Cată-ţi întâi locuinţă, apoi o femeie şi-o vită.

Hesiod în Munci şi zile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldatul (ia arma în mână şi începe să strige): Cine eee? Cine eee? Cin'?!
Moş Teacă: Vita!
Soldatul: Ce fel de vită? Bolnavă ori sănătoasă?
Moş Teacă: Bolnavă.
Soldatul: Apoi, vită bolnavă, stai! Căprar dă gardă, vin' dă recunoaşte o vită bolnavă!
Moş Teacă: Prea bine!... Aşa să faceţi, că eu am să vă-ncerc. Ori de câte ori m-aţi vedea venind la voi, să mă-ntrebaţi: vită bolnavă ori sănătoasă? Măcar să vie şi generalul, nu-l laşi să treacă până nu ţi-o spune ce fel de vită este!

replici celebre din Moş Teacă de Anton Bacalbaşa (1893)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nebunia maselor se clădeşte pas cu pas.

Întâi dezbrăcatul până la lenjerie, apoi de tot.
Întâi abandonarea cititului, apoi renunţarea la gândire.
Întâi credinţa naivă, apoi fanatismul religios sau ideologic.
Întâi ura şi discriminarea, apoi omorul.

Prostia omenească e notorie, dar la prostie rareori ajungi dintr-un salt. De cele mai dese ori trebuie să urci nişte trepte (sau să le cobori). Şi în prostie e nevoie de perseverenţă, de gradaţie. Ecce homo.

poezie de Dorian Furtună
Adăugat de Dorian Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine-n femeie se-ncrede, acela în hoţ se încrede.

Hesiod în Munci şi zile
Adăugat de Bianca Bartos
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crezul

Mai întâi şi mai întâi...
Dar mai întâi de mai întâi
îţi sărut mâna!
Apoi
cu răsăritul în faţă
lepădat de sărut
plec cu o plecăciune
în crez
dispărut.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţii

Din materie pierit-am, să-ncolţesc în firul ierbii,
şi-am pierit din firul ierbii, să răsar în erbivoră,
şi-am pierit din erbivoră, să mă schimb în om anume.
Pot să spun că după moarte mă voi spulbera-n nimica?
Voi zbura şi eu odată mai presus de lumea asta
şi mă voi schimba în ceea ce mi-i teamă să-mi închipui.
*
Mai întâi şi-ntâi descinse în materie, şi apoi
din materie căzut-a într-o plantă. Ani de zile
în materie trăit-a şi nu şi-a adus aminte
nici de-o luptă cu uscatul. Când căzu din plantă-n vită,
nu şi-a mai adus aminte de cum a trăit în plantă.
Iar aceste contradicţii, pe care le ştii prea bine,
l-au atras, ca dintr-o vită către om să năzuiască.
Apoi omul pribegit-a din meleaguri în meleaguri,
până-a căpătat în capu-i minte şi înţelepciune,
dar din minţile-i trecute nu şi-a mai adus aminte,
şi din minţile-i de astăzi încă va sui pe trepte.

poezie celebră de Rumi, traducere de George Dan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimb de locuinţă

Eu, după multă chibzuinţă,
Propun un schimb de locuinţă:
Pe un palat de la Izmir,
Dau locul meu din cimitir.

epigramă de George Budoi din Epigrame (15 august 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui amator de schimb de locuinţă

Trăia c-o singură dorinţă
Să facă schimb de locuinţă
Şi a făcut, c-un mic ocol,
De la mansardă... la subsol!

epigramă de Vasile Matei din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf pentru unul care dorea schimb de locuinţă

Cum stau liniştit şi tac
Mă gândesc, într-o privinţă,
Parcă tot aş vrea să fac
Cu voi schimb de locuinţă.

epitaf epigramatic de Gheorghe Dragu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unia cam violent

Când mă calcă o copită,
Vita nu-i decât o vită,
Când mă calcă însă-o gheată...
"Vita-i vită încălţată.

epigramă de Nicolae Ţaţomir din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie devine prietena unui bărbat doar conform unei anumite succesiuni: mai întâi e tovarăşă, apoi e amantă şi abia după aceea prietenă.

Anton Cehov în Unchiul Vania (1897)
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâi pâine, apoi măsline! Întâi cântecul mumei, pe urmă al lumii.

Grigore Vieru în revista Limba Română (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă în lume este mai întâi viaţa şi apoi moartea, în Biserica lui Hristos este mai întâi moartea şi apoi viaţa.

citat clasic din Sfântul Augustin
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ordine logică

Când nu-mi făcuşi întâi şi-ntâi dreptate,
Refuz un gest de generozitate...
Doar logica nu este-o bagatelă:
Întâi cămaşă şi apoi... dantelă.

epigramă de Chamfort din Din epigramiştii lumii (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai

întâi l-au recrutat
apoi l-au recomandat
apoi l-au reprezentat
l-au rezumat
l-au repezit
l-au retezat
apoi l-au rebotezat (?!)
apoi
l-au resuscitat
l-au redat
posterităţii de-o zi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai întâi, emoţia! Apoi, doar apoi, înţelegerea!

citat clasic din Paul Gauguin
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii om, apoi o meserie. Întâi caracterul, apoi rezultatele.

aforism de Dan Surducan (2016)
Adăugat de dansurducan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apoi

Întâi se aude cioara.
Apoi porumbelul sălbatec.
Apoi cineva spală preşuri,
le stoarce şi apa se-aude
curgând în lighean. Apoi
un sunet de roţi frânate.
Vântul pieziş. Apoi
şoaptele măturii. Marea
trage spre larg. Se aude
uşa de după amiază
a cerului, lin desfăcându-se.
Frunzele-ncep un drum
anevoios. Se aude
pasărea somnului. Poate
şi gestul pisicii cu puiul
în bot, străbătând panorama.
Din nou porumbelul. Apoi
apa-n ligheane. Apoi
marea în larg. Apoi toamna.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De cele mai multe ori nu vedem mai întâi şi definim apoi, ci întâi definim şi apoi vedem. Din marea, înfloritoarea şi zgomotoasa confuzie a lumii exterioare, alegem ceea ce cultura a definit deja în numele nostru şi avem tendinţa de a percepe ceea ce am ales sub forma pe care am primit-o ca stereotip de la cultura noastră.

Walter Lippmann în Opinia publică
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie

Femeie, care este secretul tău?
Eşti înger, eşti demon?
Mă ridici pe aripile tale până la cer,
Apoi mă trânteşti de porţile iadului,
Mă ridici la rangul de zeu,
Apoi distrugi templul de jad
În care îmi aduceai ofrandă trupul tău.
Creezi cu un zâmbet un univers
Şi-l distrugi cu o simplă încruntare,
Mă aduci de la extazul absolut
La cea mai neagră disperare,
Mă cuprinzi în îmbrăţişarea ta nepământeană,
Apoi mă părăseşti pe marginea unei prăpăstii,
Îmi juri iubire pe veşnicie,
Apoi mă înjunghii în inimă
Cu pumnalul îngheţat al trădării...
Femeie, eşti înger sau diavol?
Femeie, care este până la urmă secretul tău?

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia (întâi mărul...)

Femeia
I

întâi mărul.
pomul cu braţele întinse spre cer
şi-apoi ea. mugur pe ramură
deschizandu-se-n floare sub ochii lui,
apoi mătasea atingerii…
roşul buzelor arse de soare
şi-apoi mărul. mărul însuşi
din care-ţi doreşti cea dintâi muşcătură;
apoi mustul ce-ţi curge dulce printre dinţi
pe bărbie, pe gât, pe umeri
şi-apoi toată acea răcoare
umezire pătrundere simţire trăire
icnetul mărului strivit
şi-apoi ca o muzică desăvârşită
însuşi geamătul, întâi puternic
apoi treptat, treptat, stingându-se…

si-apoi alt arbore,
altă ramură,
alt mugur.
altă floare…

poezie de Valeria Tamaş
Adăugat de valeria
Comentează! | Votează! | Copiază!