Fregata de oase

pluteşti graţioasă, fregată de oase,
pe apele scurse din pântec de mamă
şi-n zări, o făptură, pe valuri stâncoase,
născută din neguri, în cântec te cheamă.

sfidând depărtarea, o altă poruncă
desferecă vântul: să mergi împotrivă!
şi inima sclavă renunţă la muncă,
fregată de oase, pluteşti în derivă.

de sus, dintre vele, se vede pământul,
o plajă-nsorită cum ţi se promise
de Cel ce îţi spuse, prin semne, cuvântul...
fregată de oase, pluteşti către vise.

poezie de Ionuţ Caragea din Suflet zilier (2011)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forme de oase şi dinţi

Căutătorii de oase
într-o inimă
şaitroc
zbat râurile din brâuri şi frunţile din ochii
deltelor-abdominale.
Oase peste oase
vin
şi mese cu spumă
din copaci se aud pietrele
cum sar din inel în inel.
Oamenii cu tije amanetate
şi dinţi cu coif
îşi caută oasele strămoşilor
să le schimbe
să se mândrească cu ele
pe gâtul blegit.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

ai intrat în sângele meu
ca într-o lume promisă
cu arca plină de speranţe
şi pluteşti
pluteşti încet
zi după zi
întrebându-mă
dacă după potop
Dumezeul tău
va rămâne la mine

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corabia viselor

Prin nopţile mele pluteşti,
purtată pe ape tăcute
de visuri ce-mi spun că tu eşti
trimisă din lumi nevăzute.

Corabie-a viselor mele,
cu vele ce-atârnă molatic,
prin neguri ascunse de stele,
ce cauţi pe-un drum singuratic?

Te-atrage o zare ascunsă
de ceţuri domnind peste ape
sau mergi, de o vrajă pătrunsă,
spre zorii ce vin să se-adape?

Te-aştept să-ţi dezvălui misterul
în noaptea pe care-o alegi,
sau... pleacă şi-atunci, poate, cerul
m-alintă cu visuri întregi!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Eterna căutare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vocea mea va muri pe pământ

Dacă vocea mea va muri pe pământ,
Duceţi-o la malul mării
Şi lăsaţi-o acolo, pe nisip.
Duceţi-o la malul mării
Şi numiţi-o căpitan
Pe o fregată cu vele albe.
O, voce a mea decorată
Cu însemnele marinei:
O ancoră – deasupra inimii,
Şi deasupra ancorei – o stea,
Şi deasupra stelei – vântul,
Şi-n vânt – o velă!

poezie clasică de Rafael Alberti din din Rădăcini şi aripi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se scutur plopii

Se scutură plopii în adâncimi supreme
Şi frunzele călduţe cad arar
De şoapta mea ce-n veci o să te recheme
Tăpşanul drag de patimă murdar.

Pluteşti în vis în dimineţi neclare
Şi-n nopţile strivite mai pluteşti
E-un vis bătrân de aşteptare
În gândul ce aiurea mi-l trezeşti.

Cuvânt nomad al faptelor rostite
Ce dormi pe culmea orelor târzii
Şi focurile toate-s adormite
În sobele haine şi pustii.

poezie de Ion V. Nica din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodenţă "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce plăcere e să scrii o poezie cu tot sufletul! Uite asta e poezia, când simţi că ceva s-a desprins din tine şi te transfigurezi, devii parcă trup fără oase, subţire şi uşoară ca pana, pluteşti în acest văzduh poetic şi simţi că pereţii nu contează, totul pare reliefat, astfel încât ar putea să încapă în acest univers toate cărţile lumii, toate frunzele copacilor şi tot raiul de pe pământ, şi mâna să odihnească peste filele cărţilor, ochii să se înece în verdele frunzelor, iar inima să pulseze şi să cheme starea angelică, adăpostindu-ţi spiritul în paradis.

Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem fără tine

Doamne, sunt străin de mine
Când în oase bate vântul,
Când pe calea fericirii
Pierd afurisind cuvântul.

Sunt un strop din galaxie
Plin de găuri încercate,
Inima mea visătoare
E mister plin de păcate?

Sunt ca turla părăsită
De luceferi credincioşi
Şi-s strivit în nopţi cu lună
Doar de ochii ei frumoşi.

Pleoape puse-n mângâierea
Lumii cu bătăi de vânt
Izvorăsc din vraja vieţii,
Ea mi-i floare pe pământ!

Inima mi-i o scânteie,
Chiar de sunt străin în mine,
Bate vântu-n oase rupte
Şi poemu-i fără tine!

Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măcelarului

Toată lumea, fără vorbă,
A făcut din oase ciorbă,
Dar el, fire mercantilă,
A făcut din oase... vilă!

epigramă de Virgil Cacinschi din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba n-are oase, dar multe oase rupe.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec

Dacă vocea mea va muri pe ţărm,
coborâţi-o la nivelul mării
şi lăsaţi-o pe plajă.

Coborâţi-o la nivelul mării
şi daţi-i grad de căpitan
de fregată.

O, vocea mea decorată
cu medalia "Onoare Maritimă":
deasupra inimii o ancoră
şi peste ancoră o stea
şi deasupra stelei vântul
şi peste vânt o pânză de corabie!

poezie clasică de Rafael Alberti, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba oase n-are, dar oase sfărâmă.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ieşi cu barca în larg şi iei un pahar, îl înmoi în valuri şi îl umpli până la jumătate, în pahar vei avea un lichid care, prin compoziţia sa chimică, este identic cu cel pe care pluteşti. Deşi se află într-un recipient de dimensiuni limitate, apa din pahar este aceeaşi apă a mării. Spiritul tău este o frântură din oceanul de înţelepciune infinit şi, astfel, are acces direct la ea prin însăşi natura sa.

Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărăcie

Bătrâneii, cu măsură,
Pentru ciorba lor de oase,
Chiar de n-au un dinte-n gură,
Cumpără, pe rupte, oase.

epigramă de Traian Conciatu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu în stare latentă

nu există drog mai puternic decât creaţia
sentimentul acela când pluteşti
şi lumea întreagă este la picioarele tale
când ceea ce gândeşti capătă sens şi se conectează
prin flux luminos
cu restul gândurilor din univers
când orice lucru oricât de neînsemnat părea înainte
devine o nouă descoperire un nou adevăr
privit din toate unghiurile percepţiei
drogul acesta nu se prizează nu se injectează
nu se bea pahar cu pahar
şi nu se învaţă
drogul acesta există dintotdeauna în tine
îţi curge prin vene
respiră odată cu tine iubeşte odată cu tine
este dumnezeu în stare latentă

poezie de Ionuţ Caragea din Suflet zilier (24 decembrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băsescu şi Fregata – (Traian Băsescu: "România va trimite o fregată să lupte împotriva piraţilor somalezi")

Din câte nave-au fost în Ţară,
Mai pleacă una la război,
Fiindcă din câţi au fost aseară
Au mai rămas numai ei doi.

epigramă de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Atinge-mi tâmpla cu-n sărut,
Şi inima cu gândul tău!
Acum în iarna de cristale,
În timpurile noastre!

Alungă-mi gândurile din noapte,
Zăpezile din păr, şi din plete
Şi gerul din oase, de pe faţă,
Atinge-mi viaţa din neviaţă!

În clipa asta toată albă,
Pictată la fereastră,
Aprinde-o candelă,
În camera pustie, goală!

Şi-ntr-un târziu pe seară,
Apari în visul doar visat,
Topit în lumânări de ceară,
În lacrimi de-aşteptat!
...........................................

Ne-a mai rămas cuvântul,
Şi-o altă viaţă ce urmează!
Până vom părăsi pământul,
Să ne-aşternem lacrima şi gândul,
Prin timpul ce ne-nsoţeşte trupul!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cremvuştii pentru copii sunt o mare mizerie. La preţ de carne ţi se vinde o bătaie de joc nutriţională, din carne de pe oase şi resturi de oase (carne dezosată mecanic), gelatină, E-uri, proteină vegetală.

citat din Andrei Laslău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replica la poezia "Ocean de iarnă între noi..." de Violetta Petre

Un reumatism mă bâtuie prin oase,
Sunt tepăn, ca pe munte, un ascet,
Să te sărut aş vrea, dar fac grimase,
Că am rămas blocat, ca la balet.

Te-am răstignit cu funii răsucite,
Orizontal degeaba mi te-am pus,
Te-ai dezlegat uşor, căci păsămite,
Pluteşti ca un balon, de jos in sus.

Câteodată arzi ca o văpaie,
Şi rece uneori ca răcitura,
Ca-n zilele când gazele îţi taie,
Când nu ai bani să îţi plăteşti factura.

Cu frigul tău mă faci mereu să mor,
Degeaba în genunchi implor iertare,
Să pot să vin la tine-n dormitor,
Îmi pun bocanci şi schiuri în picioare.

Poteci de gheaţă se întind, haine,
Şi copci săpate se deschid macabru,
Mari iceberguri se-ascund adânc în tine
Şi-atârrnă ţurţuri lungi pe candelabru.

E iarna între noi, ca o urgie,
Şi sceptic sunt, că numai c-un pahar
De vodcă, de palincă, de tărie,
Să te transform în grindină, măcar...

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locul potrivit

Când prostia nu te-ncape
Te reverşi în altă parte-
Nu pluteşti, piatră de prund,
Locul tău dacă-i la fund.

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (4 ianuarie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oase şi foloase

La gătit mai de folos
Este carnea fără os,
Da-n politică, foloase
Trag acei ce-apucă oase.

epigramă de Elis Râpeanu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!