Lăcomia

Un bunic, adus de ani,
Şi-un nepot, drumeţi prin sat,
Au găsit un sac cu bani
Lângă un podeţ lăsat.

Iar nepotul – ce să vezi? –
Spuse: – Azi m-am pricopsit!
Şi luând sacul cu monezi
Vru să plece fericit.

Dar bunicul îi grăi:
– Dacă i-am găsit în drum,
Banii, cred, s-ar cuveni,
Să-i înapoiem acum.

– Nu mă învoiesc deloc,
Vreau să fiu de azi bogat!
Spuse tânărul cu foc
Şi de-a dreptul supărat.

Nu-i răspunse-atunci nimic
Bunicuţul, şi mergând
Abătut, lângă voinic,
Văzu caii nechezând.

Iar o poteră din sat
Îi opreşte pe cei doi:
– Cine sacul l-a furat
Să-l dea iute înapoi!

Tânărul zise spăşit
Bunicuţului îndat':
– Pentru banii ce-am găsit
De belea noi doi am dat.

– De belea ai dat doar tu,
Spuse moşul, nu-i aşa?
Lecţie se pare-ţi fu
Însăşi lăcomia ta.

poezie pentru copii de Lidia Batali din Măgarul în piele de leu (ianuarie 2012)
Adăugat de Lidia Batali
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te-am căutat dar te-m găsit...

nu te-am căutat dar te-am găsit
toate în lumea asta au un rost
în adolescentă te-am iubit
azi te văd la fel precum ai fost

refren:

ochii tăi cu luciu de cristal
buzele- cu rece de gheţar
zâmbetul - şi trist şi marţial
mai sfidează fostul boschetar

nu te-am căutat dar te-am găsit
doar voiam să văd cum te-ai păstrat
-ştiu că pentru tine am murit
inc-atunci la margine de sat...

refren

nu te-am căutat dar te-am găsit
n-am să-ţi spun nimic nici n-am să-ţi scriu
doar mă simt un pic mai fericit
parc-am dat de apă în pustiu

refren

nu te-am căutat dar te-am găsit
sunt la fel de bâlbâit şi lent
-pentru tine am îmbătrânit
pentru mine-s tot adolescent...

refren

cântec, versuri de Iurie Osoianu (15 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu te-am căutat dar te-am găsit
toate în lumea asta au un rost
în adolescentă te-am iubit
azi te văd la fel precum ai fost

ochii tăi cu luciu de cristal
buzele- cu rece de gheţar
zâmbetul - şi trist şi marţial
mai sfidează fostul boschetar

nu te-am căutat dar te-am găsit
doar voiam să văd cum te-ai păstrat
-ştiu că pentru tine am murit
inc-atunci la margine de sat...

nu te-am căutat dar te-am găsit
n-am să-ţi spun nimic nici n-am să-ţi scriu
doar mă simt un pic mai fericit
parc-am dat de apă în pustiu

nu te-am căutat dar te-am găsit
sunt la fel de bâlbâit şi lent
-pentru tine am îmbătrânit
pentru mine-s tot adolescent...

poezie de Iurie Osoianu (15 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâmplare

Să vedeţi ce întâmplare:
În permisie veni
Soţul... şi bătu la uşă...
Dar pe nimeni nu găsi.
Se-aşeză să mai vegheze...
Om cu grijă, ce să-i faci?!
Soaţa, îi pusese-n frunte
Nu un corn, ci mii de draci.
Şi cum nu găsi o scuză,
Cum a fost şi cum n-a fost,
Ordonanţele le puse,
Unul sus şi unul jos.
Renta stabilită-n pripă
Nu-i era îndeajuns,
Mai ales că... cotizase
Numai soldatul de sus.
Soţului deschise uşa...
Dar în prag îl şi opri.
Se făcu că-i somnoroasă,
N-are vreme de prostii...
Şi de nervi, de supărare,
Jap, o palmă...
- Mă trădezi?!
- Eu?! Să-mi fie cu iertare,
Doamna mea, drept ce mă crezi?!
Cu năduf şi-amărăciune
Înjură de sfinţi şi soartă
C-a închis ochii ca mortu
Pentr-o cutră de amantă.
- "Doamne, apără-l şi-l iartă"
Zise ea, sperând că el
Va pleca, lăsându-i renta.
Ţi-ai găsit?! Ce tip rebel...
Şi intră în casă iute,
De ruşine sau amar
Să-şi convingă soţioara
Că-i curat şi plin de har.
Şi când cheful îi pierise,
Lui, de-atâta năduşală,
Iaca, ea-i mai drăgăstoasă
I se-arată-n faţă goală...
Că e blândă mieluşica,
Oh, femeie iubitoare,
De-aia îi căzuse-n mreje
Şi-i ceru cu iscusinţă,
Ştiţi voi bine... se-nţelege...
Doamne, biet stăpân de obşte,
Nu ştia că-n casa lui
Tot femeia îl conduce.
Tot ea, dar... cu banii cui?!

- Nu am bani, îi spuse dânsa.
M-ai lăsat fără un chior
Şi mai vrei să-ţi fac, bărbate,
Şi un plod în viitor?!
Vi-n permisie cu anul,
Stai la uşă ca un prost,
Păi, în ăste situaţii
Crezi c-ar mai avea vreun rost?!
Măi, să ştii că mă omor,
Zise pe un ton mai grav,
Doamna, tare supărată,
Că mi-ai dat acum de hac.
Scoate iute caşcavalul!
Lasă bani de-nmormântare!
- "Să mai dea şi ăl de sus",
Zise omul cu sudoare.
- Ba să dea ăl de sub pat,
Că eu n-am un leu din rentă
Fiindcă doamnei toţi i-am dat
Ei! Să vezi atunci alertă!
Omul spuse hotărât:
- Este renta stabilită!
Doamna, cu un ton mai sus
Strigă tare:
- Mă irită!

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indefinit infinit idilic

De viaţa ne va despărţi,
Să ştii, ne vom vedea prin moarte,
Când numai noi doi vom refi
Un cuplu, imortal aparte.

Iar dacă moartea va sfârşi
Idila ce-am avut-o noi,
O viaţă-n spuse o dăinui,
De cum am fost, atât de doi.

Atunci când nu vor fi nici spuse,
Că nu va mai fi cine a spune,
Vor fi tăceri, de zile apuse
Şi, stele-n cer ne vor da nume.

Poate vom fi şi după stele,
Când tot, nu va fi decât negru;
Cărbuni, un praf de păr inele
Ce ne vor prinde, în doi, integru.

Vom trece peste infinit,
Că şi-nfinit un sfârşit are.
Vom fi un punct nedefinit,
De unde tot va reapare.

O altă lume şi-un alt soare...
Pentru că dragoste, nu moare.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 aprilie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsă şi plasă, şi peşte, şi colibă şi într-un suflet alergă la gazda lui din oraş. Îi spuse despre norocul ce dase peste el şi începu a se găti să meargă la ostrov. Gazda se sili în toate chipurile să-l oprească de la această otărâre a sa. Fu peste putinţă. Îl trăgea aţa la rele. Până una alta, umplu gazdei două tocitori cu bani. Apoi luă cu dânsul covăţica de piatră şi două pungi pline, şi se duse la ostrov. Cum îl văzu măiastra, îl cunoscu. Înţelese ea că trebuie să fi dat el cu mâna în foc, şi-l chemă la dânsa. Acolo, cu prefăcături, cu marghiolii şi cu viclenii îl făcu de spuse cum are atâta stare. Şi fiindcă flăcăiandrul îşi pierduse capul cum ajunse lângă dânsa, se lăsă să fie mâglisit, şi măiastra îi şterse şi covăţica. Cum se făcu stăpână şi pe acest lucru, porunci slugilor sale să-l huiduiască ca p-o găgăuţă şi îl goni cu ruşine din ostrov. Când se văzu iarăşi dat afară şi înfruntat, nu se putu astâmpăra de necaz, cum de să nu se ţie el, ca să nu fie şi batjocorit, şi cu banii luaţi. Plecă iară la gazdă şi-i spuse toată şiretenia. Gazda îl povăţui să ia pe seama lui o tocitoare de bani din care îi lăsase să se apuce şi el de ceva şi să nu mai umble ca un pierde-vară după icre verzi. Eu nu voi, şi plecă în lume.

Petre Ispirescu în Cei trei fraţi împăraţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare sac îsi găseşte petecul (şi invers)

Mirele e fericit
Însă nu se dă rotund;
Sacul care l-a găsit
Mulţi bârfesc că n-are fund.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Samson şi Dalila

Samson, convins de-a sa muiere,
Secretu-i spuse vanitos;
Tăindu-i părul său frumos,
Ea l-a lăsat făr-de putere...
Iar astăzi, el avu ca vrere
Reîncarnarea şi duios,
Ea-l tunse iar, dar, curios,
Puterea nu văzu că-i piere
Misterul are relevanţă:
Nu te încrede-ntr-o fătucă,
În farmece şi-a sa prestanţă,
Oricât de dulce ea te ţucă...
Luând măsuri de siguranţă,
Samson, purta acum perucă!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacul, perlele şi sacul

În curând va-ncepe, Bacul!
Iar eu voi pregăti sacul
Pentru recolta de perle
În cântec de cuci... şi mierle!

Dacă sacul nu se umple
Şi-i posibil să se-ntâmple
Şi-acest lucru, nu-i nimica!
Apelez la Miorica...

Aici găsesc multe perle-
Nu-s în codru-atâtea mierle-
Câte perle ies agale,
Din gura domniei-sale...

Şi-umplu câţi saci vreau, nu-i chin,
Doar mă străduiesc puţin!

pamflet de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Aş vrea să te pot ajuta cu ceva. Cum să te ajut, Luci?! Cu ce?! Te rog, spune-mi, ce-aş putea face pentru tine?
Lucian: Nimic, blondo. Nimic! Oricum, mulţumesc pentru intenţie... Nu înţeleg, oare de ce a procedat astfel? Ce-a fost în mintea ei? Ce i-a venit, dintr-o dată? De ce l-a sărutat? Pe Sid... De ce?!
Maria: Evident, pentru a te provoca, în mare parte, din cauza ta.
Lucian: Cum adică, din cauza mea, blondo?
Maria: Păi, probabil se simţea jenată de privirile tale şi s-a gândit că astfel ţi-ar putea da o lecţie. Şi doar ţi-am spus de nu ştiu câte ori să nu-i mai fixezi atâta cu privirea!
Lucian: Nu m-am putut abţine. La naiba! Trebuia să-ţi fi dat ascultare de la bun început şi să fi plecat când au intrat ei doi acolo.
Maria: Ar fi trebuit. Acum însă nu putem schimba nimic.
Lucian: Dar şi mai bine ar fi fost dacă nu veneam deloc în oraş azi. Oare nu stăteam liniştit în nava noastră, fără probleme?! Aşa, m-am învârtit ca un idiot prin oraş şi... Până la urmă, am găsit ce căutam!
Maria: Ah, Luci, de ce trebuie să ai tu mereu probleme?
Lucian: Nu ştiu, blondo, nu-mi dau seama. Oare de ce?!
Maria: Păi, după cum spui chiar tu, prea le cauţi...
Lucian: Da, tot eu le caut; cu lumânarea...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Nu eu, şefu'; eu n-am uitat nimic. Dar tocmai mi-am amintit că nici Ly, nici Nick n-au dat banii pentru consumaţia noastră. Deci ei au uitat ceva, pentru că n-au plătit.
Nick: Ce n-am dat?! "Banii"?! Ce "banii"?
Nistor: Cum adică, "ce bani"? Banii!
Nick: Nu înţeleg... Ce sunt ăia, "banii"? Nu ştiu ce înseamnă, nu cunosc termenul. Ce înţelegeţi voi prin "banii" şi la ce vă folosesc?
Nistor: Dar mă uimeşti! Banii sunt folosiţi pentru a plăti obligaţiile şi datoriile. Dacă voi nu folosiţi bani, atunci cum sau cu ce veţi plăti acum consumaţia noastră?
Nick: Să plătim?! Şi asta ce mai înseamnă?
Nistor: Ce vrei să spui? Cum să nu ştii ce înseamnă să plăteşti?
Nick: Păi... Serios că nu ştiu! Altfel, aş fi "plătit", cu "banii", cum spuneţi voi.
Nistor: Să plăteşti înseamnă să dai ceva în schimb, să achiţi consumaţia. Iar noi am primit multe bunătăţi, dar nimeni n-a dat nimic în schimb, ceea ce înseamnă că n-am plătit.
Nick: Aha, înţeleg... Dar de ce să dăm ceva în schimb?
Nistor: Pentru că aşa se procedează de obicei, aşa e corect. Nu poţi primi ceva, fără a da altceva în schimb, altfel rămâi dator.
Nick: Deci voi daţi în schimbul a ceea ce primiţi "banii".
Nistor: Da, noi dăm bani, căci ei sunt făcuţi pentru aşa ceva.
Nick: Aha; deci "bani".

