Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Aleksandr Soljenițîn

Kozîrev avea un taburet (Ghinsburg nu a avut). A crezut că va îngheța și va muri. Dar, puțin câte puțin, a început să simtă un fel de misterioasă căldură interioară, care l-a salvat. A învățat să doarmă pe taburet. De trei ori pe zi i se aducea câte o cană de apă fierbinte, care îl îmbăta. În rația de pâine (trei sute de grame), un gardian i-a strecurat, nu știu cum, clandestin, o bucățică de zahăr.

în Arhipelagul Gulag, volumul I
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Pavilionul cancerosilor" de Aleksandr Soljenițîn este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -34.00- 23.99 lei.

Citate similare

Mihai Leonte

Să învățăm!

Am făcut destule-n viață,
Fel de fel de lucruri,
Dar să știi că nu pot spune
Care mi-au părut nimicuri.

Cel puțin din fiecare
Ceva tot am învățat,
Dintr-un lucru mic sau mare
Care mi s-a întâmplat.

Uneori ceva pe care
Mă bazam că îl știam,
Mă solicita mai tare
Și adesea mă-ncurcam.

Nici acum nu știu prea multe
Din câte ar trebui să știu,
Dintre lucruri mii și sute
Să învăț nu e târziu.

poezie de (1963)
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu picăturile de apă care cad una câte una, puțin câte puțin, se umple un vas. Aceasta-i legea oricărei acumulări de bani, de cunoștințe și de merit religios.

în Hitopadeca
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu picăturile de apă care cad una câte una, puțin câte puțin, se poate umple un vas. Aceasta-i legea oricărei acumulări de bani, de cunoștințe și de merit religios.

în Hitopadesha
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

De câte ori...

Mă pierd zile la rând... cu capu-n nori!?
Privesc cu ochii goi chipuri prin sticlă
Și-i strig în van; aivea nu se-aplică
De câte ori, de câte ori...

M-avânt cu gând d-elan în fiecare zori,
Trăiesc clipite de tumult de vis;
Sunt un torent de reușite, nedescris
De câte ori, de câte ori...

M-afund în misticism ce-mi dă fiori
Cu închinări la țeluri destrămate;
Invoc în van pe Dumnezeu la pietate
De câte ori, de câte ori...

Mă simt rănitul d-exterminatori
Și-mi vreau răscumpărări de libertăți și bunuri
Furate de la viața-mi, cu mentalele străbunuri,
De câte ori, de câte ori...

Mă resemnez în cânt de coardă de viori
Înghesuit în mine, adâncul... Îmi deplâng
Destin de începuturi cu piciorul stâng
De câte ori, de câte ori..

De câte oriștiu prin amintiri cu nori,
De câte ori mă văd plângând săruri de mare,
De câte ori am dăruit sau am primit o floare?!?...
De câte ori, de câte ori...

poezie de (10 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Butulescu

Aurica: Onorată instanță! Clientul meu nu poate fi achitat. A scris poezii subversive...
Judecătorul: Câte a scris?
Aurica: Multe. Noi, la dosar avem trei...
Judecătorul (se uită nervos la ceas): Aurica! E târziu. Trebuie plecăm...
Aurica: Trebuie citiți sentința!
Judecătorul: Ai dreptate... Sentința... (Tare.) Toată lumea, cu excepția mea, în picioare... Citesc sentința... Tribunalul poporului, completul mobil de judecată, îl condamnă pe inculpatul puncte puncte la trei an de temniță. Câte un an pentru fiecare poezie...
Aurica (energic): Trei ani e puțin! Sunt avocatul inculpatului. Mă simt obligată fac recurs...
Judecătorul: Recurs? Ești nebună!
Aurica: Trei ani e prea puțin pentru clientul meu!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de (2013)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Pensii, salarii și căldură (guvernul)

Un an am tot economist
Puțin câte puțin,
C-avem poporul de plătit,
Dar numa până... la scrutin.

epigramă de (2009)
Adăugat de Vasile IușanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De-ai fi...

De-ai fi tu Lună, iar eu
De-aș fi Pământ,
M-aș uita cum mă orbitezi
Zi și noapte, aproape la nesfârșit,
Și din când în când
Ți-aș trimite câte un om
Să umble pe scoarța ta,
Pe praful tău selenar,
Să vadă mai de aproape
Dacă ești chiar așa de frumoasă
Cum pari de la distanță.
De-ai fi tu Soare, iar eu
De-aș fi Pământ,
M-aș uita la tine prin ochelari fumurii,
Și te-aș orbita câte zile și nopți oi avea,
Și din când în când
Ți-aș trimite câte un zâmbet
Sau câte un sărut fierbinte,
Aproape la fel de fierbinte
Ca și atmosfera ta,
Dar om nu ți-aș trimite
Să vadă cât de frumoasă ești,
Căci s-ar topi de tot
Și ar muri, frumoasa mea,
Așa știi...

poezie de (8 februarie 2010)
Adăugat de Mihail MataringaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Floarea din rană

Am scriu, poate-ntr-o zi
cum se poate muri puțin câte puțin
despre cum numai iubind te poți ucide
caută-mă stăm un minut la marginea orei
sfâșierea e pe dinăuntru
întotdeauna fierbinte..

eu am pun urechea pe urma pașilor tăi
așa mă auzi, așa te văd...
în seara in care ne vom găsi
și va fi minutul meu de dragoste
în care credeam că nu mai cred...
să nu te temi!
o lună nouă va trece neobservată-
de-aceea o să mă zăvorăsc o vreme
sau... mai multe vremi!
ca floarea din rană să nu se vadă...

poezie de (8 mai 2020)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu am avut niciodată profesori adevărați. Am început întotdeauna direct cu partea practică, mai întâi la cântatul din voce și la instrumente, apoi la compoziție. Mai mult ascultam decât studiam, dar am audiat muzica cea mai bună în toate formele în care se putea auzi pe vremea mea. Și așa, puțin câte puțin, cunoștințele și capacitățile mele s-au dezvoltat.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eminescu avea o voce blândă, calină și un zâmbet liniștitor, molipsitor. Asta o spun toți cei care l-au cunoscut. În ciuda tonului de revoltă din poezia sa, era un om foarte blând, care degaja multă căldură în jurul lui. Avea o voce de aur. Cânta foarte frumos. Se știe puțin despre acest talent al lui Eminescu. Ar fi putut fi oricând un bun solist vocal. De multe ori îi acompania pe lăutari la câte un chef, dar și rudele îl rugau le cânte.

citat din
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Șoferul de zi cu zi ori de câte ori se ocupă de altceva pe când conduce, se expune unui risc de trei ori mai mare decât de obicei de a avea un accident.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Slavici

Voinicii porniră spre curtea împărătească. În ziua următoare se făcură nunțile și apoi trei zile și trei nopți întreaga împărăție răsuna de veselia oaspeților... Peste alte trei zile și trei nopți merse vestea în țară Ana și-a făcut pâinea: a cules bobi, a măcinat, cernut, frământat și a copt pâinea precum a fost zis la culesul de căpșune. Încă de trei ori câte trei zile și de trei ori câte trei nopți trecură și o nouă veste merse în țară, Stana și-a făcut cămașa: a cules fire de in, le-a copt și melițat, a periat fuiorul, a tors firele, a țesut pânza și a cusut cămașa pe trupul soțului ei, precum a fost zis la culesul de căpșune. Numai a Lăptiței vorbă nu s-a împilinit încă. Dar toate se fac numai cu vremea.

în Doi feți cu stea în frunte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Doi feti cu stea in frunte. Lecturi scolare" de Ioan Slavici este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

* * *

Vom țese mereu pânză de mătase,
dar niciodată nu vom fi mai bine îmbrăcate,
întotdeauna vom fi sărace și prost îmbrăcate,
și ne va fi foame și sete...
Cu greu putem avea o bucată de pâine,
câte puțin dimineața și mai puțin seara...
Dar munca noastră îl îmbogățește
pe acela pentru care muncim!
Muncim toată ziua și o bună parte din noapte,
pentru a ne câștiga pâinea!

poezie de din Yvain, Cavalerul cu leul
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

L-au mâncat puțin câte puțin de i-a ajuns bustul pe soclu.

aforism de din Lux de jeratic (1998)
Adăugat de George GeafirSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

În fiecare zi, puțin câte puțin, totul o ia de la început...

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "An Attempt at Exhausting a Place in Paris Paperback" de Georges Perec este disponibilă pentru comandă online la 63.99 lei.
Daniel Vișan-Dimitriu

Trei fix

E-aproape ora trei și mi-am propus,
- chiar de îți va părea puțin ciudat -
vin la tine c-un sărut în plus
pe lângă toate câte ți le-am dat.

Va fi nu numai dulce, dar și lung,
așa, cam cât un vis uitat prin nori
pe care-aș vrea să-l prind și nu-l ajung,
căci fuge peste-un arc plin de culori

Și intră într-o lume de povești
cu trei prințese, purceluși, feciori
de împărați sau orice trei firești
la cei mai mulți, de basm, povestitori.

Tu vei simți sărutul ca-ntr-un vis
pe care-l vrei trăit la nesfârșit
și, draga mea, așa cum mi-am promis,
la ora trei... E fix!... și am venit.

poezie de din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Colecționarul de răni

poate teama pe care o invoc
nici nu există
nici oamenii întorși de la muncă
cu haina purtată pe umeri ca un semn
de ultimă suflare a trudei
nu există
decât
o moarte prin care văd înăuntru

nu știu dacă e bine sau rău
toate acestea îmi inflamează iubirea
și tot ce-am avut...
până la urmă aș putea spune
nu există nicio amintire
cu un copil în pantalon scurt
ci doar un bătrân colecționar de răni
pe care și Dumnezeu l-a uitat

nu mai știu niciun cuvânt care începe cu mine
știu însă un loc pe unde nu mai trece nimeni
singurătatea cotrobăie prin umbră și
mușcă
puțin câte puțin
îmi fac loc în propria-mi rană și aștept...

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Toate lucrurile bune se fac la fel cum le fac furnicile: puțin câte puțin.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Boy Who Drew Cats and Other Japanese Fairy Tales Paperback" de Lafcadio Hearn este disponibilă pentru comandă online la numai 12.99 lei.
Grigore Moisil

De mult, de mult eram mic... Mama n-a început prin a mă învăța scriu sau citesc, ci socotesc. Voia mă facă să nu-mi fie teamă de matematică. După ce mă învățase socotesc de la 1 până la 10, a sărit. Ea știa tot așa de ușor se adună doi cu trei ca douăzeci cu treizeci, ca două sute cu trei sute, ca două milioane cu trei milioane. Eu mă țineam fălos știam număr. Mult, mult. Regula de trei simple a știut mă facă s-o inventez. Apoi a început calculul mintal.

în revista Femeia
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Un bătrân de poveste

Mâine dimineață beau apă din trei fântâni
înainte de răsăritul soarelui,
nu știu dacă voi izbuti să o deosebesc
cum fac degustând vinul.

Știu doar că un bătrân bea apă din ele
și face din asta un obicei zilnic,
unii îl consideră dus, dar el nu se lasă
și face umbră pământului.

Timpul trece și fostul prizonier de război
ce a venit pe jos acasă
luptă cu sine
și cu amintirile pe care le povestește,
i s-a făcut și înmormântare creștinească,
nevasta s-a măritat,
dar a iertat-o fiindcă a murit devreme.

Lumea lui a dispărut și ea
și a rămas doar câte o fantomă grăbită
care mai bântuie câte o casă părăsită
în care nimeni nu intră.

Credința sa în apa vieții sfințită
ce o păstrează în fiecare fereastră,
să o sărute lumina soarelui
și astfel bătrânul nu se teme,
uită de moarte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook