Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cred că

Cred că mi-am pierdut un ochi,
Căutând.
Avea dioptrie mică
Și-mi părea că vedea bine
Cu și fără lentilă.
S-o fi împiedicat de vreun vis
Atras de pământ
Și siguranță.
Iar acum îmi caut privirea profundă
Cu ochiul rămas,
În dioptrie mare
Și gene prea dese
Pentru conținuturi.

Cred că mi-am strivit o mână,
Îmbrățișând.
Avea degete drepte
Și-mi părea că era frumoasă
Cu și fără mănușă.
S-o fi pripit când veneai,
Încordată-n pumn
Și emoție.
Iar acum îmi vindec îmbrățișarea palmei
Cu mâna rămasă,
În degete strâmbe
Și piele prea aspră
Pentru mângâiere.

Cred că mi-am topit un suflet,
Simțind.
Avea formă rotundă
Și-mi părea că visa întreg,
Cu și fără trup.
S-o fi-ncălzit când vorbeai,
Deformat în părere
Și viață.
Iar acum îmi încerc golul ființei
Cu sufletul tău,
În formă nouă
Și stare prea crudă
Pentru aderență.

poezie de (23 octombrie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Adi Conțu

Tăcerea cuvintelor

Mi-am închipuit tristețea... o romantică corvoadă,
Avea părul strâns, codițe, vorbea singură pe stradă
Nu zâmbea, nu avea farduri, palidă, neîngrijită,
Parcă nu știa de sine, părea foarte chinuită

Mi-am închipuit iubirea, strălucea, o stea în noapte
Era cer senin întrânsa, erau zâmbete și șoapte,
Iar pe chip, bujorii vieții o-nroșeau fără să știe,
Părea fără nici o grijă, părea sinceră și vie

Mi-am închipuit durerea, nici un zâmbet... o grimasă,
Era toată frământare, nu părea că îi mai pasă,
Se chircise înăuntru într-o disperare mută,
Dintr-o fostă frumusețe... ajunsese doar o slută

Mi-am închipuit un suflet care le-a trăit pe toate,
Devenise ca o stâncă, unde vântul nu răzbate,
Iară lacrimile ploii îi păreau o mângâiere,
Era sufletul din mine... poezie și tăcere

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Non-libertate

Mi-am cusut libertatea
Cu ață albă.
fi vrut să-i croiesc din margini
Nesfârșituri,
Dar nu mai știu de mult să împletesc...
De când eram mică
Și-mi jucam pe degete sufletul,
Doar fiind.

poezie de (5 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lia: Deci, mama ta e foarte tânără. Mi se părea mie, dar nu credeam -i chiar atât de tânără.
Lucian: Avea 38 de ani când am plecat noi.
Lia: Ca să vezi... Mama mea e cu un an mai mare decât dânsa, ea avea 39 de ani atunci. Iar eu credeam mereu ea era prea tânără când s-a căsătorit, dar ea împlinise deja 18 ani atunci. Și avea 19 când am venit eu pe lume.
Lucian: Și dânsa era destul de tânără. Gândește-te blonda avea aproape 19 ani când am părăsit Terra. Iar campionul, 18.
Lia: Așa e, ai dreptate.
Lucian: Și uită-te la mine! Am aproape 28 de ani acum și nu numai nu am un copil sau o soție, dar nici măcar o iubită sau cel puțin, o prietenă apropiată. Iar ea, mama, când avea 28 de ani, eu aveam deja 11. Eram destul de mărișor și-i făceam o groază de belele. Mari de tot, nu glumă!
Lia: Deci, nu erai prea cumințel.
Lucian: Cumințel, eu?! Glumești, nu?! Nu cunoșteam sensul acestui cuvânt. Însă eu nu mi-am dorit niciodată să mă căsătoresc atât de devreme, ca ea. Și cred încă nu sunt prea bătrân.
Lia: Păi, sigur nu ești.
Lucian: Acum nu. Nu încă. Însă când vom ajunge înapoi, pe Terra, da! Voi avea cel puțin 34, dacă vom reuși să ajungem la timp. Mi se pare destul de mult.
Lia: Nu-i chiar atât de mult; cel puțin, cu siguranță, nu vei fi deloc bătrân!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A avea

Privește-L în ochi pe Dumnezeul tău
și spune-I,
spune-I soarele nu era perfect
atunci, la începuturi,
când l-a pus pe cer pentru tine...
Tu ai vrut să îl cioplești cu dalta ta
într-o formă perfect rotundă,
supradumnezeiască,
dar l-ai ucis.
Din rănile sale curge văpaie
pe pământ
și pădurile ard.
E atât de cald
încât toți oamenii au nevoie
să meargă la psiholog,
să-și descopere în ei depresia
șio arate lumii cu degetul,
ca pe o scuză a nefericirii ce crește în ei.
Lumea ta este prea frumoasă acum,
pentru ca Dumnezeu să mai poată face parte din ea.
Omule, ești plin de tristeți într-o lume în care nu poți avea totul,
de aceea ai săpat în soare
până l-ai găurit
și i-ai scos miezul pentru tine,
doar pentru tine,
pentru a avea...
Iar acum, când vezi cu poftă și alte stele,
ești captiv în depresia lumii care a pierdut soarele.
Omule, L-ai pierdut pe Dumnezeu,
dar El nu te-a pierdut pe tine,
te așteaptă...
tu, să-L cauți,
dar nu prea departe,
nu în soare, nu în stele,
mult mai aproape...
în tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu mai

Nu mai ascult!
De când mi-ai așezat
Mâinile pe urechi
În negare
Mi-am pierdut melodia cuvintelor
Și suflul replicii
Iar acum doar aud...

Nu mai privesc!
De când mi-ai întors spatele
În uitare
Și am simțit răceala plecării
Mi-am pierdut gândul ochilor
Și visarea pleoapelor
Iar acum doar văd...

Nu mai simt!
De când mi-ai adâncit rănile
În neștire
Și ți-am dezlegat mâinile,
Încordate forțat pe umerii mei,
Ca să nu mă tem.
Iar acum doar sunt...

poezie de (20 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Presimt nu voi mai întârzia prea mult s-o întâlnesc, iar mângâierile ei dulci au acum ceva febril. Îmi place să cred e nerăbdătoare să mă revadă față către față, să mă ia de mână și să mă ducă pe acel tăpșan care înflorește sub pasu-i ușor și pe care-l binecuvântează cu mâna ridicată. Căci o viață e scurtă, dar o iubire credincioasă e lungă și merită o răsplată pe care numai Zeița e în stare s-o acorde.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gnozele dualiste ale Occidentului" de Ioan Petru Culianu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.

Târziu

Tavanul stă să pice peste visul
Ce zburdă-n capul meu neobosit,
E amintirea aia când eu ți-eram trimisul,
Iar tu erai o sumă a tot ce mi-am dorit.

Explozia gândirii, durerea îngropată,
Mă cred toți obosit, eu sufăr în tăcere,
Ți-aș scrie dar mi-e frică, îmi pari așa schimbată,
Și ce rost ar avea acum o revedere?

Fac ordine și-mi pare că n-am schimbat nimic,
Dezordinea din suflet mă bântuie în zi,
Ești numele pe care n-aș mai putea să-l zic,
O tristă amintire cu care voi muri.

E albul din tavan, e visul, e lumina?
Imagini mi se zbat prin minte, și dispar,
Așa încerc să uit, căci știu a cui e vina,
Și este prea târziu să-ți simt iubirea iar....

poezie de
Adăugat de Andrei Vlad BalanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

În fața sorții

Tot caut să-nțeleg menirea sorții,
Aș vrea cumva, de pot, s-o îmbunez
Privesc spre casa ei, în fața porții,
Dar nu vreau s-o deschid, stau și oftez.

Parcă mi-e foarte teamă ca să intru,
Să nu cumva să aflu ce va fii,
Gândind cine știe, înăuntru,
Ceva ce nu îmi place voi găsi.

Apoi regret și vreau să-mping în poartă
Și-ncerc s-o fac cu sufletul deschis,
Ce ar putea să fie... decât soartă,
Măcar așa nu voi trăi în vis.

Îmi fac curaj și-mi spun, va fi mai bine,
Prea m-am înțepenit în ce-a trecut,
Trăind pierdut în ieri, fără un mâine,
Nu-n ce-aș putea avea, ci-n ce-am pierdut.

Mă uit la casa sorții... e lumină
Și ușa ei mi se deschide-ncet,
Pășesc spre ea, iubirea să revină,
Să-mi încălzească gândul de poet.

poezie de din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Șah mut

Să vorbim...
Am mutat un zâmbet 3 căsuțe...
Ironic.
Și ți-am aranjat părul de pe frunte,
în tic.

În revanșă, mi-ai întins degetele reci
și mi-ai desenat tandru gropițe în obraji...
Cald.
Mi-am întins serioasă un rid pe frunte
Și mi-am lăsat două degete
Să se plimbe pe brațul tău
Până la umăr
"Șah"!

Ai înțeles, fără cuvinte.
Că nu e preț de "mat"...
Și ți-ai întors spatele
"Nebun" și copilăros,
Cum te știu...

"Aha"...
Și te-am cuprins
Pentru că spatele tău
Îmi surâdea a-mbrățișare...

Vorbim?
Și mi-ai răspuns cu ochii și cu mâinile:
Ar fi de prisos acum, cuvintele,
Draga mea...

poezie de (30 martie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pete

Ți-am pictat corpul fără vină,
De la buzele mele te-ai pătat,
Și acum pielea ta de alunițe-i plină,
La cât de mult te-am sărutat.

Ți-am spus în suflet să nu mă privești,
Că-i prea negru și pătează,
Iar acum cu ochi negri tu îmi ești,
Dorința când îi văd îmi sângerează.

Ai până și pasul colorat,
Și-mi alergi desculță-n amintire,
Și gândul meu mi l-ai pătat
Cu talpa ta mult prea subțire.

Cu Toamnă din greșeală te-am pătat,
Căci am pus mâna pe frunze,
În păr ți-am pus un ruginiu-roșcat,
Și un roșu-uscat pe buze.

De-al meu cuvânt eu te-am atenționat,
Să nu-l asculți și sceptic să îl crezi,
Căci sufletul de acolo ți-e pătat,
Când ai început să îl îmbrățișezi.

poezie de din Autopsia Inimii
Adăugat de Iustin MironSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

când veneam azi de la piață
cu mormanul de flori
pentru că acum mă-ntâlnesc cu sanda
și cu omul ei
iar tu
care-ai vrut s-o cunoști
ești departe
și-mi trimiți ilustrate colorate
alb-negru
cu castele năpădite de plante
albe
de parcă fotosinteza n-ar exista pentru ele

eu m-am învățat să te aștept
fără vreun până când

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iar dacă recunoștința ta este puternică și constantă, reacțiunea care se produce în Materia fără Formă va fi puternică și continuă; iar mișcarea lucrurilor pe care le dorești va fi mereu către tine. Ai observat atitudinea recunoscătoare pe care o avea Iisus; cum părea mereu să spună "Îți mulțumesc Ție, Tată, pentru mă asculți." Nu poți avea multă putere fără recunoștință; pentru doar această te ține conectat cu Puterea.

în Știința de a deveni bogat
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Wisdom of Wallace D. Wattles II - Including: The Purpose Driven Life the Law of Attraction & the Law of Opulence Paperback" de Wallace D. Wattles este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -41.99- 25.72 lei.
Lelia Mossora

Și-mi e să mai ning...

Mi-e toamnă, mi-e vis,
mi-e cântec și ploi.
Mi-e albastru de-abis
Dureros de noi doi.

Îmi este ninsoare și-mi este descânt.
Îmi este durere și-mi este furtună.
Îmi este plecare și-mi este și vânt…
Și alb... si nesomn, și mi-e lună.

Și mi-este departe de tine și frig.
Și mi-e amurg și pustiu.
Și mi-e curcubeu și-mi e să mai ning.
Și mi-e, unde ești, să mai știu.

Și sete îmi este și iar îmi e dor,
mi-e rană de cântec în gând.
Și-mi este și spaimă... și-mi este și... nor
de ploi prea albastre plângând

poezie de (11 iunie 2003)
Adăugat de Lelia MossoraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întrebarea

Vorbind
Mi-am rănit o întrebare
În colțurile literelor evitate;
Și sângerează acum,
Privind la tine
Cu semnul strâmb
În brațe.

Citind
Am încercat s-o pansez
În cuvinte calde, mângâind;
Și lăcrimează acum,
Privind la tine,
Cu punctuația boantă
Pe margini.

Plecând
Am reușit s-o acopăr
În răspunsuri firave, mințind;
Și visează acum,
Privind la tine
Cu spatele întors,
Pășind...

poezie de (29 iunie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mix

Mi s-au amestecat simțurile
De dimineață.
Acu văd cu mâinile
Când îmi trec degetele
Peste genele tale
Să le orbesc
De mine...
Mi s-au amestecat simțurile
Deodată.
Acum miros cu ochii
Când îmi plimb privirea
Pe gâtul tău
Să-l recunosc
Din amintire.

Mi s-au amestecat simțurile
Copilăresc.
Acum gust cu nările
Când îmi îngrop fața
În mâinile tale
Niciodată
Fade...

Mi s-au amestecat simțurile
Diform.
Acum iubesc cu auzul
Când îmi caut notele
În sufletul tău
Să-i golesc
Din plin...

poezie de (22 mai 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt aici. Îmi dau curaj să cad, să uit, să stau, să cred, să vin și să plec. Pentru că ei îmi sunt siguranță când înot în întrebare. Dintotdeauna!

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Inspirație

Mi-am pierdut inspirația!
Tocmai ce-o găsisem!
Acum mă pierd în gânduri,
Printre rime, printre muze!

Mi-am pierdut iubirea!
Tocmai ce-o-ntânlisem!
Acum mă pierd în lacrimi,
Printre scrieri și visări!

Mi-am pierdut visul!
Tocmai ce-l visasem!
Acum mă pierd în deșteptare,
Printre razele de soare!

Mi-am pierdut timpul!
Tocmai ce venise!
Acum mă pierd în infinit,
În tot ce-am asteptat și...

Și n-a mai revenit de mult!
Poate c-am să uit..., îmi zic,
În viețile ce vor urma,
În înc-o toamnă fără Ea!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Esenin

în viața anterioară
purtam o căciulă mare
cu urechi pentru
trăiam undeva unde
era foarte frig

eram un mujic trist și sărac
care muncea din greu
pe pământurile Mamei Rusia și
aveam mâinile pline de
bătături de la coarnele
plugului

cred
într-o zi
de acolo
din imensitatea glodului
l-am zărit pe Esenin
trecând
ca un boier
într-o trăsură
însoțit de o doamnă
frumoasă de care era
îndrăgostit

atât îmi amintesc
din acea viață în care
pentru o clipă
eu – mujicul
am invidiat Poetul
care trecea privind
peste noi
așa cum privești
un lan de grâu
peste spice

tentativă de suicid

mi-am dus
de mai multe ori
sufletul pe marginea prăpastiei
și am vrut să-i dau brânci
dar
de fiecare dată
a plâns și m-a implorat
și mi s-a agățat cu disperare
de trup
să nu îl arunc

la noapte
târziu
după o seară de beție
când va avea vigilența scăzută
oîncerc din nou

închisoarea

în închisoarea trupului meu
e cald și bine

zăbrelele sunt subțiri și moi
și îmi permit evadarea
în orice clipă
iar gardienilor
le-am dat liber de mult

dar nu am de gând să evadez
pentru că îmi place să ascult
inima cum bate
tic-tac
tic-tac
până i s-o termina bateria

altă dimensiune

am vrut să trec în altă dimensiune –
aceea a ființei electrice care face naveta
între catod și anod

dar nu mă puteam desprinde de
stația de autobuz în care
te-am așteptat

și nici trenul
pe care voiam să-l îmbrățișez
nu a venit

vremea fugii

nu-ți mai împinge trupul spre
desfătări lumești! –
va veni vremea mlaștinii
va veni vremea fugii de cel ce ai fost
iar goliciunile trupurilor
nu ți se vor mai părea frumoase!

întinde-te pe iarbă și așteaptă...
focul cărnii tale se va domoli și
vei cunoaște liniștea

atunci ispita va depune armele
și te va lăsa să te odihnești puțin
ca să nu mori prea obosit

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am nevoie să stau cu cealaltă parte din mine

am nevoie să stau cu cealaltă parte din mine
înlăuntrul meu, în inima mea
știam asta, era ca o aspirație
mi-am imaginat dragostea
putea fi cum vrea ea
altfel ar fi fost greu s-o găsesc
viața a făcut acest lucru pentru mine
am aflat-o în sufletul meu
viața a decis pentru mine
m-am gândit și la faptul dragostea
nu voia să se întâlnească cu mine
se temea de sufletul meu
de minunea din sufletul meu
avea ochi frumoși dragostea
și-mi zâmbea
și în sufletul meu era furtună
și Dumnezeu era pregătit să rămână lângă mine
acum sufletul meu nu mai e împărțit în două
cântă melodii vesele inimii cerului.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Slavici

Eu m-am dus apoi la școlile cele mari din oraș, iară când m-am întors, peste un an, acasă, Huțu era tot mare, dar îmi părea mai puțin strașnic. Nu-i vorbă, și acum zicea Tatăl nostru, cânta chiar în strană și citea Apostolul în biserică, și acum purta pe Mili, ba chiar și pe Linică cea mică în brațe; el cu toate acestea îmi părea cam prost, ba câteodată chiar grozav de prost. Dar tot țineam la el, fiindcă era băiat domol și intra totdeauna în voile mele. Dacă însă acum Huțu îmi părea mie grozav de prost, eu îi păream lui grozav de înțelept.

citat celebru din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Doi feti cu stea in frunte. Lecturi scolare" de Ioan Slavici este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook