Unde ești, mamă?
Te caut, mamă,
dar te găsesc doar
în vise;
Te văd frumoasă
dar tristă ca o salcie
ce-și plânge durerea
îngenuncheată
de păcat.
Ți-ai ferecat bucuria
cu lacătul suferinței
când m-ai uitat
întro clipă de rătăcire
prin viață.
Primul meu cuvânt,
l-am dăruit unui înger;
și primul pas l-am făcut
doar ca să-i dau
prima îmbrațișare.
Iar el mi-a mângâiat
creștetul și sufletul
cu aripa dragostei,
lui Dumnezeu.
Cred că am ochii tatei
înlăcrimați de vină
și zâmbetul tău;
mi l-ai împrumutat când
m-ai lăsat
la naștere.
Te caut să ți-l înapoiez
și să-ți mulțumesc
doar pentru că
m-ai lăsat... Luminii!
poezie de Angelina Nădejde (15 octombrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- poezii despre tată
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Tu
Ei cred, încă mai cred
Că n-am să mai zbor
Ei cred că îmi pot lua chiar tot
Dar eu știu... nu pot
Acum,
Când visul e de partea mea
Iar tu
M-ai primit în lumea ta
Tu
Mi-ai arătat
Și m-ai ridicat
Și m-ai învățat
Doar tu
M-ai mângâiat
Iubire mi-ai dat
Cu-adevărat
Să mă ții în brațe
Aș vrea
Acum, când visul e de partea mea
Iar tu m-ai primit în lumea ta
Doar tu
M-ai mângâiat
Iubire mi-ai dat
Doar tu
Mi-ai arătat
Și m-ai ridicat
Și m-ai învățat
Doar tu
M-ai mângâiat
Iubire mi-ai dat
Cu-adevărat
Doar tu
cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre învățătură sau poezii despre iubire
Mamă, înger de lumină
Când m-ai adus luminii, măicuța mea iubită
Din trupul tău durut, necopt încă de viață,
M-ai învelit în roua de floare îmbobocită
Ce caută-n zăpezi fărâme de speranță.
Și m-ai primit la tine ca pe o primăvară
Venită prea devreme, dar totuși mult dorită,
Erai copil ce poartă prin vremuri o povară
Din dragoste curată... cu viață-împărtășită.
Ca pe un fulg de nea mă legănai ușor
Și îți părea că ții în brațe universul,
În cântecul iubirii de somn izvorâtor
Eu cred măicuța mea c-ai presărat și versul.
În nopțile în care de boală mă vegheai,
Erai un rug aprins, un viu liturghier,
Din sufletul mâhnit tu mirul picurai
Și îmi spălai obrajii în lacrimă de înger.
Azi răscolind trăiri ce ar mai fi de spus?
Rămân în urmă toate... durerile și anii,
M-ai dăruit luminii și te iubesc nespus,
Sărut mâinile tale și sufletu-n litanii.
poezie de Angelina Nădejde (16 ianuarie 2014)
Adăugat de angelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre zăpadă, poezii despre versuri, poezii despre trup și suflet sau poezii despre timp
Eu m-am născut din iubire
De-ar fi să-mi pun gândurile în palmă
Atunci a-ți ști durerea mea.
Eu nu am fost decât o mamă,
Și o soție-am fost cândva.
Am dăruit iubirea toată
Și sufletul l-am dăruit.
Ca mamă știu, sunt împlinită
Dar ca soție-am suferit.
Am dăruit iubire multă
Și înapoi nu am primit,
Nimic din tot ce-am dat, și încă
Caut iubirea negreșit!
Știu că-i târziu și e posibil
Să n-o găsesc cât mai trăiesc,
Când voi pleca, voi lua cu mine
Ce nu mi-a fost dat să primesc!
De aceea vreau să cânt iubirea,
Și-n mine-s munții sfărâmați,
Iubiți, căci viața este scurtă,
Nu merită să așteptați!
În inimă am strâns durerea
Ca pe un prunc nemângâiat
Și-am învățat să-i dau iubirea,
L-am mângâiat, și l-am iertat.
poezie de Elena Bulancea (2015)
Adăugat de AÈunel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre posibilitate, poezii despre naștere, poezii despre munți, poezii despre mamă sau poezii despre inimă
Copil străin
Eram străin și-am pribegit,
Tu, mamă, pruncul ți-ai iubit,
Când zările erau pustii,
Mamă, doar tu puteai să știi.
Și ființa ta acoperea
În somn, întreaga ființă-a mea,
De-aceea mamă-ți mulțumesc
Și te iubesc!
..............................................
Eram străini și pribegeam prin sat,
Nu aveam mamă, casă și nici pat,
Tu m-ai crescut cu trudă și amar,
Îmi amintesc măicuță, iar și iar.
Strigam la porți de oameni ferecate,
În suflet, mamă, ne clădeam palate,
Aveam iubirea, rostul de a fi
- mpreună, mamă,-n fiecare zi.
Umblam pe drumuri lungi și prăfuite...
Doar Dumnezeu și noi mai ținem minte.
De-aveai un colț de pâine strâns în sân,
Tot mie mi-l dădeai, ca și acum.
Când pentru viața noastră asudai
Muncind cu ziua pentru a trăi,
Tu îți puneai o temelie-n rai
Și-n suflet taina dragostei de fii.
Tu îmi vefgeai și creșterea și somnul
Și brațul, pernă mamă ți-l puneai,
Să doarmă lângă tine puișorul
Cel pentru care zi de zi trudeai.
Ne-acopeream cu cerul și pământul
Ne era veșnic țol și așternut,
Ne biciuia în nopți de sticlă vântul...
Doar noi durerea vieții am știut.
Nu m-ai lăsat să sufăr, oh, știu bine!
Dormeam în gări, pe bănci de lemn murdare,
De-aceea azi, măicuță, pentru tine,
Ridic rugi simple întru înălțare.
M-ai dat la școală... Mândră erai mamă
Când mă vedeai că mă înalț... Iar eu
Spuneam în sat, întregii lumi, cu fală,
Că m-ai crescut și sunt feciorul tău.
Prin tine, mamă, prins-am rădăcină,
Doar ție mamă scumpă-ți mulțumesc...
Mă iartă mamă dacă am vreo vină!
O viață-ntreagă am să te iubesc!
Și dincolo de moarte, în lumină,
Eu rugi fierbinți spre cer voi înălța,
Domnul, măicuță, să te aibă-n pază
Căci am ajuns ce sunt, prin grija ta.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre religie, poezii despre creștere, poezii despre școală sau poezii despre vânt
Când îmi era mai greu
Tu m-ai lăsat plângând...
credeam că ai plecat,
dar, Doamne,
cât de frumos m-ai așezat
în lumea Ta!
Cât de frumos aveai grijă
de visele mele!
cât de aproape mi-erai!
Acum că ai răspuns
durerii mele,
te văd zâmbind
precum un Tată
care-mi știe drumul.
Acum Te văd,
Te simt,
crezând în Tine,
mi-ai răspuns,
când Tu, Doamne,
l-ai adus în viața mea,
m-am bucurat ca un copil,
dar tot, Tu, Doamne,
l-ai luat ca să-mi redai
bucuria de a trăi.
Azi, nu mă mai simt singură,
uitată,
rănită,
mințită,
nepotrivită...
căci Tu mi-ai răspuns
zâmbind
și m-ai ridicat
deasupra durerii.
M-ai vindecat
și-Ți mulțumesc
că nu m-ai părăsit!
poezie de Eugenia Calancea (24 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre mulțumire, poezii despre frumusețe, poezii despre durere sau poezii despre copilărie
Tu m-ai trădat, m-ai părăsit
Ai fost femeia veții mele,
Ai fost ca luceafărul între stele,
Dar tu m-ai trădat, m-ai părăsit
Și pe altul l-ai iubit.
Știe lumea toată
Că te-am iubit cu o dragoste curată,
Dar tu sufletul mi-ai rănit,
M-ai trădat, m-ai părăsit.
Dar n-am uitat niciodată
Clipa când te-am întâlnit,
Ți-am dăruit dragostea mea toată,
Dar tu m-ai trădat, m-ai părăsit.
Dar tu îmi spui acuma că nu ești vinovată
Și vrei să fim în doi ca altădată.
Dar eu nu te iubesc cum te-am iubit,
Căci dragostea mea pentru tine pe veci a murit!
poezie de Vladimir Potlog (28 martie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre stele, poezii despre femei, poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre curățenie
Sufletul copil
Poți să îmi iei oricât de multe,
Oricum de sus eu le-am primit,
Și nu ți le-am cerut pe toate
Dar Tu mereu mi-ai dăruit
Din prima clipă am lumină,
La primul scâncet mi-ai dat glas,
M-ai învățat și despre vină,
Mi-ai arătat și primul pas
Apoi am căpătat auzul
Și vise pline de culori,
Când să spun da, ce e refuzul,
Cum să văd raze printre nori
Cadou mi-ai dat, din ceruri, milă
Pentru momentele când n-am,
Apoi am învățat și silă,
Deși eu poate n-o doream
Cu timpul, am plecat privirea,
Rușinea m-a făcut s-o fac,
Am înțeles ce e iubirea,
Când să o spun... când să o tac
Am priceput că mi-ai dat voie
Să aflu tot, să știu de ce,
Iar câteodată, de nevoie,
Am acceptat și că nu e
Mi-ai modelat și optimismul,
Să nu cumva să mă rănesc,
Mi-ai dat respectul, altruismul,
Să știu să cer, să dăruiesc
Dar mai presus de tot și toate,
M-ai învățat să fiu umil,
Am înțeles că omul poate
Să stea în suflet, un copil.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre rușine, poezii despre respect sau poezii despre optimism
De ce?
Mamă, de ce m-ai născut om
și m-ai lăsat să rătăcesc
în tărâmul de ceață al iluziilor?
De ce m-ai adus în lume, mamă
și m-ai transformat din energie în carne și sânge
și m-ai făcut să gândesc?
Mi-ai dat ochi ca să nu pot vedea,
urechi ca să nu aud,
simțuri pentru a nu simți
și gură ca să mă pierd în cuvinte.
Aici nimic din ceea ce există
nu este ceea ce pare a fi!
Și te urăsc, mamă
că m-ai chemat din neant
ca să mă întrupezi în locul
unde fericirea nu înseamnă cunoaștere
și cunoașterea nu înseamnă mântuire.
Nenăscut să mă fi lăsat, mamă!
Și astăzi aș fi fost fericit.
poezie de Cosmin Soames
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre cunoaștere, poezii despre urechi, poezii despre sânge, poezii despre simțuri sau poezii despre mântuire
Ultima noapte
Primul sarut l-am descoperit alaturi de tine
Primul zambet tu mi l-ai oferit
Prima strangere calda de mana de la tine o am
Prima bucurie tot tu ai adus-o in viata mea
Primul Craciun cu tine.. de neuitat
Primul dans impreuna haios dar romantic
Prima fata din casa mea esi tu si esti singura
Prima noapte de amor langa tine
Prima speranta-n viitor mi-ai dat
Primul semn de-ncredere cu tine l-am aflat
Prima indoiala rece m-a lasat
Prima-nselaciune cu un gust sarat
Prima iertare cu un gand curat
Prima renastere a iubirii de neuitat
Prima noapte cand m-am imbatat
Prima noapte cand nu m-ai ascultat
Prima noapte dupa renastere cad iarasi am aflat
Prima noapte.. din nou m-ai inselat
Prima zi dupa noapte.. doamne cu ce baiat
Prima zi dupa noapte.. prietenul meu mi te-a furat
Prima zi dupa noapte.. iarasi ne-am certat
Prima zi de tristete ca noi ne-am despartit
Prima zi de tristete tu lui te-ai daruit.. inchipuit
Prima zi de tristete tu rece ma lasi iar
Prima zi de tristete cu lacrimi si amar
Prima mea iubire ma-ndreapta la pahar
Prima mea lupta.. pe care-o duc cu greu
Prima victorie... si in sufletul meu
Prima amintire cu care as muri
Ultima noapte cand eu voi mai iubi.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre victorie, poezii despre romantism, poezii despre prietenie, poezii despre noapte de dragoste, poezii despre noapte sau poezii despre moarte
Un braț de trandafiri vreau astăzi să-ți ofer
Un braț de trandafiri vreau astăzi să-ți ofer
Iubită mamă în prag de primăvară
Să fim doar numai noi în locul tău stingher
În odăița ta cu tainici rugăciuni la cer
Unde îngenunchiezi în fiecare seară.