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Momeală

Acostat la colţ de stradă
De doi tuciurii voinici
Mi-am dat repede seama
Că nu sunt de pe aici.

Au vorbit de un ajutor
Pentru noi, de vârsta a treia
De la Marco Bella din Ardeal
Naiv, le-am agreat ideea!

Aveau cu ei un pachet
După spuse, un televizor,
Fiind greu şi eu nu pot
Şi-au oferit sprijinul lor.

Le-am spus până la bloc
Încolo nu se mai poate
Şi nu le-a plăcut deloc,
Începând să-şi dea la coate.

Am pus CIF-ul şi am intrat;
Ei peste mine, grămadă.
Dacă am văzut, am strigat
Vecinilor, să mă vadă.

A ieşit repede un moşulică
Cu bâta şi s-a răstit pe ei,
Spunându-le că nu le e frică,
Neam de hoţi şi derbedei!

Văzând că nu ţine poanta
Au fugit pe scară întinşi,
Moşul le-a urat soarta
La puşcărie să stea închişi.

Nici eu nu m-am lăsat
Spunându-le să muncească,
Să se lase de furat,
Dar Pusta, să n-o ocolească!

poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În dorul lelii

Un bizon - mumie vie,
Ce dorea stăpân să fie
Şi-ntr-un sat, peste ocean,
A găsit un boulean
Cu bot gata să îl pună
La dorinţa lui nebună.
Şi i-a dat boului banii,
Să adune toţi juncanii
La proteste, să răstoarne
Guvernanţii fără coarne
Care conduceau în sat,
Cum ograda i-a votat.
Şi-au găsit încornoraţii
Un motiv, că potentaţii
Trebuie urgent să cadă
La dorinţa lor din stradă,
Că-s corupţi, că sunt penali,
Că-s, în general, venali
Şi, mugind în piaţă, trist,
Plătiţi, ei strigau "#Rezist"!
Cum guvernu-a... rezistat,
Banii s-au împuţinat
Şi juncanii s-au rărit.
Numai boul rătăcit,
Care-a pus botul întâi,
(Un bou fără căpătâi)
Continua să iasă-n piaţă
Dovedind, cu mintea-i creaţă

Că şi fără bani, rebelii
Protestează-"n dorul lelii"!

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boul victorios

Preşedintele-animal,
Ales, înc-un cincinal,
Peste sat, e vorba, clar,
De-un plăvan prost, ordinar,
Anunţă de-a doua zi
Măsuri care-i îngrozi
Pe alegători, ce-n stat
Cu speranţă l-au votat,
Aceeaşi ce protestau
Că doar caii conduceau
Şi-au adus chiar, într-un fel,
Traiu-n sat, mai bunicel:
Pensiile-au fost mai mari,
Iar iezii protestatari
Puteau gratis circula
Cu trenul sau altceva...
- Muuu... iezi proşti, credeaţi că-n sat
Vă dau liber la plimbat,
Cum v-a dat un cal închis
Ce-a vrut în sat paradis?
Gata cu gratuităţi,
Marş, la şcoală nulităţi!
Apoi, spre pensionari,
Mugi, făcand nări mai mari:
- Ascultaţi, hoaşte şi voi,
Cei mai proşti bătrâni ca boi,
Ce-aţi pus botul la ce-am spus,
Marş, acum, către apus;
Pensiile voastre sunt
Ca şi voi, tot la pământ,
Că bugetu-i pentru noi,
Marii însă tineri boi!
Apoi, către luptători:
Cocoşi, curcani, lătrători:
- Măi, voi ăştia, ca suprem
Comandant, acum vă chem
Să-mi pupaţi copita iar,
Că vă înzestrez precar
Cu-armamentul de doi bani
De la boi americani,
Mă rog, ei îşi spun bizoni,
Însă voi, slugoi cazoni,
N-aveţi voie să cârtiţi,
Deci, rămâneţi prost plătiţi,
Iar poporu-ntreg din sat,
Să asculte acest sfat:

Când, prin vot, ţi-alegi "eroul",
Nu eşti altfel decât boul!

fabulă de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-a găsit "naşul"

Domnul X a botezat şi cununat
Multe persoane din acest oraş,
Dar azi un procuror l-a arestat,
Aşa că de acum are şi el un naş.

epigramă de Paul Constantin (27 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un dolar găsit pe stradă ne oferă o mai mare satisfacţie decât alţi 99 pentru care am muncit. Tot aşa, banii câştigaţi la pariuri au un aport psihologic la fel ca şi dolarul găsit pe drum.

citat clasic din Mark Twain
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hanny

În seara când s-au întâlnit,
Ea se-ndrepta cu pas grăbit
Spre locuinţă.

