Alai cernit

Eu am rămas la coada vieţii
Ca un ţăran la coada vacii,
Pierzându-mi anii tinereţii
Lângă părinţii mei, săracii.

Apoi m-am însurat cu tine,
Să nu fiu tată prea bătrân,
Însă nu m-am putut abţine
La coada vieţii să rămân.

Când o să mă vedeţi în fruntea
Unui alai cernit, funest,
Atunci voi trece peste puntea
Mândriei de a fi modest.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (26 mai 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coada

În trecut era povară
Coada... la alimentară,
Astăzi însă, domnilor
Este: coada de... topor!

epigramă de Viorica Panaitescu din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coada

Dacă-i pui coada pe foc
Toporul n-are habar
Pentru că de cozi în loc
A fost pregătit... un car.

epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşec rural

N-a devenit un om prea cult,
C-aşa se-ntâmplă cu săracii:
La BOTUL calului stând mult,
Ajuns e zi la COADA vacii.

epigramă de Mihai Haivas din Epigrame mihăilene (2020)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui amic care stă prea mult la cozi

Nervos la coada dumnealui
Nu mai reţin la coada cui
Strigă c-o logică firească:
Ce bine ştiu s-o ameţească.

epigramă de Valeriu Ene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Detest mâncarea pentru care trebuie să stau la coadă, începând cu coada tigăii şi terminând cu coada de la bufetul cu autoservire.

aforism de Beatrice Vaisman
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Noapte grea de orient
Fără stele şi segment!
Noapte, lasă umbra ta
Pe baronul puşlama!...

Înveleşte-l, noapte, bine
Căci ne face de ruşine
Înveleşte-l şi-i declină
Substantivul "muzelină".

Iar la conjugarea greacă,
Limba lui în jos să treacă...
Dar şi-n sus s-o dea spre nas
Cum ar face un papuas...

O, baroane, să bem vin
Într-un stil neolatin;
Să nu bem cum beau satrapii
De se rupe coada sapii...

Noi să bem în colcot cald
Vinul mării de smarald;
Să nu bem ca toţi săracii
De se rupe coada vacii...

poezie clasică de Nicolae Oprea Dinu din Inginerul Tinca (1914)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie după anii...

Nu am uitat cât de bine, am petrecut anii vieţii.
N-am uitat copilăria şi nici anii tinereţii.
De mic am primit iubirea, de la scumpii mei părinţi
Şi-am cunoscut fericirea, închinându-mă la sfinţi.
Din fragedă copilărie, părinţii m-au învăţat
Să muncesc cu hărnicie, pentru tot ce-am adunat.
Cu elanul tinereţii, de viaţă mă bucuram,
Cu fetele, cu băieţii, doamne, ce mult mă distram.
Iar în anii studenţiei, taina cărţii-am dezlegat.
Dar şi taina meseriei, pentru care m-am format.
Pentru vremuri dulci, plăcute, întotdeauna aveam glas.
Vremuri de mult petrecute, care-n urmă au rămas.
Nostalgie după anii, petrecuţi în tinereţe,
Am şi eu, ca veteranii, apăsaţi de bătrâneţe.

poezie de Dumitru Delcă (18 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dillard Sissman

Ulii se rotesc încetişor
În cercuri largi, pe cerul
Puţin înceţoşat, plin parcă de praful drumului.
Vântul mătură păşunea pe care stau întins
Aplecând iarba în lungi valuri.
Şoimul meu planează deasupra vântului
Şi din când în când se leagănă
Ca un om care-şi clatină umerii;

Uneori coada imprimă direcţia zborului,
Apoi rămâne nemişcată.
Iar ulii se rotesc şi se tot rotesc,
Măturând zenitul în cercuri mari
Deasupra şoimului meu. Şi dealurile dorm.
Şi casa unui fermier, albă ca neaua,
Se iţeşte dintre copaci verzi – în depărtare.

