Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

O altfel de toamnă

De ce-ai venit la mine toamnă,
Îmi era cald și-mi era bine...
Deși toți cred că ești o doamnă
Mă pot lipsi oricând de tine!

Te furișezi ca o amantă
În patul încălzit de soață
Te crezi mereu boema damă...
Nu vezi că ești de fapt o hoață?

Îmi lași câmpii fără de straie
Copaci goliți de-a lor podoabă
Și flori murind fără să-și vadă
Bobocii înfloriți de vară.

Iar zilei tu îi furi lumina
La greieri - cântecul în noapte
Copiilor- copilăria
Iubirilor- dorinți și șoapte.

Și marea azi o faci să zacă
În friguri, goală, neîncălzită
De-ndrăgostiții care-și scaldă
Iubirea lor înmugurită!

Iar mie-mi pui argint pe frunte
Și bruma peste ani in noapte
Și mă acoperi cu rugina
Din frunzele de tine moarte!

poezie de (10 octombrie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ești lumina nopților...

ce m-aș face fără tine,
luna mea din nopți de chin,
doar cu tine îmi e bine,
când nu dorm de gând nebun

îți cobori lumină blândă,
o strecori prin norii deși,
te privești ca în oglindă,
când pe lac tu luminezi

lași răceala ta de aur,
pătrundă prin fereștri,
răscolești într-un tezaur,
cu iubiri împărătești

pui urechile-ți s-asculte,
șoapte pline de amor,
pui jăratec peste clipe,
care ard și care dor

de ce noaptea ești stăpâna,
tainelor ce se ascund,
de ce chemi înlănțuirea,
brațelor care se prind

tu aduci și frământarea,
gândului nebun de dor,
ești și chin și mângâierea,
ești lumina nopților

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

M-am gândit

M-am gândit într-o zi
la ce aș fi eu fără zâmbetul tău,
eu fără mângâierea ta.
Nemăsurați, pașii vorbei m-au
dus uneori către tine și ți-am spus ce nu era.
Din vorbe
îmi făcusem regat și eu,
pierdută prin el, nu mai știam
spun ce era cu mine.
Gândurile mele vechi cuprindeau și mă făceau noapte.
Fără văd lumea,
fără să-mi pese ce era cu ea și cu mine,
credeam trăiesc.
Și s-a făcut toamnă peste aleile
pe care fugeam. Și nu mai știam dacă era
toamnă afară sau doar în mine.
Nu vedeam, nu simțeam penele
vântului zburând peste nori...

M-am gândit eu
am venit la tine în suflet
ca într-o casă dărâmată
din temelii de cuvânt.
Până în zori
am să mă nasc

din nou rază
și cuvântul meu poate
o să ajungă la tine
ca un pescăruș străin
ce ne împarte de azi
cerul în bucăți
egale cu noi.

M-am gândit la o zi în care
vorbele nu ar mai fi, în care
pașii ar bate doar pe loc,
urmele ar păși înainte și
umbrele ar merge alături de
oameni pe stradă,
la braț cu zâmbetul lor.

M-am gândit
asta ar fi
de n-am fi.
Dar tu, tu te-ai gândit
ca într-o zi
dai de pomană cerneală
pentru sufletul meu?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Melancolie

Tristă este azi pădurea
A rămas fără veșminte,
Eu sunt astăzi ca și dânsa
Răvășită de cuvinte.

Ea - rănită de furtună
Și de friguri, și de ploi,
Eu cuprinsă de răceala
Ce se lasă peste noi.

Păsări zgribulite zboară
Peste toți copacii goi,
Noi ne zbatem dispară
Focul dragostei din noi.

Unde ești tu primavară
Să aduci frunza căzută?
Iară mie - bucuria
Și iubirea renăscută!

Să alerg în nopți cu rouă
Fericită și desculță,
Ea, să-și capete frunzișul
Cucul -i cânte de nuntă!

o-mbraci ca o mireasă
Cu veșmânt de albe flori;
Sufletul meu cu lumina
Răsăritului din noi.

poezie de (18 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Mă lași?

Tu ucizi în fiecare noapte
Și mă-nviezi în fiecare zi
Lumina mea cu razele răscoapte
De-atâta foc ascuns ce te-ncălzi.

Eu te visez în fiecare noapte,
Dar nu te am în fiecare zi,
M-am săturat spun în multe șoapte
E trebuie strig: Nu mă trezi!

Mi-e dor de tine ca și când ai fi
Tot ce n-am fost, chiar dacă nu mă vezi.
Lumina mea din asfințit de zi
Fără de tine eu sting. Mă crezi?

poezie de din Pacoste de dragoste (2010)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă lași?

Tu ucizi în fiecare noapte
Și mă-nviezi în fiecare zi
Lumina mea cu razele răscoapte
De-atâta foc ascuns ce te-ncălzi

Eu te visez în fiecare noapte
Dar nu te am în fiecare zi
M-am săturat spun în multe șoapte
Ce trebuie strig: Nu mă trezi!

Mi-e dor de tine ca și când ai fi
Tot ce n-am fost, chiar dacă nu mă vezi
Lumina mea din asfințit de zi
Fără de tine eu sting. Mă crezi?

poezie de din Pacoste de dragoste (4 februarie 2010)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintirea ta...

Frunzele îmi spun
despre tine
că ești drăguț
și te vreau lângă mine,
iar acum când,
iluziile-nfloresc,
mi se pare
că pe tine te zăresc.
În amurgul palid
și pustiu
adorm în patul meu
purpuriu.
Sentimente,
iluzii, dorințe
spuse în șoapte,
încet, amintirea ta,
s-a stins în noapte.
Poate că și tu încet,
pe mine m-ai uitat,
dar rămân aici,
eu din viața ta
am plecat.
Distanța dintre noi
m-a ucis,
că în a nopții somn
te-ai închis.

poezie de (10 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Dragostea sfărmând patul lui Procust

Ești liberă să-și faci de cap cu trandafirii
să faci nudism pe plajele din tei
-ți acordezi cu sentimente coarda firii
dai cu tifla celor ce-și spun zei

Ești liberă cochetezi iar cu infernul
vină Proserpina la mine să reclame
văd cum într-o clipă m-ar bărbieri eternul
cu razele de lună de-a pururi lame

Ești liberă să-mi deturnezi orice tristețe
plângi cu lacrimile într-un vers
insulți ninsoarea cuprinsă de tandrețe
scurcircuitând toți sorii rămași în Univers

Ești liberă să faci din voluptate-o armă
strângi de gât tăcerea când vrea să mă seducă
negi lacrimile-s semnale de alarmă
iar depărtarea dragă s-o spargi ca pe o nucă

Ești liberă spui paradisul locuiește-n tine
să-mi arzi aripile și azi la fără-un sfert
când îmi dezbrac singurătata fără de rușine
te iubesc și iar nu te iert

poezie de din Poeme de-aprins focul (8 martie 2012)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Out of the dark

Nu pot să mă mai satur de felul tău de-a fi
Ești respirația vitală dintre viață și zi,
Intorci totul după tine,
De ce însă și pe mine?
Numeri ora și secunda peste loc, peste timp,
Pînă viața colapsează și se scurge-n infinit.
Lasă- liber, să pot fugi de tine!
Lasă- liber, să pot scăpa de mine!
Ce vrei mai mult, să-mi numeri zilele?
Ce vrei mai mult decît să-mi furi dorințele?
Iadul tău îmi arde-n suflet
Ești un elixir de plînset
scalzi în lacrimi, simt rănit de moarte,
pun pe ruguri, cuvinte moi și șoapte.

Out of the dark
Auzi tu vocea care-ți spune
In to the light
I give up and close my eyes
Out of the dark
Și mă simți departe-n tine
I give up, and your rest
And your tears to the night.

Sînt pregătit, deci, poți veni pentru sfîrșit
Să facem iute pactul pentru infinit,
Tu ești aici, aproapte de tot, mereu te simt
Sărutul tău e dureros și ucigaș ca lama de cuțit,
Vino la noapte iar, pentru ultima oară
ucizi, dar fără ca prea mult să mă doară.
Dă-mi tot ce mi-ai promis, să pot pleca
Aștept să-mi dai răsplata și să mor de mîna ta.
Îți dăruiesc pe azi, pe mîine și pe ieri,
Și-atunci se va închide cercul marilor dureri.

Știu nu mai pot întoarce,
Lumina vie a speranței va naște.
La final -nveșmîntez în straie de-ntuneric
pot trăi mereu în veșnicul himeric.

Out of the dark,
Auzi tu vocea care-ți spune
o lumină se naște și-alta apune?
Închide ochii și privește doar în tine-adînc
Ascultă vocea morții cîntînd fals în timpul demiurg
Privește-n urmă poți vedea ultumu-mi salt
Out of the dark...


... Out of the dark
Auzi tu vocea care-ți spune
In to the light
I give up and close my eyes
Out of the dark
Și mă simți departe-n tine
I give up, and your rest and your tears to the night

cântec interpretat de Falco, muzica de Falco, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu te doresc cum ești

Eu te doresc cum ești, te văd ca pe-o copilă,
Și mă-nfior de tine... dorința îmi stă trează...
Îmi este lutul copt, mi-e timpul de argilă
Și spre-ale fericirii, doar trupul tău rimează.
*
Eu te doresc cum ești, te văd ca pe dorința
Ce m-a urmat ca umbra... prin nopțile târzii.
Iubesc dumnezeirea, dar... tu îmi ești credința
Și-mi pui lumină-n suflet... lumina celor vii.
*
Eu te doresc cum ești, îmi ești ca o fecioară,
E dreptul meu fii... cum brațele-mi te vor.
Ești amfora din lutu-mi, ce s-a umplut de vară,
Ești vinul ce mă-mbată... de dragoste și dor.
*
Eu te doresc cum ești și-mi ești cum te doresc,
Timpul nu poate șterge ce inima-mi păstrează!
Culeg plăceri din tine... și-ți dau tot ce-i firesc
Și mă-nfior de tine, când trupu-ți îmi rimează.

poezie de (21 septembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ești ce sunt eu pentru tine

Și iar s-aprinde în brad o stea
Și iar sunt îngerii cu mine
Și-ți mulțumesc, iubita mea,
ești ce sunt eu pentru tine!

Și iar îmi vine să mă scutur
Ca un cireș de floare nins.
Să stau îmi vine, ca și flutur,
În părul tău de flori cuprins!

Și iar sunt galbenă petală
În parul tau de catifea,
Și iar porți cu-atâta fală
Ca o năframă sfântă, așa!

În tine însăți eu sunt eu
Și stau smerit, cum se cuvine,
Și iar leagă Dumnezeu
Cu un ștergar pe veci, de tine!

Și iar ne naștem din neființă
Și într-un galben labirint
Eu sunt o spadă de voință
Și tu ești scutul de argint!

Și iarăși eu trăiesc prin tine
Ești foc și apă și pământ
Și chiar la Denii simt cum vine
Trimis de tine Duhul Sfânt!

Și iar s-aprinde în brad o stea
Și iar vin îngeri de la tine
Și-ți mulțumesc, iubita mea,
Că sunt: ce ești tu pentru mine!

poezie de (5 iulie 2011)
Adăugat de Nicolae RoleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Călare pe umbră

Nu pot să mă mai satur de felul tău de-a fi
Ești respirația vitală dintre viață și zi,
Întorci totul după tine,
De ce însă și pe mine?
Numeri ora și secunda peste loc, peste timp,
Până viața colapsează și se scurge-n infinit.
Lasă- liber, să pot fugi de tine!
Lasă- liber, să pot scăpa de mine!
Ce vrei mai mult, să-mi numeri zilele?
Ce vrei mai mult decât să-mi furi dorințele?
Iadul tău îmi arde-n suflet
Ești un elixir de plânset
scalzi în lacrimi, simt rănit de moarte,
pun pe ruguri, cuvinte moi și șoapte.

Out of the dark
Auzi tu vocea care-ți spune
In to the light
I give up and close my eyes
Out of the dark
Și mă simți departe-n tine
I give up, and your rest
And your tears to the night.

Sunt pregătit, deci, poți veni pentru sfârșit
Să facem iute pactul pentru infinit,
Tu ești aici, aproapte de tot, mereu te simt
Sărutul tău e dureros și ucigaș ca lama de cuțit,
Vino la noapte iar, pentru ultima oară,
ucizi, dar fără ca prea mult să mă doară.
Dă-mi tot ce mi-ai promis, să pot pleca,
Aștept să-mi dai răsplata și să mor de mâna ta.
Îți dăruiesc pe azi, pe mâine și pe ieri,
Și-atunci se va închide cercul marilor dureri.

Știu nu mai pot întoarce,
Lumina vie a speranței va naște.
La final -nveșmântez în straie de-ntuneric,
pot trăi mereu în veșnicul himeric.

Out of the dark,
Auzi tu vocea care-ți spune
o lumină se naște și-alta apune?
Închide ochii și privește doar în tine-adânc
Ascultă vocea morții cântând fals în timpul demiurg
Privește-n urmă poți vedea ultumu-mi salt
Out of the dark...

... Out of the dark
Auzi tu vocea care-ți spune
In to the light
I give up and close my eyes
Out of the dark
Și mă simți departe-n tine
I give up, and your rest and your tears to the night

cântec interpretat de Falco, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă fără decor

E toamnă, iubite,
Afară și-n gând,
Sunt frunza ce cade,
Iar tu-mi ești pământ;
Aștepți te-acopăr
Cu suflet și dor
Și vrei fiu iarăși
Al toamnei decor.

Nu pot azi toamnei
Să-i fiu o podoabă
Căci frunza căzută
Pe tristul pământ,
E arsă de soare
Rănită de ploi
Ucisă iubite....
De frigul din noi.

poezie de (15 septembrie 2012)
Adăugat de angelinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iar trăire

Sunt rănit de dorul tău
și de ochii tăi de toamnă
simt pic, că-mi vine rău
nu-mi ești de mână doamnă

Fug de tine cât mai pot
și tu vii cu foc și gheață
și topit eu te provoc
c-o câmpie de verdeață

îmbăt cu așteptări
și-mi las visele de noapte
și te-aruncă-n gândul meu
tot ca ziua ce mă arde

N-aș fi vrut te cunosc
trăiesc iar o iubire
soarta mea iar vrea fiu
amețit de a ta fire

Ninge de când te-am zărit
cu petale peste iarbă
firul ei a înflorit
pentru tine doamnă dragă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Damme-Jeanne...

Te-am ales după sprânceană,
Cu mine nu ești rea
O, Dulcineea mea,
O, dulce damigeană!

Te-am ales să-mi fi ca soață
Căci din toate nu ești hoață,
-nșeli tu n-ai cum dară
Te golesc, te umplu iară,
Tu -mbii din ochiul gurii
Să-ți simt fructele pădurii,
Eu te iau frumos de toartă
Și-mi deschid a vieții poartă....

Bună ești de pus la rană,
Cu mine nu ești rea
O, Dulcineea mea,
Nu-nchid fără tine-o geană!

Dragă Jană, Sânziană,
Orice nume-ți dau ești strană,
Și din iarnă până-n toamnă
Te respect ca pe o doamnă,
Vișine, coarne, cireșe
Sufletul mi-l ții în feșe,
Tu morgană, damigeană,
Pentru tine am drăgană!...

poezie de (17 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă

A mai trecut o toamnă după toamnă
Și tot așa vreo zece ani la rând
De mult n-ai mai văzut zăpadă doamnă
Vezi zi și noapte frunzele căzând.

Prin parc trec pași nepăsători și toate
Îmi par desprinse parcă din trecut
A mai trecut o toamnă și-ncă-o toamnă
Deși ninsoare-n barbă aș fi vrut.

Aș vrea din urmă moartea ne-ajungă
Dar vom trăi bătrâni, la infinit
Aceeași viață nepermis de lungă
Aceeași toamnă fără de sfârșit.

poezie de (3 mai 2004)
Adăugat de Mihail MataringaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Vladimir Potlog

Mi-i dor de tine

Mi-i dor de tine, draga mea,
Și lumea-mi pare atât de mică,
Fără iubirea și mângâierea ta,
De tot îmi este frică.

Mi-i dor de tine, draga mea,
Și viața-mi pare ca o clipă,
De-aș putea zbura
Pe-a vântului aripă.

Să vin în miez de noapte
Ori în zori de zi,
Să-ți spun cu dulce șoapte
fără tine nu pot trăi.

Mi-i dor de tine, draga mea,
Și inima doare,
Ce mult aș vrea fii a mea
O! tu raza mea de soare.

Dar totul e în zadar
Și mie îmi pare atât de rău
Căci tu nu ești lângă mine
Și lângă tine nu sunt eu!

poezie de (6 octombrie 2009)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Aserțiune prin remember poetului Girel Barbu după Girel Barbu

Ce lacrimi concave, ce lacrimi
Ți-ai strâns Dumnezeule-n mine,
Ce spuză de jar și de patimi...!
Deci, vreau te-ntreb, ți-este bine?

Ce toamnă convexă, ce toamnă
Îți pregeți, poete, spre mine,
Dar eu rămânea-voi o doamnă...!
Deci, sincer, te-ntreb: ți-este bine?

Scrisoarea, o, Doamne, scrisoarea
A-ngălbenit de prigoana din tine,
Și-ncurând o va prinde ninsoarea...
Mâhnită te-întreb: poete, ți-e bine?

Icoana-n perete, icoana
O mai ții te-nchini pentru mine?
Cuțitu-ți îmi spintecă rana...
Smerită, te întreb: ți-este bine?

Ce noapte frumoasă, ce noapte
Am trăit, ah, la doi pași de tine
Iar apoi mi-ai ucis gânduri... șoapte...
Și, totuși te-ntreb, ți-este bine?

poezie de
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Elegie

Știi, doamnă?
Era toamnă când te-am văzut.
Era pustiu de tine.
Fără știu
cenușa norilor îmi înecase văzul
iar auzu-mi era vânt...
O șoaptă mi-a fost deajuns
ca vântul pustiului nu mai bată.
O șoaptă... Atât.
O șoaptă transformată în sărut
de frunză rugunie
îmbrățișată de glie.
Și în apus de toamnă
am scăpat de pustiu,
iar acum, la plecarea ta
am rămas copac siguratic
în prag de iarnă argintie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bunico, mi-e dor de tine...

Bunico, din Cer privești,
Iar casa e goală, pustie.
Mi-e dor frumos citești
Din cărți... câte-o poezie.

Sufletul îmi arde, mi-e dor
De copilărie, fructe coapte.
săruți pe frunte ușor
Și să-mi dai cozonac cu lapte.

Când vin de afară-n grabă
Pe prispă vreau te zăresc.
Și să te ajut la treabă,
Toate astea îmi lipsesc...

Mi-e dor când seara se lasă
La pieptul tău să mă pun.
Iar pe suflet, ce m-apasă
Cu încredere -ți spun.

Mi-e dor de zilele-n care
La teme tu mă ajutai.
Cu multă atenție și răbdare
Dulce, calm îmi explicai.

Iubeam primăvara, mărțișorul
Atunci când eram mică.
Azi îmi accentuează dorul
Și-mi amintesc de-a mea bunică.

Mi-e dor în ochi te privesc,
Să-ți spun "Noapte bună".
Acum la mormânt sosesc
În fiecare săptămână...

Bunico, chiar dacă-ai plecat
gândesc la tine zi și noapte.
Te iubesc, nu te-am uitat
Legătura există și după moarte!

poezie de (17 iulie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Sunt un alt anotimp

Vino toamnă să mă vezi
Îmbracată-s în pastelul
Florilor de primavară.
Am și roua dimineții
Izvorâtă pe sub pleoape
Și parfum de bucurie
Și tristețe... câteodată.
Țin pe umeri doi luceferi
Rod de dragoste-mplinită
Iar în brațe-mi duc minunea
Din iubire zămislită.
Nu-s frumoasă ca și tine,
Tu ești plină de culoare
Îți lipsește strălucirea
Ochilor ce-i am,
De... mamă!
Tu ce ai de toți poeții
Slove-ți scriu și te răsfață?
Ai culoarea ruginie
Și lipsită ești de viață.
Eu am suflet, am Lumina
Creatorului în mine!
Am trăire, am durere
Și nădejde-n... nemurire!

poezie de (26 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cum îmi pot afla IP-ul? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!