El îi oferă braţul său,
Dar ea-i răspunse: "Domnul meu,
N-am trebuinţă!

N-ascult de tinerii frumoşi,
Bărbaţii toţi sunt mincinoşi,
Cu-o vorbă dulce

Ei te seduc, te-adorm uşor
Ca mamele copiii lor,
Când vor să-i culce..."

El o priveşte drăgăstos,
Răspunde ea privind în jos:
"Mă cheamă Hanny...

Cu dumneata să merg n-aş vrea,
Acasă fraţi şi mama mea
M-aştept', sărmanii..."

El o priveşte amoros,
E luna Mai – şi ce frumos
Noaptea pe lună!

Ascunşi pe-o bancă, ei şi-au dat
Atuncea primul sărutat,
În voie bună.

El este pictor şi sculptor,
Un tânăr, doar începător,
Având curajul.

Mulţi ani de zile la un loc,
Au dus flămânzi şi fără foc
Concubinajul.

Apoi comenzi vin nencetat
Şi lauri mulţi l-au consacrat,
E-o bogăţie!

De-atunci, el se văzu peţit
De mulţi bogaţi, care-i promit
Să-i dea soţie

Pe fiica lor, ce-a studiat
La Notre-Dame, şi-a voiajat
Prin lumea largă.

Menajul lor, aşa plăcut,
Din vina lui a început
Cam prost să meargă.

Atunci îi spuse: "Draga mea,
De-acuma bani eu pot avea
Câţi o să-mi placă,

Dar eu şi să mă-nsor aş vrea,
Pe când tu stai în calea mea;
Mai bine pleacă!

Vezi plicul ăsta, poţi să-l iei.
În el ai zece mii de lei,
Te du cu bine!"...

Ea îl priveşte supărat,
Iar plicul care i l-a dat
Nici nu-l reţine.

Văzând că fostul ei amic
O preţuieşte la un plic
‘Napoi l-întinde:

"Ia-ţi înapoi bancnotele
Sunt o fetiţă domnule,
Ce nu se vinde!..."

Ea dispăru – el se-nsură.
O dată, de la Operă,
Venind acasă,

La poarta lui el observa
O damă care-l aştepta,
Stând ruşinoasă:

"Eu sunt iubita ta din Mai,
Pe care-adesea o chemai
"Scumpa ta" Hanny.

Din ziua când ne-am despărţit,
Ah, cât de mult am suferit!
Trecut-au anii...

Şi dacă ţi-am ieşit în drum,
Să ştii că am un rost acum,
Nu ca golanii

Ce numai zestre ştiu vâna
Ori lauri spre-a-i încununa
Şi-atâta doară.

Eu am venit ca să ţi-o spui
Şi-acuma pune-ţi pofta-n cui
A doua oara!"

Privind spre dânsa ruşinat
El vina lui şi-a constatat
Şi-şi dete seamă,

Că nu-i nici dânsul mulţumit,
Şi de pe cotul ei, smerit,
Luând o scamă,

Îi spuse: "Draga mea, nici eu
O ştie bunul Dumnezeu,
N-am fost ferice.

E drept, am fost şi decorat,
Am luat chiar şi Premiul de Stat,
Orice s-ar zice!

Dar până să te văd aici,
Nu-mi dete fericire, nici
Faima, nici banii!..."

Deşi era sub zero grade,
El în genunchi deodată-i cade:
"Mă iartă, Hanny!"

Înduioşată, ea i-a pus
Pe creştet, mâna ei, de sus,
Zicând: "În fine,

Decât să nu te văd de loc,
Sau tot flămând şi fără foc,
Şi-aşa e bine!..."

Morala

Astfel, iubite cititor,
S-a încheiat idila lor
Făr' să se ştie

Unde anume, când şi cum,
Sculptorul şi-a pierdut pe drum
A lui soţie.

poezie celebră de Miron Radu Paraschivescu din Cântice ţigăneşti (1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveşti cu tâlc, poveşti adevărate...

Poveşti cu tâlc, poveşti de care
Cu haz ai vrea să-ţi aminteşti,
De domnul Iorgu Zăpăcitu,
Director mare la Scaieşti.

Acum, avea el, ani, o sută
Şi soaţa nouăzeci şi patru,
Iar nebunia îi cuprinse...
Pe ea, o ţintuise patul...

O ţintuise şi uitarea
În vremea anilor târzii,
Când patul, după ea, fusese
Un cuibuşor de nebunii.

Şi-i spuse:
- Ţi-aminteşti, bărbate,
În pat, când noi ne sărutam?
Cum făceam sex pe săturate?!
- Ce tânăr şi ce prost eram!

- Aveam şi bani!
- Aveam nevastă! Avem şi-acum, pensionari.
Puterile însă ne lasă...
Hei, doar avem atâţia ani!

El, îşi mâncă, calic şi umbra,
Ea, ar fi vrut să-i dea mai mult.
- Ia du-te! Ia şi tu viagra
Şi hai s-o luăm de la-nceput!

- Nebuna! zise el în taină.
Păi cum?! Viagra costă bani!
Şi baba nu mi se mai scoală,
Acum, după atâţia ani...

Cuprinsă-n furia iubirii,
Se dezbrăcă de pijamale.
- Femeie, zise moşul, lasă!
Că astăzi este sărbătoare...

- Mergi! spuse ea. Şi dezbrăcată,
Cuprinsă de-un real delir,
Rămase nud. Ce nebunie!
Moşul o luă la "hai sictir!"

Păi mie, nici la tinereţe
Nu îmi plăcea femeia goală!
Iar tu, iubito, eşti hidoasă!
Cum pot să te mai bag în seamă?!

Dar încercă s-o liniştească...
- Îmbracă-te! îi spuse ei.
- Aşa-i, nea Iorgule, că-n viaţă,
Mai joci (parol) şi cum nu vrei?

Aştepţi petrecerea de gală
Şi spui:
- De-al dracu n-am să mor!
Vreau să mă vadă toată lumea,
Vedetă, la televizor!

- Halal de-această nebunie!
Nevasta tare ţi-e geloasă...
Televizor îţi trebui, ţie?!
Apoi, vrei să mai intri-n casă?!

Vecina, fie-i somnu-n pace,
Soţiei i-ar fi fost rivală.
Dar nu mai e printre cei vii
Să-i fie ţărâna uşoară!

- Eu dacă mor, tu cui rămâi?!
Cu cine te însori, bărbate?
- "Tu cui rămâi?!" mă-ntreb şi eu
Şi spun în taină:
- "Nu se poate!"

P. S.
Păpuşa mea, babetă spaţială,
Dacă-ţi doreşti, te vizitez deseară,
Dar ca să fiu cum îţi doreşti, activ,
Nu iau viagra, iau prezervativ.

Şi cum deja-şi făcuse socoteala,
Băbuţa aşteptă să vină seara.

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăr... mincinos

Adevărul nu-i în vin
Şi minciuna nu îmi scapă,
Fiindcă-mi spuse, un vecin,
C-a găsit în el şi apă!

epigramă de Viorel Frîncu din ziarul "Viaţa Buzăului" (27 octombrie 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sacul cu păcate

Toţi purtăm în spate
Sacul cu păcate;
Chiar cei cu renume
Îl purtăm prin lume.

Astăzi, sacul meu
E aşa de greu,
Că, deşi-s voinic,
De-abia îl ridic.

pamflet de George Budoi din Păcatele şi Păcătoşii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (28 mai 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub pecetea discreţiei...

O, tu mister, ţi-ai revărsat
Apele cele fierbinţi,
O, tu amor, te-ai înarmat
Plin cu ace până-n dinţi...

Şi ce-am făcut cu-atâta foc,
Cu sângele din vine,
Căci tot nu mi-am găsit un loc,
Nu te-am găsit pe tine!...

Apari, dispari şi pentru ce,
Pentru o nouă manşă?...
Eşti un mister şi asta e,
Să te dezleg, nu-i şansă!...

O, tu amor, ai căpătat
Poemul şi cu proza,
Eu, m-am ales stupefiat
Iar tu, rămâi "sub rosa"!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (26 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!