E prea neînsemnat buchetul meu de flori
Este prea mic, dar în el e a mea iubire
Ți-l dăruiesc cu lacrimi și-al dragostei fior
Pentru zâmbet, pentru părul alb plin de ninsori
Și pentru rugi ce-s strânse în tainice potire.
Mai vreau să-ți strâng și un braț de lăcrimioare
Pentru ochii tăi ce au plâns de atâtea ori
Când în rugăciuni fierbinți tu ridicai altare
Pentru noi în nopți târzii și-n zilele cu soare
Mijloceai la Dumnezeu să fim ascultători.
Vreau ochii tăi frumoși azi iarăși să-i privesc
Și cu ce eu ți-am greșit... îți cer iertare
Din suflet pentru toate, mamă îți mulțumesc
Căci m-ai crescut cu atâta dor și farmec îngeresc
Și m-ai mângâiat cu mâna-ți iubitoare.
De atâtea vise... și amintiri sunt copleșit...
Ce acum roiesc în conștiința mea matură
Parcă și azi te văd cu prânzul pregătit
Când ne chemai la masă obosită, dar zâmbind
Și ne povesteai istorii din Scriptură
Ce-aș mai putea să aduc în dar de ziua ta
Cred că n-ajung nici florile din lumea toată
Chiar dacă și parfumul lor l-aș aduna
Să-ți răsplătesc iubirea nicicând nu voi putea
Și dragostea... din inima-ți curată...
poezie de Mihail Cebotarev
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre zile sau poezii despre trandafiri
Și-mi caut iubirea
Și-mi caut iubirea,
Chiar acolo unde,
Nu există fericirea,
Nici lumina nu pătrunde,
În întunericul imaginar,
Te caut pe tine, neagra mea,
Bântui ca un hoinar,
Și sper ca și ea să mă vrea,
Sap în suflet,
Ca să te găsesc,
Și fără nici un regret,
Sunt uimit că fără tine
Eu încă trăiesc,
Deși deloc nu mi-e bine.
Dar poate că vreodată
Am să părăsesc lumina,
Și pentru ultima dată
Îmi vei ține mâna
La pieptul tău
Și vei regreta
Că m-ai lăsat la rău,
Că m-ai lăsat la alta,
Să mă întunece,
Să mă distrugă,
Să mă lase rece,
Să mă plângă...
poezie de Dorin Teodorescu (11 octombrie 2010)
Adăugat de Dorin Teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre plâns, poezii despre negru, poezii despre mâini sau poezii despre imaginație
Nepedepsit
Mă mișc, vorbesc, dar ca prin vis,
Căci sufletul mi l-ai ucis;
Trăiesc, dar parcă-s somnambul,
Inima mea-i doar un pendul.
Acum văd totul ca prin ceață,
Văd viață a mea nu e viață,
Mașină sunt, fără motor,
O apă-s, fără de izvor.
Cerul mi-e lipsit de soare,
Țărmul meu nu are mare,
Oaza mea-i doar o Morgană,
Eu-s epavă într-o dană.
De ce-ai promis un Paradis
Și apoi poarta mi-ai închis?
De ce-ai venit, doar ca să pleci,
Pe-ntortocheate, lungi, poteci?
Din suflet nu pot să te-alung,
Cu pașii, nu pot sa te-ajung;
Fără o vorbă, m-ai lăsat,
Ca pe-un copil abandonat.
Dac-ai știut de la-nceput,
De ce n-ai spus, cum ai putut
Că nu mă poți iubi și-atunci,
De ce m-ai luat, ca să m-arunci?
Vinovat că nu m-ai iubit,
Ai cam scăpat nepedepsit;
Dar să știi, că-ntr-o bună zi
Vine scadența; vei plăti!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre rai, poezii despre promisiuni sau poezii despre porturi
De ce se uită la ceas
Clipe goale, clipe reci
Trec din timpul meu în veci,
Fără tine viața mea
Clipă veșnică și grea.
M-ai făcut nemuritor
Doar la suflet și la dor
Și cu trupul m-ai lăsat
La vreme și la păcat.
Fără tine, vreau să zic
Dacă nu mai am nimic,
Am făcut ce mi-a rămas:
De-asta mă tot uit la ceas.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor sau poezii despre ceas
Dragostei tale văpăi
Când sufletul meu suspină
Versuri multe plămădesc,
Așteptând la min' să vină
Fata ce cu drag iubesc.
M-ai lăsat captiv în gheara
Dragostei tale văpăi,
Să mi te amintesc când seara
Pe cer văd doar ochii tăi.
Vântul poartă al tău parfum
Peste văi și dealuri verzi,
Mă rog să îmi ieși în drum
La-l tău piept să mă așezi.
Eu să prind în păru'-ți stele,
Mândră floare ce îmi ești,
Să fii una dintre ele,
Mai ca ele strălucești.
Și din razele de soare
Să-ți fac colier, să-l porți,
Tu nu ai asemănare,
Tu-mi ești dar adus de sorți.
poezie de Răzvan Isac (18 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre verde, poezii despre seară sau poezii despre poezie
* * *
M-ai ademenit precum o nimfă.
Mi-ai pătruns în inimă.
M-ai rănit mai rău decât o viperă.
Ți-ai făcut cuib în sufletul meu.
Mi-ai răpit timpul, zâmbetul și tot ce eram eu.
Ți-ai crescut rădăcini în gândul meu.
Ai putut chiar opri timpul.
Ai înghețat spațiul și universul.
M-ai rătăcit să nu-ți mai aud glasul.
Doar ai tăcut, și din tăcere ți-ai făcut scut.
Din toată iubirea mea ceva mărunt.
Ai condamnat totul la timpul trecut.
Ai dat vina pe soartă și pe ursită.
Mi-ai găsit doar mie vină.
Ai rupt a iubirii cunună.
Și acum tot fugi și taci,
Ai vrea totul să negi.
La ce folos? ști bine că n-ai să poți.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre învinovățire, poezii despre șerpi sau poezii despre trecut
E plânsul meu...
Din leagăn, primul grai
A fost un plans.
Dar nu știam atunci
De rostul lui,
De dor,
De bucurie.
Era doar plâns
Nevinovat de prunci.
L-am luat cu noi
Și în copilărie.
Și-am plâns cu el
Dureri și bucurii,
Am învelit
Cuvinte de ocară.
L-am pus peste durerea
De copii,
Ne-am ajutat de el
Să nu ne doară.
Dar am crescut
Și plânsul l-am lăsat.
Din fală, din mândrie
Sau rușine.
Și-atâtea clipe trec...
Neîncetat,
Când trebuie să plângi,
Cînd simți c-așa îți vine.
Eu mi-am ascuns durerea
În cuvânt.
În el ascund
Și stropi de bucurie.
E plânsul meu,
Și pot să-l plâng
Fără ca lacrima să știe.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre bucurie, poezii despre nevinovăție sau poezii despre mândrie
Îmi pare rău... De ce m-ai părăsit
La 15 ani de la dispariția celei ce a fost...
De ce oare mi-a fost lăsat
Să sufăr ani înlăcrimat
Și să trăiesc de parcă nu-s,
De când te-ai dus, de când te-ai dus...
De ce atâtea suferinți
Ce uneori mă scot din minți
Și-atunci eu plâng îndurerat,
De ce-ai plecat, de ce-ai plecat?
De ce? Că doar nu ți-am greșit,
Fără să-mi spui m-ai părăsit,
Sau ți-a fost jenă să mă lași
Să-ți fiu părtaș, să-ți fiu părtaș...
Odorul meu, "Tu" ai știut
Cât am sărit și m-am zbătut
Să fac așa cum ți-ai dorit,
Dar tu m-ai părăsit, m-ai părăsit...
Fii liniștită de știam,
Eu până-n ceruri alergam,
Să te opresc din drumul tău,
Îmi pare rău, îmi pare rău...
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (20 ianuarie 2005)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre viață
- citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre timp
- citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre plâns
- poezii despre minciună
- poezii despre greșeli
- citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre greșeli
- poezii despre durerea sufletească
- poezii despre dorințe
- citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre dorințe
Chipul
Eram un spin nenorocit
Într-o lume trează, un suflet adormit
Eram cândva, odata, o umbră-n întuneric
Un om atât de iluzoric
Am fost plătit de soartă
În viața mea să formez o poartă
Să nu las cheia la vedere
Să ascund tot ce-n viață mi se cere
Mă aflam în al meu gol
Într-un nesfârșit hol
Când am dat peste o lumină
Era un chip de înger, o față mult senină
M-a văzut că în speranțe rătăceam
Că fiecare vis eu ocoleam
M-a luat de mână, mi-a vorbit
Ca unui om zdrobit
"Nu te teme, sunt aici
În fiecare clipă să te ajut să te ridici
Lasă tot ce tu cunoști
Îți voi da ce ai nevoie să găsești"
L-am urmat și m-a ținut
În fiecare ceas mi-a fost un așternut
Iar când noaptea ne cuprindea
Împreună, eram un trup de catifea
Îți mulțumesc că m-ai iubit
Și în fiecare zi m-ai făcut atât de fericit
Ai fost în urma mea, la fiecare pas
Să mă prinzi, să nu rămân într-un impas
Cum m-ai văzut, cum m-ai privit odată
Printre fiecare spin de ceață
Cum m-ai crescut și mi-ai vorbit cândva
Îți spun acum: tu ești seva mea
poezie de Costel Obadă (14 aprilie 2012)
Adăugat de Costel Obadă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată
Sufletul meu - Cal priponit în soare
La marginea unui sat
Cai priponiți la soare
Un singur om
Străin
Tăcere.
M-am apropiat de el pe furiș
Un ochi îi plângea
Iar celălalt nu vedea
De ce îți plânge doar un ochi
L-am întrebat ca un copil.
Pentru că nu mai am decât un suflet, mi-a răspuns.
Pe celălalt l-am dăruit unei femei
Care nu avea
Și pe care am iubit-o doar pe jumătate.
Acum rătăcesc prin lume și caut Să vindec sufletul rămas călător
De sufletul nepăsător
Al Ei.
A adăugat străinul ciudat
Cu două suflete, dar singur.
Până atunci eram convins
Că lucrul cel mai grav pentru un om
Este să-și piardă sufletul.
De fapt, e mult mai grav să pierzi
Perechea lui
Rămânând ca un cal priponit în soare
La marginea unei lumi
Nicăieri.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre sat sau poezii despre Soare
Te iubesc
Ești minune, Doamne-ntre minuni
Zi și noapte Te slăvesc întruna
Te slăvesc și plâng în rugăciuni
Și-mi doresc cu Tine să fiu una.
Ce-aș putea să-Ți cer să-mi dăruiești
Când mi-ai dăruit o veșnicie
Pentru mine tu ești Cel ce ești
Cum i-ai spus lui Moise în pustie.
Ai rămas același neschimbat
Nu Te schimbi, nu Ți-ai schimbat iubirea
Cu toiagul dragostei pe drum
M-ai condus să capăt mântuirea.
M-ai îndepărtat de orice rău,
Îngerii au stat să mă păzească
Mi l-ai dat apoi pe Fiul Tău,
Cine poate-atâta să mai iubească?...
Ești minune, Doamne-Dumnezeu,
Domnul meu cel sfânt și bun și mare
Zi și noapte plânge dorul meu
Zi și noapte stau în închinare.
Te iubesc și Te iubesc și iar
Te iubesc acum și-ntotdeauna
Viața mea Ți-o dau și eu în dar
Și-mi doresc cu Tine să fiu una...
poezie de Adriana Cristea (8 noiembrie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie