Omul bun
Cred că oamenii buni
se nasc buni-nu devin;
Sunt plămădiți
din iubirea
a două suflete gemene
și din dragostea
lui Dumnezeu
pentru noi.
Bunătatea unui om
se simte
în vorbe,
gesturi,
tăceri.
Se simte in felul
în care te salută
spunându-ți
bună dimineața
precum
clinchetul unui clopoțel
sau
bună seara
ca și cum
ți-ar mângaia
sufletul.
Mereu zâmbește
iar zâmbetul lui
e precum
deschiderea unui boboc
de floare.
Îmbrățișându-ne
o face ca și cum
ar cuprinde Dumnzeu
pământul
cu brațele sale.
Omul bun
îți face ziua bună
de dimineață
și este
când îl întâlnești
ca o ploaie de vară
peste pământul ars.
Este trimis pe pământ
să ne ridice
când suntem
îngenuncheați
de griji,
boli,
disperare;
Face toate acestea
în locul
lui Dumnezeu.
poezie de Angelina Nădejde (22 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre suflet
- poezii despre oameni buni
- poezii despre iubire
- poezii despre dimineață
- poezii despre tăcere
- poezii despre seară
- poezii despre religie
- poezii despre ploaie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Precum este o ploaie de vară pentru pământul ars de soare, așa este și Cuvântul lui Dumnezeu pentru sufletul însetat.
Dacian Nemeș
Adăugat de Dacian Nemeș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre suflet, citate despre religie, citate despre ploaie, citate despre cuvinte, citate despre Soare, citate despre Pământ sau citate despre Dumnezeu
Dumnezeu toate le-așează
Când verdele planetei dispare,
Dispare și viața pe pământ.
Soarele nu mai răsare,
Nu mai e ploaie, nici vânt.
Când apocalipsa vine,
Pământul se face scrum.
Din el nimic nu mai rămâne.
Totul e negru și fum.
Universul nu ne reciclează.
Clonă, nu ne poate face.
Dumnezeu toate le-așează,
În fața lui, lumea tace.
Nimic nu ne luminează,
Moartea viață, nu se face.
Chiar dacă pământul moare,
Galaxia nu dispare.
Altă stea pe cer apare,
Cu timpul și ea dispare
Fiindcă e tot căzătoare.
poezie de Dumitru Delcă (15 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre moarte, poezii despre vânt, poezii despre verde, poezii despre timp sau poezii despre planete
Când nu voi fi cu tine...
Atunci când nu voi fi cu tine,
Să știi că mi-am lăsat parfumul
Pe florile de iasomie.
Zorelelor le-am dat canon
Să-ți spună: bună dimineața;
Dar peste zi te-or însoți
Frumoșii noștri trandafiri.
Și mi-am lăsat sărutul meu,
Pe macii încă-n floare;
Îmbrățișat vei fi cu drag,
De clematitele din prag.
Iar umbra mea va fi mereu,
Mușcata din fereastră;
Și-ți va zâmbi în locul meu,
Cu drag, ca o mireasă.
Iar noapte bună îți va spune
Regina nopții către seară,
Cu-al ei miros îmbătător
Îți va șopti că-mi este dor
De tine.
poezie de Angelina Nădejde (18 iunie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre flori, poezii despre trandafiri, poezii despre sărut, poezii despre nuntă, poezii despre monarhie sau poezii despre frumusețe
Condamnarea la scris
Eu nu aparțin nici măcar trupului darămite vreunui curent literar.
Scriu ca și când m-aș fi născut numai pentru asta
și nu îmi pasă dacă ochiul morții va fi singurul meu cititor.
Scriu ca și când sufletul meu ar monologa în oglindă,
ca și când fiecare cuvânt pe care îl scriu ar fi ultima mea respirație.
Poezia este sau nu e, vorba lui Suciu.
Toate poeziile care nu dor sunt niște avorturi.
Toate poeziile care se scriu cu gândul la soclu
sunt la fel de false ca și zâmbetul unui clovn.
Toate poeziile care se construiesc inginerește sunt maculatură,
virgule între scânteie și flacără.
Toate poeziile care nu curg în cascadă sunt apă chioara în gura unui bețiv.
Cea mai bună definiție a poeziei pe care am cunoscut-o este depresia,
cea mai fantezistă biografia.
Uneori visez că mimez scrisul,
că pentru asta aș putea fi nominalizat la Premiul Nobel.
Dimineața mi se face rușine de mine
și mi se izbesc în minte sfaturile bunicului
asemeni limbii de clopot:
Trezește-te nepoate, cel mai frumos dar al vieții este însăși viața.
Nu există nimic grandios în încoronare.
Absolutul mai mereu adulmecă
mirosul agoniei,
pe aceia îngenuncheați pe dinăuntru.
Scriu ca și când inima mea ar fi mută...
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre superlative, poezii despre încoronare, poezii despre visare, poezii despre trup și suflet sau poezii despre sfaturi
Binecuvântați
Binecuvintează într-una
suflete pe Dumnezeu
Tot ce am binecuvânte
Numele Lui tot mereu.
Îmbrăcat e în măreție
și în slavă-I ne'ncetat
E nemărginit de mare
fie în veci glorificat.
Suflete binecuvântă-L,
binefaceri ai primit
Nu uita însă nici una
din câte ți-a dăruit.
El fărădelegi îți iartă
Îți vindecă boala ta
Suflete binecuvîntă-L,
și aceasta nu uita.
El din groapă-ți izbăvește
viața, nu-L da în uitare
Te înconjoară-n bunătate
și în mare îndurare.
Când ajungi la bătrânețe
face să întinerești.
Alergi tu în bătrânețe,
dar nicicum nu obosești.
Zbori ca vulturul bătrâne,
umbli fără obosire.
Și se cade ca într-una
Domnului să dăm cinstire.
Domnul face El dreptate
celor care-s asupriți.
Pâine dă la cine n-are
la acei ce-s flămânziți.
E bogat în bunătate
și este îndurător.
Milostiv e Domnul nostru
e îndelung răbdător.
Nu ceartă fără încetare
doar o clipă-I e mânie.
Îndurarea-I toată viața
așa Domnul ți-o dă ție.
După greșul nost' nu face,
nu face după păcat.
Nu ne pedepsește Domnul
așa cum noi am lucrat.
Bunătatea-I pân' la ceruri,
cum e cerul de pământ.
Așa bunătate are,
pentru cei ce a Lui sunt.
Cât apusu-i de departe
de celălalt capăt răsărit.
Tot așa El depărtează
de la noi ce am greșit.
"Eu îți șterg fărădelege",
spune Domnul, nu uita.
"Și nicicând și niciodată
nu duc aminte de ea".
Cum un tată se îndură
pentru toți a lui copii.
Așa se îndură Domnul
pentru noi din veșnicii.
El cunoaște slăbiciunea
lipsurile ce avem.
Cum suntem făcuți, El știe
din țărână că suntem.
Viața noastră pământească
ca și iarba-i pe pământ.
Înflorește ca și floarea
se usucă când e vânt.
Cum se risipește norul
așa omul, viața sa.
Nu îl mai cunoaște locul
în care el locuia.
Bunătatea-I este mare
pentru cei fără cusur.
Spune El: "În a mea spiță
pentru copii mă îndur.
Pentru cei ce legământul
ne'ncetat ei îl păzesc.
Și aminte de porunci
ei le au și le păzesc".
Împărat pe tot pământul
este Domnul, osanale.
Scaunu-I este în ceruri
în cerească sfântă cale.
Binecuvântați pe Domnul
îngeri în putere tari.
Voi ce ascultați Cuvântu-I
și porunca vă e fruntari.
Binecuvântați pe Domnul
toata oștirea cerului.
Robi care îi faceți voia
Aduceți mărire Lui.
Binecuvântați pe Domnul
lucruri toate cîte sînt.
Suflete binecuvântă-L
Cu tot ce e pe pământ.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bătrânețe, poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre vulturi sau poezii despre tată
Sfatul înțeleptului
Un orator în vârstă, experimentat,
Întâi mediteză și apoi vorbește;
Nu vorbi fără socoteală:
Vorbește cuviincios, iar dacă vorbele cad încet, ce contează?
Chibzuiește, apoi începe să grăiești.
Spune-ți singur de-ajuns, înainte să-ți spună alții de-ajuns.
Prin vorbire un om este superior unui animal,
Însă un animal îți este superior dacă nu vorbești cum trebuie.
Cum ar putea cineva făuri o sabie bună din fier prost?
O, înțeleptule! Un nimeni nu devine cineva prin educație.
Ploaia, în beneficiul a toate care nu se află aproape de ape,
Face să crească lalelele în grădină și buruienele pe sol sărac.
Pe pământurile saline nu cresc zorele:
De aceea nu arunca semințele tale și nu ara acolo.
A face bine unor persoane ticăloase și nelegiuite
Este ca atunci când faci lucruri rele oamenilor buni.
Sinceritatea este pe placul lui Dumnezeu;
N-am văzut pe nimeni rătăcit pe un drum drept.
Dacă oamenii te lovesc, nu te întrista;
Nici pacea și nici suferința nu vin de la oameni. Fii conștient:
Contrastul dintre prieten și dușman vine de la Dumnezeu,
Pentru că inimile amândurora sunt în păstrarea Lui.
Chiar dacă săgeata este trimisă de arc,
Oamenii înțelepți urmăresc arcașul!
O, tu, care-ți arăți virtuțile în palma mâinii,
Dar îți ascunzi greșelile la subsuoară,
Ce-o să cumperi, nebun orgolios,
În ziua de răstriște cu argintul tău contrafăcut!?
poezie de Saadi, 1213 -1291, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre creștere
- poezii despre zoologie
- poezii despre vârstă
- poezii despre tristețe
- poezii despre sărăcie
- poezii despre suferință
- poezii despre sinceritate
Doar omul, din toate creaturile pământești, are privilegiul de a conștientiza această prezență divină și de a-i răspunde personal, oferindu-i lui Dumnezeu, la rândul lui, însuși darul pe care Dumnezeu i-l face prin prezența lui. Prin însăși vocația sa, omul este chemat să se facă prezent lui Dumnezeu în felul în care Dumnezeu i s-a făcut prezent creându-l, în felul în care, în misterul Persoanelor divine, Tatăl este prezent Fiului și Fiul Tatălui. Această prezență reciprocă a Tatălui și a Fiului la care participă omul în ființa lui profundă este și însăși rădăcina prezenței omului față de semenii lui în comunitatea umană.
citat clasic din Henri Le Saux
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Henri Le Saux despre religie, citate despre reciprocitate, citate despre prezent, citate despre cadouri sau citate de Henri Le Saux despre Dumnezeu
Fațetele fericirii
Ce fericiți sunt unii oameni
Când se nasc pe un pământ
Binecuvântat de Dumnezeu!
Ce fericit este pământul
Când este binecuvântat
Cu oamenii lui Dumnezeu!
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre naștere sau poezii despre Dumnezeu
Am dreptul să mă numesc poet?
M-am oprit în lumea asta
pentr-un timp, s-ajut si eu,
să moi suflete fugare
prinse-n noapte și hai -hui,
în cuvinte mai alese,
scrise cu penița-n zbor,
să mișc cerul și pământul,
chiar și visul omului.
Și am scris destule stihuri,
poezii cu versul alb
si silabe metrice,
toate așezate-n rând,
sau cel mult anapoda.
Și-am cântat iubirea pură,
sau pierdută printre moștrii,
știe cerul câte clipe
sau dureri în zile scurse.
Unii au plâns, alții au râs
sau mirați de cele scrise,
m-au făcut meschină bună,
sau nebună cum e lumea.
Este greu să fi poet,
chiar și două, trei cuvinte
scrise cum te taie capul
îți atârnă la morală
pentru vremuri de ocară.
Menestrel ce umblă seara
în te miri ce locuri proaste,
lui i-am dăruit povestea,
pe o brumă de zăpadă.
Multă patimă se simte
printre strune de vioară
ce o duce vântu-afară
pe iubirea mea stingherā
ce-am pierdut-o într-o vară.
Și se n-aște-o întrebare:
sunt poet sau sunt o dramă?
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre zăpadă, poezii despre zile sau poezii despre vioară
Cea mai frumoasă fiică a naturii
Stropi de ploaie cad peste chipul tău
Ca lacrimele care curg
Din ochii lui Dumnezeu.
Vântul te leagănă ușor,
Precum adoarme mama al său odor.
Soarele îți admiră față
Și privighetorile îți dau bună dimineața.
Ești o casă pentru păsările cerești
Ca o mamă bună pentru oameni
Și viețuitoarele pământești.
Binecuvântată ești de cel de sus
Pădure verde, pădure
Ca luceafărul care a răsărit și încă n-a apus.
Ești cea mai frumoasă fiică a naturii.
poezie de Vladimir Potlog (12 februarie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre somn, poezii despre păsări, poezii despre păduri sau poezii despre privighetori
Mesajul meu către lume, adevărul la care am ajuns eu, este că atunci când un om își descoperă vocația, toate stelelele din viața lui se aliniază și va avea nu doar bani, relații faine, sănătate și putere, dar va avea un sens în viață, un motiv pentru a se trezi în fiecare dimineață, o muncă de la care nu va dori pauze, weekenduri și concedii pentru că vocația lui este vacanța lui. Care este mesajul tău pentru cei din jur? Care este adevărul pe care l-ai descoperit și știi că dacă oamenii din jurul tău l-ar știi, le-ar face viața mai bună?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre vacanță, citate despre sănătate, citate despre promisiuni, citate despre muncă, citate despre dorințe, citate despre dimineață, citate despre concediu sau citate despre bani
Sufletul ce se minunează de frumusețile lumii materiale, arată astfel ca în el trăiește lumea cea deșartă; de aceea, este atras de făptură și nu de Făcător, de pământ și nu de Dumnezeu. Nu are importanță dacă pământul acesta este curat sau are noroiul păcatului. Inima, când este atrasă de frumusețile lumești, care nu sunt păcătoase, dar care nu încetează să fie deșarte, simte bucuria lumească a vremii, care nu are mângâierea dumnezeiască, într-ariparea lăuntrică cu veselie duhovnicească. Însă, când omul iubește frumusețea duhovnicească, atunci sufletul lui i se umple și i se înfrumusețează.
Paisie Aghioritul în Cu durere și dragoste pentru omul contemporan
Adăugat de Cody
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frumusețe, citate despre inimă, citate despre curățenie sau citate despre bucurie
Noapte bună, femeie !
Bună seara, femeie!
Sunt bărbatul care nu a știut
să-ți spună "bună dimineața"
sau "bună ziua"!
Acum, e...
Seară!
Bună seara, femeie!
Sunt bărbatul aflat în toamnă,
care și-a pierdut primăvara și vara.
Acum, rămas cu un singur anotimp...
Iarna!
Bună seara, femeie!
Sunt bărbatul care și-a pierdut
orele și minutele!
Acum, am rămas doar cu fărâme de timp...
Secunde!
Bună seara, femeie!
Sunt bărbatul care a văzut bine,
dar nu te-a zărit!
Acum, aș vrea să pot zări,
dar nu pot, sunt...
Orb!
Bună seara, femeie!
Sunt bărbatul care a pierdut căldura
pieptului tău!
Acum, aș vrea să mă încălzesc,
dar e frig și eu sunt...
Rece!
Bună seara, femeie!
Aș vrea să-ți spun "bună dimineața"
sau "bună ziua"!
Dar nu mai pot...
În curând,
Noapte bună, femeie!
poezie de Ion Apostu (28 ianuarie 2015)
Adăugat de Ioana acsuraM
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre secunde, poezii despre primăvară, poezii despre ore, poezii despre minute sau poezii despre iarnă
Bună dimineața
Bună dimineața.... iubire,
Visele ni-se scaldă-n destin,
Răsăritu-i în haine de mire
Tu pe buze ai rouă, divin.
Dimineața iubito... e bună,
Liniștită și plină de flori,
Din petale voi face cunună
Și cămașă... din sărutări.
Bună dimineața... cu soare
Și cu patima nopții.... în noi,
Ca o dulce și vie chemare
A iubirii-mpărțite... la doi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație sau poezii despre rouă
Noi, eu, doar vorbim despre cum în noi și în fiecare om trăiește, se manifestă Dumnezeu. Dar astea nu sunt vorbe, este adevărul netăgăduit. Trebuie deci să trăim conform lui. Dar ce înseamnă să trăim conform lui, adevărului dupa care Dumnezeu se află în fiecare om? Înseamnă că atunci când ne întâlnim, cand vorbim cu un om trebuie să ținem minte că avem de-a face cu manifestarea lui Dumnezeu, adică la fiecare întâlnire cu el trebuie să fim într-o dispoziție pioasă, de rugăciune. Rugăciunea e stârnirea în tine a stării spirituale supreme, amintirea religiozității tale. Comunicarea cu omul este taina comunicării cu Dumnezeu, împărtășanie. Ah, de-aș ține minte asta mereu! E cu putință. Și voi încerca.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Lev Tolstoi despre religie, citate de Lev Tolstoi despre viață, citate despre informații, citate de Lev Tolstoi despre informații, citate despre adevăr, citate de Lev Tolstoi despre adevăr, citate despre vorbire, citate de Lev Tolstoi despre vorbire, citate despre amintiri sau citate de Lev Tolstoi despre Dumnezeu
Meditez în fiecare zi ... la tine, soția mea ...
... Meditez
în fiecare zi la tine soția mea,
în liniște găsesc
adevărata ta stare de a fi,
în tăcere inimi și a minți
aud respirația sufletului tău
și a lui Dumnezeu...
... Mă întreab... mă screm... insist...
ca eu să-i dau măcar un sfert de oră,
sau o mică clipă de profundă dragoste,
în fiecare dimineață
... lui Dumnezeu...
ș-un sfert de oră... sau poate mai mult,
în fiecare seară
... lui Dumnezeu...
... Eu sunt toată înțelepciunea, iubirea,
și adevărul este că în orice moment
de ele voi avea vreodată nevoie,
pentru ca acel moment să fie vindecat,
prin iubirea mea pentru tine...
... Dragostea mea adevărată
este atunci când conștientizez
cât de mult te iubesc din toata inima meu,
din tot sufletul meu,
și indiferent ce obstacole
ar apărea în calea iubirii mele,
nu mă voi da la o parte
... pentru iubirea ta...
... Adică,
voi face orice pentru acea iubire,
pentru soția mea,
care este nebună în iubirea ei,
pentru mine soțul ei... amantul ei...
... Dragostea adevărată
este acel sentiment,
pe care îl putem simți numai împreună,
este acel sentiment pentru care merită
să stau în genunchi în fața ei,
să mă sacrific din iubirea pentru ea,
indiferent cât de adânci sunt
și vor fi rănile trupului și inimii mele...
... Soția mea
este tot timpul lângă mine,
ea este freamătul zorilor
când trecem îmreună pe stradă...
este mirosul proaspăt al florilor,
este grija obsesivă pentru sănătatea mea,
atunci când ea crede că nu mă simt bine...
... Iubirea ta
este în râsul tău sănătos,
în zâmbetul tremurat al buzelor tale,
care este transceans
în fiecare picătură de lacrimă... de iubire...
în sexul divin al corpurilor noastre...
... Iubirea este locul de unde venim,
este inima lui Dumnezeu,
și este calea pe care o urmăm împreună,
cu fiecare pas
pe care îl facem în viață...
poezie de Alexandru Ioan Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre sănătate, poezii despre căsătorie, poezii despre adevăr sau poezii despre adevăr și minciună
Noi
O voce dulce mi-a spus:
« Te-ai întrebat, adeseori
Cine sunt eu, cine ești tu?!
Eu sunt soarele ce lucește vesel,
Eu sunt spiritul ce întreține viața,
Eu sunt curcubeul-arc peste zări,
Eu sunt Tu, Tu ești EU,
Eu și Tu suntem Noi.
Eu sunt adierea vântului,
Și strălucirea stelei, eu sunt...
Sunt șoapta izvorului sub clar de lună.
Eu sunt iubirea Mamei Pământ,
Și dragostea Tatălui ceresc, eu sunt...
Eu sunt Tu, Tu ești Eu...
Eu și Tu suntem Noi.
Sunt ploaia ce hrănește Pământul,
Și focul ce-aprinde inima rece...
Focul dragostei, eu sunt.
Dragul meu copil,
De-atâtea ori te-ai întrebat...
De ce? când? și cum?
Ți-au rămas întrebări făr'de răspuns,
Și întrebări nepuse încă...
Nu-ți fie frică să întrebi:
" Nimeni nu se naște învățat
Și, cât trăiește, omu'învață!"
Pentru că învățători și elevi vom fi mereu.
Eu sunt Tu, Tu ești Eu...
Eu și Tu suntem Noi.
Încarcă-ți inima cu bucurie și iubire...
Șoimul viteaz se-nalță-n tării
Fără a se întreba, de ce și cum...
Când visele sunt mai multe decât stele în cer.
Eu sunt Tu, Tu ești Eu,
Eu și Tu suntem Noi...
Pentru totdeauna. Și toate astea sunt parte...
Din planul miraculos al lui Dumnezeu!"
poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre învățători sau poezii despre voce
Treapta cea mai de jos este viața trăită pentru poftele trupești, pentru a face pe plac trupului, a doua treaptă este pentru aprobarea oamenilor, pentru a face pe plac oamenilor, a treia pentru răsplata lui Dumnezeu, pentru a-i face pe plac lui Dumnezeu cel din afara ta, a patra, mai presus de tot ce cunosc, viața trăită pentru a-i face pe plac lui Dumnezeu din tine.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative, citate de Lev Tolstoi despre superlative, citate despre răsplată, citate de Lev Tolstoi despre răsplată, citate despre poftă, citate despre cunoaștere sau citate de Lev Tolstoi despre cunoaștere
Bună dimineața, ghiocel!
Bună dimineața, rază de soare,
Călătoare-ntr-una, cum dorești,
Regăsită și-n oglinda lacului cel mare,
Unda lui te cheamă să-l trezești!
Bună dimineața, Crivăț pus pe fapte,
Îți trec în cont frunzele moarte
Și parcul troienit, singur și el,
Să știi: De veșnicia-ți nu mă tem!
Privește! Nu sunt friguros de fel!
Dezleagă tu acest mister,
Scuturând a iernii plăpumioară
A... Bună dimineața, ghiocel!
poezie de Constantin Iordache din Fereastra magică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre parcuri, poezii despre ghiocei, poezii despre frunze, poezii despre frică, poezii despre dorințe sau poezii despre crivăț
De ce nu ne simțim niciodată în largul nostru în prezența unui învățător? Întrucât suntem conștienți că și el nu se simte tocmai degajat în preajma noastră. El se simte nelalocul lui și în afara societății egalilor săi. El apare precum Gulliver ivit din mijlocul micuților săi oameni.
citat din Charles Lamb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre învățători sau citate despre educație