Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Girel Barbu

Schaltiniena umbrei destrămate (închipuire bacoviană)

Sunt vinovat de-această ceață
Care-ntre noi de săptămâni persistă
Condamnă-mă că lumea-i egoistă
La dragoste pe viață!

E toamnă până-n ultimul cuvânt
Pe care îl rostești cu voce tristă -
Mor de necaz c-am fost și-ncă mai sunt.

Alt fel erai de n-aș fi fost "hai-hui"
O lacrimă desculță în ochii tăi căprui.

O umbră destrămată pe pământ!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 10 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Citate similare

Secret caprui

Ai un zâmbet căprui
Și un mers luminos
Corpul mult prea frumos
Chipul unei statui

În cuvinte căprui
Te descrie pios
Un verset mlădios
Dintr-o poză hai-hui

Pe trotuarul căprui
Te întinzi languros
Într-un gest abanos
Cu miros de gutui

Ești o lume căprui
Dintr-un cântec ploios
Obicei rușinos
Cu ecou amărui

Și ce suflet căprui
Carapace de os
Ce cuvânt lunecos
Nu rostești nimănui?

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am căutat...

am întrebat într-un talcioc
un corb bătrân, ascuns cu rost,
"ai mai adus purtând în cioc,
iubiri ce mie nu mi-au fost?"

cu ochii lui plini de sclipiri
privi în ochii mei căprui,
răspunse trist; "doar amăgiri,
am mai găsit umblând hai-hui"

m-am conformat și am plecat
cum am venit, însingurat,
dar înainte l-am rugat
să îmi păstreze ce-am căutat

o să-l mai caut la alt talcioc,
poate atunci cu alt noroc,
o să-mi aducă dintr-un foc
o dragoste, să-mi pun în loc

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ridică-te și luptă

răsucim în noi
tragici, agonici și goi
speranțe, vise
precise, imprecise
toate strivite, ucise
aici e apă seacă și murdară
aici sunt lumi vândute
aici sunt vremuri mute și pierdute
cuvântul e jale, e tânguire în vânt
amară disperare și uitare
a tot ce a fost sfânt pe acest pământ
aici nu-i dragoste, nici cânt
e doar o lacrimă ce plânge în vânt
nimeni nu vede nimic
suntem suflete oarbe, suflete în ceață
ce viață, lugubră viață
răbdăm, răbdăm și proslăvim netoții
mi-e teamă de tăcere
nu simți în tine răsuflarea morții
ridică-te și luptă
fă să vibreze chemările rebele
o viață ai, deci luptă
pentru tatăl ce zace într-o criptă
pentru mama ce plânge pe margine de drum
pentru copiii tăi ce-au ars, sunt scrum
aici, nu e drum
e doar jale eternă, ceață, fum
luptă, pentru copilul ce plânge în leagăn
pentru iubire, viață și dreptate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

* * *

ochii mei
aleargă după
ochii tăi
să le fure
ultima
lacrimă.

poezie de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

îmi este îngerul bolnav
și pentru asta sufăr grav
doar tu cu ochii tăi căprui
mai poți să vindeci boala lui!

catren de
Adăugat de victorașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Eu am iubit...

eu am iubit,
fiind iubit
cum n-a mai fost nicicând
nici nimeni pân' la mine...
și infinit de pământesc
și copleșit
de nopți cu stele căzător de filistine...

eu am iubit,
cum n-am crezut c-ammai pot
mai iubesc
la fel fiind iubit de tine...
o lume-ntreagă insista că-i un complot
iubirea noastră
izbitor de clandestină...

eu am iubit,
și-acuma pot muri
știind c-am fost iubit
și-ncă mai sunt
de tine
ci voi să știi despre noi
prin lume circulă un mit
despre iubirea noastră
jignitor de androgină....

poezie de (14 iunie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

Eu sunt

umbra unui cuvânt
un pumn de pământ
o frântură de cânt
ochi într-o lacrimă
griul din patimă
sămânță de jar
piatră de hotar
dulcele amar
albastru din var
eu
tot
mai
rar.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

22

Cu pieptul de bronz cu inima de piatră
cu gura de cristal
pășesc batjocoriți sub pământ cu pământ
cu viață răsuflând început de final
Cine-au fost? Cine sunt?
Ce umbre de strigăt au fost puse-n cuvânt
când liberi mai plâng pronunțând râsul lor
ca și cum nici n-au fost
nici nu sunt
și nici să mai fie
din mormânt... nu mai vor!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De vreți să știți...

Că-ntotdeauna gândurile mele
în zboruri tainice s-au avântat,
m-am izbit cu tâmplele de stele
și dincolo de ceruri m-am visat,

viața-ntreagă, inima, nebună,
să bată, fără teamă, n-a-ncetat,
nu s-a frânt sub crivăț sau furtună,
și numai de iubire-a sângerat,

Că-ntotdeauna sufletului meu
să tragă și la juguri i-a fost dat,
și chiar de-n drum a lăcrimat din greu,
nu a pierit și nu a-ngenuncheat,

că am iubit cinstit fără de teamă
chiar de-am fost ostenit și însetat,
nu am dat minciunii nicio vamă
și-n ochii lumii am privit curat,

Că m-am spălat în rouă dimineața,
și-n cântece de-azur m-am înălțat,
mi-a fost dragă, fără margini, viața
și am iubit-o până la păcat,

știu doar drumul limpede și drept
al cerurilor ce m-au botezat,
nu uit brațul ce m-a strâns la piept
și lacrimile ce m-au legănat,

Că nu știu cum să uit întâiul dor,
nici clipa-n care-am devenit bărbat,
nu uit graiul meu pân-am să mor
și fi-voi de luceferi judecat,

nu sunt singur, că în mine sunt
izvoare vii de inimi care bat,
semn că sunt veșnicie pe pământ,
mărturisesc, sunt, pururi, VINOVAT!

Da, recunosc, sunt vinovat mereu,
că-i cerul neclintit deasupra mea,
că mă iubește, tainic, Dumnezeu,,
și românește sună Slava Sa!
Da, recunosc, și numai plânsul meu,
al crucilor pe care-am înviat,
dă samă astăzi și va da mereu
c-am fost, că sunt și fi-voi VINOVAT!

De vreți să știți din care doruri vin,
de vreți să știți ce dragoste mă poartă,
de vreți să știți ce zboruri, viu, țin
și care-s cerurile ce iartă,
Nu căutați cu ochii spre pământ,
nu în țărână căutați-mi vina,
de vreți să știți, întreg și drept, ce sunt,
vă rog, priviți, cu ochii largi, Lumina!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

cu greieri la gât în loc de mărgele
înșirați pe aromă de gutui
ai umplut pân' la refuz visele mele
cu ochii tăi nelumești de căprui.

catren de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Rugăminte

E toamnă, iubite,
Și plouă cu lacrimi;
În suflet furtună
Și vânt.
Sunt pasărea tristă
Cu aripa frântă,
Culcuș căutând
Pe pământ.
Iar inima ca o maree,
Se zbate in valuri
Ce plang,
Aștept pescărușii să vină
Pe cordul rănit
De cuvânt.
Zăpezi vin se-așează
Pe frunte;
Și anii nu-i știm
De mai sunt.
Dar lasă-mi iubite
Astă toamnă,
Ferită să fiu
De cuvânt.

poezie de (31 august 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Poem riscant (după Rumi)

vreau să mor în ochii tăi, iubire
răvășit de foc mistuitor
spulberându-ți când o amintire
când amprenta tristului meu dor

vreau să mor în ochii tăi, iubire
ca un vultur, care-n ultimul său zbor
cade ca o piatră peste fire
să renască iar nemuritor

vreau să mor în ochii tăi, iubire
într-un lan de flori ca un fior
să dispar lăsând ca moștenire
un poem la fel nemuritor...

poezie de , după Rumi (21 martie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochii tăi

Ochii tăi cuprind în brațe
Trupul dulce și firav,
Îl sărută-n dezmierdare,
Iar el tremură cu drag.

Ochii tăi sunt verzi
Ca iarba și smaraldul
La un loc,
Când îi pierzi pe buze
Roua îi absoarbe,
Le dă foc.

Ochii tăi mă fură
Noaptea și chiar
Luna le dă drept,
Se ascund pe cer
Și steaua le zâmbește,
Eu îi cred.

Ochii tăi, ce fericire!
Văd o fată și sunt eu,
Fără ei în nemurire
N-aș fi eu.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

Nepoem VIII

lasă- iubito
să te poezesc
până la ultimul
cuvânt
tu curge-
în sus
cum n-ai mai curs
pe nimeni pe pământ.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Odă ochilor căprui

Iubita mea cu ochi de căprioară,
Parcă acum te văd întâia oară!

Parcă acum te văd cât ești tu de frumoasă,
Iubita mea cu ochii de brazdă-ntoarsă.

Iubita mea cu ochii căprii,
Castane-n mână de copii,

Așa frumoși cum sunt acum
Ochii tăi n-au fost nicicând!

Lumina lor când m-o-nveli,
Văd toamna coborând în vii

Cum face frunze ruginii...
La fel ca ochii tăi căprii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Leonte

OCHII TAI

Singurul poem citit vreodată,
au fost ochii tăi.
Ce frumoși ochi ai iubita mea!
Îmi doresc să oglindesc,
în ochii tăi.
Dar când? Vă iubesc ochi căprui.

poezie de
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noiembrie-ți sunt mamă

Prin fiecare frunză, noiembrie-ți sunt mamă,
Sunt vis, melancolie, o umbră-ntre statui,
Sunt vânt adus de toamnă, copacii destramă
Și-n liniștea din noapte spre-un alt tărâm sui.

Sunt partea-mi de lumină și stropul de-ntuneric
Ce se prelinge-n grabă în ochii-mi plânși de dor,
Sunt mângâierea caldă și zâmbetul feeric
Al fiecărei mame și-a celor care mor.

Sunt veșnica pădure și-același orizont
Sub care-atâtea stele au ars pe-acest pământ,
Sunt mama ce-și așteaptă odorul de pe front
Și tot ce pot atinge scriind al meu cuvânt.

Sunt tot ce niciodată nu mi-am închipuit,
O lume-n altă lume, miracol început,
Noiembrie-ți sunt mamă și fiul drag, iubit,
Un vis pe care noaptea-n suspin l-a conceput.

Prin fiecare clipă, noiembrie-ți sunt mamă
Și viață și lumină-n adânc nemăsurat,
Sunt ce-nflorește-n mine și-un dar, cel mai de seamă,
Pe care universul în toamnă mi l-a dat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lacrimi...

Tristă lacrimă de noapte,
din suspinul blândei șoapte...
Te răsfeți în ochii mei
și plutești ușor în ei.
Iar, ca să-mi fie rău,
mi-ai lăsat amarul tău,
tristă lacrimă de dor,
c-am pierdut dulcele odor.

poezie de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Butulescu

Tomas (revoltat): Acesta nu mai e vis! E realitate de prima speță! Sunt ruinat! Pramatia aceea blondă mi-a furat banii! Sub ochii tăi, stăpâne! M-ai dezinformat! N-a fost o umbră a trecutului! (Plânge.) A fost o târfă adevărată!

replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de (2005)
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ai fost cuvânt, întâi

de-am să rămân prea mult întinsă-n vreme
cu ochii ațintiți în asfințit de gând,
am să arunc în tine cu poeme
și poate n-ai să știi c-ai fost cuvânt.

de am s-adorm vreodată cu suspinu-n poală
și-n mersul tău ți-atinge tălpile încet,
am să îmbrac o lacrimă cu tuș rămas în coală
și poate-ai să-mi răspunzi pe-un capăt de bilet.

de nu mai știu cărări și drum umblat vreodată
când răsădeam parfumul nostru-n flori
s-asculți din rouă chemarea spre cascadă
de-ți va fi dor de mine uneori.

de anii s-or grăbi pe chipul meu să treacă
și m-oi sminti în scrieri fără rost
să calci cuvântul tot cu viața mea întreagă
să uiți c-ai fost poem, să uiți c-am fost.

de ochi-mi vor orbi și n-oi mai ști făptură
și grai n-oi mai avea să-ți spun ultim cuvânt
să-mi dai trei picături ce ți-au adus iubirea
să scriu ultimul vers, pe urme de pământ.

și de va fi să-mi dau suflarea toată
de căutări deșarte prin rânduri să te-nvii
pironi tot gândul în piatra la cascada
să curgă-n val poeme, c-ai fost cuvânt, -întâi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care a fost cea mai mare avalanșă din lume? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!