Şi eu îmi urmăresc şoimul,
Iar secera lunii subţiri va continua să se aprindă multă vreme,
Apoi va oscila ca braţul unui pendul
În coada şoimului meu.
O limbă de foc sau coada unui dragon
Îmi orbeşte ochii –
Tremur ca o flamură.

poezie de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER, editura CORESI, ediţie 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apel la raţiune

Voi, ce-aţi căzut în al ocultei hău
De parc-aţi fi crescut la coada vacii,
Vaccinul nu vă face-atâta rău,
Pe cât vă fac şoşocii şi zvonacii!

epigramă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coada la români

Ce cozi ţineam noi în trecut!
Venea Apusul să ne vadă...
Azi toate însă-au dispărut
Şi-n topuri, doar, mai stăm la coadă!

epigramă de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când m-am trezit eram la spital, medicii mi-au spus că am fost agresat de o femeie. Atunci mi-am adus aminte: eram în lift şi mă uitam cu coada ochiului la sânii unei doamne când deodata mi-a zis: "Apasă pe unu, te rog!"

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarpele drumului vieţii ameninţă cu capul şi loveşte cu coada.

aforism de N. Petrescu-Redi din Reverber (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La coada vacii

Beau lapte, am un trai ascet,
Şi o problemă mă frământă:
O să ajung cumva profet?
Fiindcă vaca este sfântă!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regretul zootehnistului

Nu mai merge, din păcate,
Ca pe vremea vechii Dacii,
Azi se cere-o facultate
Ca s-ajungi la "coada vacii".

epigramă de Nicolae Mihu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e o fiinţă a cărui realitate depăşeşte cu mult aparenţa sa fizică: ceea ce se plimbă aici pe pământ, e coada sa... iar capul, unde e capul său?... Cât timp cei doi poli – capul şi coada – vor fi separaţi în el, el se va mulţumi să se târască.

citat clasic din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frate! Nu m-am descurajat şi nu m-am deznădăjduit. Viaţa e peste tot la fel, viaţa e în noi, nu în ceea ce e în afara noastră. Vor fi oameni lângă mine, şi trebuie să fiu bărbat între aceşti oameni, să rămân bărbat pentru totdeauna, să nu fiu nici descurajat, nici deznădăjduit în nicio nenorocire care ar fi să cadă asupra mea – asta e viaţa; asta e menirea vieţii. Am realizat asta.

Dostoievski în scrisoare către fratele său
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe frontul de răsărit

Lăsa-voi vântul să-mi sărute fruntea,
Într-o duminică de dimineaţă,
Şi, somnoros, voi trece peste puntea
Nedumeririi că mai sunt în viaţă.

Lăsa-voi vântul să-mi sărute pieptul,
Mă voi deschide tandru la cămaşă,
Voi face pe frumosul şi deşteptul,
Încurajat că lipsa-ţi ucigaşă

Mă lasă pradă vântului, în loc
Să mă răpună dintr-un singur foc.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stejarul

Stejar bătrân, uitat de timp
Ce îţi pleci crengile către pământ
Stând de veghe secular
Că îţi trece timpul, nu ai habar

Priveşti în jurul tău cu semeţie
Doar adierea vantului te mai mângâie
Stai cu fruntea sus fără să-ţi pese
Căci timpul peste tine trece

Trecul tău, peste tine anii,
Tu tot mai falnic te înalţi
Cu umbra-ţi neagră şi coroana deasă
Ai fost la multe păsărele casă

M-am aşezat îngrijorată lângă tine
Să te întreb de-ţi este bine
Cu ale tele ramuri reci
Prin câte ierni amare treci

De-ţi este greu aicea în pădure
Când auzi tăiatul de secure
Atâţea ani ai rezistat
De nimenea nu te-a tăiat

Atunci stejarul îmi răspunde
Cu un aer cald şi cu blândeţe
Dar tu prin câte necazuri ai trecut?
Şi te îndrepţi spre batrâneţe...

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coada trebuie să găsească capul şi să se unească cu el; coada, eu-l inferior, trebuie să se unească cu capul, Eu-l superior, care e în înalt, în cer. În acel moment contactul e realizat, şi se face o circulaţie de energii armonioase, constante.

citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cruda realitate

Nu cred că-s năpăstuiţi
Cum afirmă "perspicacii":
Pe cât sunt de pregătiţi,
Sunt buni doar la coada vacii.

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!