inimii pustiu, pustiu si secetos...
Și-ar fi durere, ar fi tristețe... ar fi un haos fără ea!
E-adevărat prin femeie a venit și întristarea...
Dar fără ea n-ar fi cântarea, poezia, nici sărutul,
Nici lacrima n-ar fi, nici începutul
Și nici binecuvantarea...
Cui aș mai dedica eu luna, stelele?! Ce ar fi viața fără ea?
Ce am mai fi noi?
Doar simpli aștrii pe cerul gol.
Și ce singuratate ar fi!. Nici măcar eu sau tu nu am mai fi pe pământ.
Tu nu ai mai fi femeie, ci stea,
Doar cu tine, viața mea dulce,
Chiar și suferința este plăcută!
Când spui femeie... tu spui viață!
Iar viața ești tu,
Mamă, soră, fiică, soție sau amantă.
Iubește și respectă-le pe toate
Căci far de ele tu nu pți trece prin lumea asta!
Chiar și cimitirul inimii ar fi gol.
Iubește-le pe toate așa cum poți!
Căci fără ele tu ești mort... și nici născut nu ești.
Îți multumesc femeie exiști! Și exist!
Îți mulțumesc mamă, soție, fiică, soră sau amantă!
Eși univers de flori, ești minunată!

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Exemplu

întorc?! Nu are rost și nici n-aș mai avea putere...
Rămân în raiul meu cu flori, din care-nvăț adun miere.
Magnolia-nflorește simplu, fără să ceară aprobare,
și-și dăruiește frumusețea spre tot ce-i mângâiat de Soare.

Când isprăvește înflorirea, se scutură fără regrete,
atinge c-un sărut Pământul, din care răsar margarete...
Se stinge-n verdele de iarbă, înțelegându-și nemurirea,
îmbrățișându-și efemerul care i-a împlinit menirea.

De am pătrunde taina vieții, n-am mai fi roși de-ncrâncenare,
ne-am prinde-n dansul frumuseții, gustând din cupa cu iertare,
ca, la sfârșit, știm pleca fără-ntrebări, fără orgolii,
reînviind în verde crud, printre petale de magnolii...

întorc?! Nu are rost și nici n-aș mai avea putere...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Logica spune un om este puternic atunci când face ceva ce alții nu pot facă. Dacă un om poate să ridice 200 de kilograme și mulți nu pot, acel om este mai puternic decât ceilalți care nu pot. Dacă un om poate alerge 100 de kilometrii și ceilalți nu pot, este mai puternic. Dacă un om poate îndure frig sau căldură mai mult ca alții, este mai puternic. Atunci în iubire cum măsurăm puterea ca ne dăm seama ce este ea de fapt? Cine în iubire face ce nu pot alții facă, acela este un om puternic. Și ce fac majoritatea? Se îndrăgostesc. Sunt atrași de o altă persoană și poate chiar o iubesc cu acea iubire adevărată. Cealaltă persoană nu le răspunde conform așteptărilor. Cealaltă persoană înșeală și acordă iubire altor persoane. Majoritatea oamenilor în această situație se închid în ei și spun "nu am să mai iubesc!". Oamenii sunt răi. "Dacă nu primesc prima oară, nu mai dau." Aceștia sunt oamenii slabi, pentru că sunt majoritatea. Mă uit în jur și văd oamenii sunt răniți, spun cuvinte precum "nu voi mai iubi niciodată". Așadar, iubirea și capacitatea de a iubi sunt caracteristici ale oamenilor puternici. Există și o altă categorie de oameni care după ce au fost loviți în miezul sufletului lor, iubesc mai tare, mai mult. Să iubești continuu și mai mult este putere, pentru că puțini pot să o facă.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragostea e Dumnezeu

Chiar în limbi dacă aș vorbi
La nimic n-ar folosi
Dragoste de n-aș avea
Sunt aramă ce-ar suna.
Toată știința de aș avea.
Munți în brate de-aș purta
Fără dragoste de sus
Chiar nimic, nimica nu-s.

La săraci de aș da cu vrere
Chiar întreaga mea avere
Trupul ars dacă mi-ar fi
La nimic n-ar folosi.

Prorociile or sfârși
Dragostea nu va pieri
Limbile vor înceta
Dragostea va triunfa.

Ea-I plină de bunătate
Ea acoperă păcate
Nu se unflă de mândrie
Și nu ține nici mânie.

Cine poate a răbda
Numai, numai Dragostea
La rău ea nu se gândește
Pe nimeni nu pismuiește.

Ea ne-a dat pacea de sus
Pacea noastră ce-I Isus
Frica Ea o izgonește
Dragostea ea ne zidește.

Ea dă pace și-n credință
Ne dă orice biruință
Ca și moartea e mai tare
Ce e Dragostea atunci oare?

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să fii alfa înseamnă ai putere, însă puterea nu este în puterea pumnului care lovește, a banului care cumpără sau a vocii care tună. Adevărata putere este puterea de a face ceea ce alții nu pot facă. Adică ierți când e cel mai greu, iubești pe cine simte că nu merită iubirea, încurajezi pe cel care nu mai crede în el și să faci toate astea discret, fără să ai nevoie de validare și aplauze.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Câți cai putere are un cal? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!