Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

God bless you

Pentru tot ce-a trecut, va fi, posteritate,
Dorințe mult visate și amintiri de basm
Ce-ar merita popor pedepsit în marasm...
Să ne fiți veșnic viu, iubită Majestate!

Pentru ce-a fost frumos, odată, libertate,
Ne-a îmbogățit un neam pe frunte c-o coroană,
Aș vrea și glas să-mi schimb; cu înaltul de-o soprană
Să strig din răsputeri... Trăiască Majestate!

Pentru iubita-mi țară, a mea imensitate,
Ce știu cât o iubiți mai sincer ca oricine
Să fie iar mândrie, să-i fie din nou bine...
God bess you, from my heart... La mulți ani, Majestate!

poezie de (19 octombrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Nou, La Mulți Ani!

Mă rog eu, pentru voi, s-aveți un an cu bani,
și sănătate multă, pentru un LA MULȚI ANI!

Vă rog să fiți aproape prietenilor fani,
să-i aveți ca pe frați și, acum... și LA MULȚI ANI!

Îi rog pe cei ce uită de voi bogați, sărmani,
să-și readucă aminte și azi... și LA MULȚI ANI!

Rugați-vă o secundă fim din nou umani,
că așa perpetuu OM fi, MAI MULȚI și LA MULȚI ANI!

Să ne rugăm la morți, noi, cei contemporani,
că așa o zi și alții ne vor ura... LA MULȚI ANI!

Eu vă iubesc din pagini, de pe-alei cu castani,
din gând, ce vă însoțesc... de-mi urați LA MULȚI ANI!!!

Să fiți etern iubiți, iubind azi, "LA MULȚI ANI!"...

poezie de (31 decembrie 2016)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Re... capitulări

Mă întreb de evoluează timpul, anotimpuri,
Căci se repetă într-una, ar trebui învețe,
Să fie tot mai cunoscute orele, ce vor veni cu aceleași fețe
Tot pregătit, deja... eterne Rome, Olimpuri.

Perfecțiunea e moartea, ea, ca să se nască noul,
Dar pentru ce să moară ce-a adunat atât
Și, de-i frumos ce-a fost, de ce e iar urât...
De ce-am tot plagia original... tabloul?

Ori carte-i de mult scrisă și nu-i știu început,
Doar un capitol poate, o recapitulare
Dintr-un orar uman... o lecție oarecare,
Ce tot o repetăm și nu știu de-am trecut.

Am întrebat și-ntreb... dar juru-mi este mut!

poezie de (11 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Oo, Majestate

Ah Doamne ce mult îl iubesc pe Rege;
încă de când și tatăl și bunica
chipu-i întrupau... E tot ce am mai drag;
e singura poveste adevărată,
e tot de ce mă doare și mi-e dor,
cel ce-ar putea reface țara mea, scăpată...
M-anin de timp când se spunea că "totul merge"
-așa cum auzeam când eram atâtica-
și-aveam monezi de-argint -făceam șirag
cu chipul tânăr, efigie- în șifonier, în dormitor.
Ce grav păcat că mi-am pierdut poveste
ce-mi legăna copilăria
de-un secol cu-nceput de film
cu pantaloni bufanți, cu primul automobil,
când ascultam la radio fără să ne dezlipim...
Nu mai am nicio zestre;
nu se mai regăsește onoare, datoria...
N-am nicio șansă să-mi educ copil!

EL, unicat -de fapte și de martor- aproape centenar,
e contrazis de chiori
ce nu știu pioșenie, altar,
niște croncănitori, ciori
hulpăvind la leșuri
ce le sfârtecă,
sau de uzurpatori
ce minți spele-ar vrea, să ne ducă cu preșuri
cu gura lor spurcată de năpârcă
și mulți alții pe margine, prostie,
atei ce "cred" trompete
despre vagoane-n gări
în șiruri nesfârșite
ce le-ar fi luat, lor, comori...
o altă seminție,
recreatoarea de un Dragobete,
de care n-a știut nicicând;
că n-are cum știe, fără minte... gând!

Mă-ncânt arar, când reapare
printre cenzuri nemotivate,
printre can-can-uri desfrânate,
cu mulți palavragii, fără de-adevărata carte,
ce-și vor doar ca să-și aibă parte...
mi-e dor de tot ce povestește,
ce am uitat,
ce doar prin el există;
de un regat,
de adevăruri dintr-o listă,
de multele petreceri ce-a fost martor,
de evenimente, o istorie... nescrise.
... Și îi văd părul tot așa, făcut cărare
și gesturile calme, gânduri neîngăduit de interzise...
Și încă îi simt mâna caldă de la aniversare;
posibil anevoie de sărbătorit în țara ce pe rând o tot conduce câte un tartor?!
... Am dor nebun să fie iar regat, să strig "Oo, Majestate..."
Ah Doamne, ah, ce mult, ce mult mă doare!!!...

poezie de (26 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uni... vers

Ce mult mi-aș vrea, mai mult decât orice,
Să știu c-o săștiu știut un altceva, altfel
De-un fost ex-Terra-om ce-ar provoca de ce
Doar pentru c-ar fi fost un singular... nițel.

... În viață nu se știe de orișicare șters,
Dar cel puțin cuvânt de-un unic, uni... vers...
Prin care aș fi trecut odată în pas de mers!

poezie de (11 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

* * *

Azi, te iubesc! Te vei mira: "Și azi?"
- iar eu te voi privi cu bucurie-
"Cu tot ce-a fost? Cu tot ce va să fie?"
-Aș vrea ca, din ce-a fost, acum scazi
tot ce-a fost rău. Renunță la trufie,
oprește-ți pașii singuri și nomazi!
Ce va mai fi? Doar eu și tu vom ști,
în viitorul nostru împreună
în viața ce-ar putea fi mult mai bună
atunci când vom fi doi și vom gândi
că Soarele nu va să mai apună
cât timp lumina noastră va zâmbi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Basm de țară

A fost odată, în țara sfântă ce respecta pe moș și babă,
A fost ce-acum sunt doar povești,
Când se învățau puțin istorii de neam silabă cu silabă
Și crez era doar adevăr de voievozi... cinstiri regești.

Și era mândră țara în toate, în straie albe, toată ii
Își purta cinstea în blazon își onora strămoșii drepți.
Cu frica urii se închina și Dumnezei făcea copii...
Se saluta popor pe uliți... și asculta doar de înțelepți.

Era demult, odat' și odată, cuvânt blajin cu mult domol,
Iar munca grea era onoare, cum castul de nevastă-fată...
Doar aprig se curma la rău și viața se dădea obol
Pentru pământu' între uluce... când neam întreg era o armată.

Era iubire pentru neaoș, primire caldă la străin
Și la biserici închinări, pioase în genunchi, umil,
Feciorii își moșteneau părinți, la fel și bun și, cel hain
se îndulcească înspre iubire... c-a fost la fel și el copil.

În bătătură avea loc câine și mielu' pentru Paște sfânt,
Iar cumpăna de la fântână dădea gând bun către dreptate...
Și uite am poposit trecutul vă las gustul vă încânt
De țara mea, ce-o vreau iubită din nou de voi... posteritate.

poezie de (26 iulie 2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fructul Unirii

Mă pipăi mă simt din cine, ce-s făcut
Și degetul pe frunte l-apăs până la scoarță,
Ce-i doar cotiledon ce crapă plai, scoață
Dor din străfund și vis de-o mare ce sărut.

Pe sternul fremătând pun palma-n jurământ
nu-mi pierd echilibrul ce de-un podiș mă leagă,
Că pot stau să-mi mângâi privirea tot pribeagă
Cu piscuri împrejur și dealuri, de-un pământ...

... Ce brațe îmi întinde cum aripi de-un cocor
Avid mesaj ducă; pe ape curgătoare
S-adune, de sunt lacrimi, le usuce-n soare
Și să-mi întindă suflet pe-un curcubeu, în zbor.

Și tălpile-mi înfig în delta de-un mâl scurs
Ce-a adunat demult amarul de-o sudoare
De-ai mei ce s-au trecut muncind până ce doare
Să-și lase miere în trunchiuri, hrană la neam, la urs.

Adie de răsuflu -ce-i cald și peste opreliști
Unde mai sunt de-ai mei- același grai ce-l scriu
pot să-i am din nou alături, reînviu
Ce-a fost mereu o glie sfințită de priveliști.

Sunt tot, un adunat și port nestins iubire
Ce mi-a fost dat duc, cum frunza ce înverzește
nască din căuș o țară ce înflorește...
Dacă țin pumnul strâns, să-i întregesc Unire!

Pios, cinstesc trecut de castă întocmire!...

poezie de (24 ianuarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De basm

Tot aștept se împlinească basmul, ce-l citeam odată,
cu țara celui bun
mereu gata învingă răul și cu talpa... gloată
se înveselească câteodată printre șotii de-un nebun
și, fiu poate din alaiul lung, atât de lung,
în care să-mi urmez, iubesc, curatul, purul prinț din prinți,
chiar fără gând vreodată -l ajung,
să știu numai că-l am de neam, un neam de domni cuminți,
să mi se-ncheie în feerie vruta mea poveste...
nu doar de moși, ce am moșit nepot odată, ce încet, încep, o să-i urmez,
căci timp tot trece și nu-s zâne,
nu pot regatul mult visat, dorit, întemeiez...
și răul care în poveste veșnic pierde, pare, el, rău se răzbune...

să-mi strice bucuria de copil, maturului ce sunt, ce-apune.

poezie de (18 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Prioteasa

Doar amintiri ne-au mai rămas

Doar amintiri ne-au mai rămas din tot ce-a fost frumos cândva
Și din priviri, când ne-ntâlneam, la amintiri făceam popas
Că le-am trăit cât ne-am iubit și-am suferit la bun rămas.
A fost un vis, un vis frumos, trăit de noi cândva
Și ne simțeam ca-n Paradis, pierdut de noi cumva...
Nu știu acum ce pot fac, sunt trist, posac și de dor zac
Că te-am pierdut și-mi pare rău, singur mă simt, parcă-s în hău,
Eu simt că-mbătrânesc și-mi pare rău
Că mă usuc de dorul tău.

A trăi și-a iubi nu-i păcat,
Dumnezeu acest dar ne-a lăsat,
Am luptat și-am uitat tot ce-am pătimit,
Nu regret viața ce am trăit.

Doar amintiri ne-au mai rămas din tot ce-a fost în viața mea,
Nu vreau -ți zic, mă simt prea mic, durerii iar să-i fac popas
Căci vreau -ți spun un lucru bun ca bucuriei să-i dăm glas:
Hai uităm că ne-a fost greu, piară piaza rea,
mergem iar pe drumul clar, speranța ne-ar reda!
Acuma știu cum te-mpac și toate voile -ți fac,
nu te pierd, te dezmierd, să-mi fie dor de chipul tău,
simt că-ntineresc, destinul meu,
te iubesc mereu, mereu.

A trăi și-a iubi nu-i păcat,
Dumnezeu acest dar ne-a lăsat,
Am luptat și-am uitat tot ce-am pătimit,
Nu regret viața ce am trăit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugen Ilișiu

Și 2018

Te-ai dus, cum s-au mai dus în zare,
Și mulți alți ani, ‘naintea ta,
Mi-ai dat o casă, și mâncare,
Și am avut ce îmbrăca...

Mai mult eu nu cer de la tine,
Nici de la anul ce-o veni,
Cu cât mi-ai dat, îmi este bine,
Și pot, ferice, a trăi...

Aș vrea copiii doar, să fie,
În viața lor, tot mai voioși,
Să știu că-s oameni de-omenie,
Și că-s nepoții sănătoși,

Aș vrea să aibă și sărmanii,
Un blid pe masă, zi de zi,
Bătrânii să-și trăiască anii,
Alături de ai lor copii,

Aș vrea să fie-n lume pace,
Căci este loc pe-acest pământ,
Și neam cu neam să se împace,
Respectul să ne fie sfânt...

În fața ta-mi scot pălăria,
Căci fost-a pâinea bună-rea,
Demn înfruntat-am veșnicia:
Ai fost un an din viața mea!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș vrea...

Aș vrea să vin-o vreme fără griji,
să fie fericire și zile pline de noroc,
batem nuci, iar fărâmele din coji,
facă din timp al nostru proroc.

Aș vrea să fie iar zâmbete în jur
și-n inimi o iubire la fiecare,
s-avem o vacanță cu un lung sejur
și lacrimile să fie date spre disecare.

Aș vrea din nou liniștea ce-a ațipit
acolo sus în munți, uitând de noi,
dar nu vreau ceața ce uneori ne-a răpit,
acele zile frumoase și zile cu nevoi.

Aș vrea ca vorbele fiecăruia curgă mieros,
să fie din nou vremea plină de iertări,
dintr-un izvor de viață limpede și unsuros,
pentru viața noastră cu pace și cântări.

poezie de (31 martie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ană... de basm

In memoriam Anne Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite, Reine de Roumanie.

E atât de mult predestinat, în țara ce mi-o am icoană,
S-am veșnic modestia blândă întruchipată-ntr-un supliciu
Mereu femeie, toată amor lângă un bărbat etern capriciu,
Să-i fie floare... nu mlădie. Mândria demnă de-a fi Ană!

E iar legenda, ce-o credeam că-i doar trecut, nestinsă rană,
De-un meșter, tot un dregător de sfinte, dârz, curat, viteaz...
Un' din popor, pe atunci Manole, un truditor fără răgaz
Să tot clădească, în van, helas... de n-ar fi fost zidul de-o Ană!

Acum sunt parcă eu erou, un figurant fără prihană
Tot așteptând din multe basme să-mi fac din visul meu Regat...
Cu o Domniță de-altădată ce n-a avut în veci Palat,
Tot dăruindu-și picuri viața la crez, viteji... O jună Ană!

Atât de nobilă în sămânță, în fel de-a fi, de piatră stană
Să-i dea, o zi, la al său soț, tot ce-a pierdut, furat de seameni;
Tronul de drept, smuls de parșivi, ce sunt și-acum, clonaj de "oameni"...
La al său nestins iubit Mihai... țara pierdută. Sfântă Ană!

Aproape un secol, plin de zbucium, n-a fost 'ndeajuns s-aibă Coroană
Din țara ce și-a adoptat cu suflet, minte și speranța
Că haru-i demn de-ai fi alături, la al său Rege... dar balanța
Și-a lăsat tasul, cuib Reginei, în somn de veci... de zbor de Ană!

Mă întreb de-i etalon durerii și cât de multă e-n prigoană,
Cât-a rămas în trup inert și câtă a luat cu ea îndure
Și așa ușureze în juru-i tot ce-a rămas, lase pure
Zile de-urmași, blajin cast Rege... Regina noastră, dragă Ană!

S-a sfâșiat în două vremea, ce plânge picur, o broboană
Ce demnul răbdător, vlăstar, odată un Rege puști, o pierde
Pe-obraz, brăzdat de-atât amar, acum doar gându' o să-l dezmierde...
Într-un sfârșit și el de secol... Mihai, ce-avea Regină Ană!

Poate-s și eu vlăstar de-un dac și de-o cucernică romană...
La fel Regatu' îmi e român, Mihai... și sânge gal, o Ană!!!

poezie de (9 august 2016)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Piersic Florin

Oare știți ce-am avut hărăzit cum destin
Sfânt popor, așezat în frumoasă de țară?
Cel ce face etern anotimp, primăvară!...
Singur el masculinul de floare... Florin!

Este visul ascuns d-orice fată, femeie;
Timpul său se consumă-n frumos și talent!
N-are limite-n ani, veșnic nou, e ardent!...
Îl avem din noroc... De n-ar fi... e-o scânteie!

E bărbatul veciei, Elvis-dac adulat!
E eroul prin sine-al legendei de neam!...
E flăcău Făt-Frumos!... Sângele-i de-ardelean
E cum vinul de soi, roșu fin și perlat!

Pot sta ore întregi -l ador, -l ascult
Să-mi recite poeme, de viață să-mi spună!
E frumos și voinic cum e brad din cadână!...
Mă încântă de suflet, de vis, de ocult!

E o parte din noi, minunatul decor;
Amintirea prezentă de-o altfel de țară!
E haiducul semeț dintr-o odinioară...
E-o legendă, un mit... E un om! E-un actor!

Este esticul suflet cu minte de vestic,
Filigramul-tezaur ce conferă valoare!
Ne încântă savoarea-i, glas de dulce licoare...
E sublimul, parfumul din pomul de... Piersic!

poezie de (16 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugen Ilișiu

Bilanț 2021

Te-ai dus, cum s-au mai dus în zare,
Și mulți alți ani, ‘naintea ta,
Mi-ai dat o casă, și mâncare,
Și am avut ce îmbrăca...

Mai mult eu nu cer de la tine,
Nici de la anul ce-o veni,
Cu cât mi-ai date, îmi este bine,
Și pot, ferice, a trăi...

vre copiii doar, să fie,
În viața lor, tot mai voioși,
Să știu că-s oameni de-omenie,
Și că-s nepoții sănătoși,

Aș vrea să aibă și sărmanii,
Un blid pe masă, zi de zi,
Bătrânii să-și trăiască anii,
Alături de ai lor copii,

Aș vrea să fie-n lume pace,
Căci este loc pe-acest pământ,
Și neam cu neam să se împace,
Respectul să ne fie sfânt...

În fața ta-mi scot pălăria,
Căci fost-a pâinea bună-rea,
Demn înfruntat-am veșnicia:
Ai fost un an din viața mea!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îți mulțumesc

Sărut mâna, mamă-ți spun
Cu cel mai sincer și gând bun,
Dimineața-i pentru mine
Visul unei zile senine
Știindu –te pe tine bine.

Știu că-s mai departe de tine
Și nu-ți pot alina cum aș vrea
Suferința care-i grea
Și dorul și grija ce în suflet porți
Petru copii, nepoți și strănepoți.

Deseori dau timpul înapoi,
Ducându-mă-n copilărie
Și-mi privesc viața cu tine
Și la greu, dar și la bine.

Ai făcut atât de mult
Că nu-ncape pe hârtie
Cum -ți mulțumesc eu ție
Pentru destoinicia ta
De-a fi călăuza mea.

M-ai trimis sa-nvăț carte
am pe lume parte
De-o viață mai ușoară
Decât a Ta ce-a fost chinuită
Și cu multe lacrimi stropită.

Iti multumesc iubită mamă
Pentru tot ce tu ai făcut,
mă vezi împlinită
Și la casa mea rostuită.

Iți multumesc iubită mamă
Și te-oi respecta acum și pururea
în simplitatea Ta
Ai știut în a mă îndruma
În drumul către omenie
Și nu voi zădărnici vreodată
Ce m-ai învățat odată.

poezie de (2 octombrie 2019)
Adăugat de Georgeta GaneaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Clipa

De-ar fi să scot din amintiri o clipă
Și, în puterea mea, un timp s-o am,
Aș vrea să văd, în ea, cum se-nfiripă
Tot ce simțea acela ce eram.

Și poate-aș crește-o câtvrea să fie
De-ar fi să-mi placă mult ori aș dori
Să-mi fie mare cât o veșnicie
Sau, dacă-i mult, măcar cât ține-o zi.

Iar de va fi ca ea nu-mi mai placă,
strânge-o-n pumni, aș face-o gând uitat
Și n-aș mai vrea cu mine petreacă
Prin amintiri ce-n urmă am lăsat.

De-ar fi să pot s-o fac, n-aș face-o-n pripă
Și nu mi-aș risipi puteri de mag
Pe altceva decât aceeași clipă
Ce revenea când te priveam cu drag.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nostalgia amintirilor

Iar îmi amintesc de tine,
de tot ce-a fost și nu mai e.
Aș vrea ca timpul care vine
în amintiri să stăruie.
Când inima mă îndeamnă
să-mi amintesc de tine,
Privesc a ta coroană
și mă încarc de bine.

poezie de (iulie 2021)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Imigrant

E devenit aproape o rasă
Făr' de culoare definită.
"Exterior" îi este ispită...
S-a săturat, de viață "trasă".

Visează sigur motivat,
Câștigu-i doar mulțumitor.
Își face plan de viitor...
De unde e, s-a săturat!

Nimic nu vrea, nu mai îl leagă.
Renunță fără clipească
La neam, la țara strămoșească;
Nu o mai vrea, nu-i mai e dragă.

Își vinde tot și pleacă-n lume
Căci fiu de neam, este hulit.
N-are nimic, chiar de-a muncit...
Nu-i dintre fortunați, nu-i nume.

Ajuns "aiurea" nu-i ușor,
Muncește mult, de se spetește.
Adună un pic, dar reușește...
Nu-i fericit, dar are spor.

Îi e dor de țară, sau de-o rudă,
Dar timpul trece, uită-ncet.
E drept, trăiește sobru, ascet,
Ban se câștigă greu, cu trudă.

Vine pe-acasă tot mai rar,
Pentru cutume, ce-a lăsat.
Prietenii l-au și uitat,
E ruda, ce aduce dar.

Are mâini roase de la muncă,
Dar are casă și mașină;
Putea stea, el n-are vină...
Acasă-s hoți, știu doar poruncă.

De ce-i mai bine în altă parte?
De ce, noroc, au numai curve
Și n-are cine să-i perturbe!?
Ne pierdem neam... ne dorim moarte!?!

poezie de (30 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

Urare

La mulți ani cu bucurie
Anul nou bun fie,
S-aveți în casă de toate
Dar cel mai mult sănătate
Să iubiți, să fiți iubiți
În familie fericiți,
aveți prosperitate,
Bani cumpărați de toate
S-aveți faimă și succes
În tot lucru, mai ales
aveți respect și fani
Și-nc-o dată LA MULȚI ANI!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu premeditare

V-au strâns aleșii asasini și v-au dat foc,
V-au otrăvit cu dioxid, să fie ei
Mai bine oxigenați, hapsânii derbedei
Și, nici răniți nu vă mai lasă trai, deloc.

V-ascund printre spelunci, zise spitale,
Cu pumn în piept bătându-se eroi,
Se lăudând de grija voastră, în timp ce voi
Tot mai mulți, mulți, ne lăsați dor și jale.

Ei stau pe sticle vă mintă într-una
Că vă iubesc și suferă profund,
Dar nu vor decât sacrificiul vostru sfânt,
se arate, că vă vor fi ei... Fortuna.

Mulțimi din voi, ce-ați lăsat testament, vă plâng
Cu adevărat și vă vreau steag, închine
Un sacrificiu nedorit, da-nspre mai bine
Să fie țării, din dureri ce inimi frâng.

E un întreg complot în a mea țară,
Să-i ia popor, s-o vândă la mezat
Și bani să-și pună peste cei ce-au din furat...
Să-și facă Statul lor, fără de noi, cu noi afară.

E-o hoardă sumbră de inculți jefuitori
Ce-au tată, mamă, sunt călăii pe stil nou,
Cu toții o horă ce se învârte, un rulou
Doar dintre ai lor, se promovând nemuritori.

E încă timp, că suntem mulți, să-i dăm afară,
Spălați la alb, ca nu cumva infecteze
Pe cei din jur, nu-și înalțe iar metereze...
Să-i demascăm că-s un pericol, dăm sfoară...

Premeditat sunt vinovați... ce neam ne-omoară!!!

poezie de (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook