Puterea trandafirului

Cu singura-mi torţă
am venit să te însoţesc
în lumină.

În urmă,
grota
a explodat de furie.

La gura ei,
un boboc de trandafir
ţi-a tăiat calea

şi tu l-ai cules
într-un gest atât de evlavios
încât m-am topit odată cu torţa.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea trandafirului

Cu singura-mi torţă
am venit să te însoţesc
în lumină.
În urmă, grota,
îndelung pregătită pentru tine
a explodat de furie!
La gura ei,
un boboc de trandafir
ţi-a tăiat calea şi tu
l-ai cules
într-un gest
atât de evlavios
încât m-am topit odată cu torţa!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neprevăzutul

Erai atât de al meu încât,
nimic nu mi te-ar fi putut răpi!
Ar fi fost ca si cum,
mi s-ar fi tăiat o mână.
Erai atât de al meu încât,
nimeni nu-mi putea scoate
ochiul pereche,
tăia piciorul drept sau tăia o ureche!
Şi totuşi nimicul, un nimeni, timp nebun
mi te-a smuls din piept
căci te ascunsesem în inimă!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima iubire

Când ai apărut, n-am reuşit
să te păstrez! Te-ai topit
odată cu iarna...

Ce repede
se-nvârteşte pământul
când iubeşti!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafir înrourat

Trandafir înrourat,
Cine-n lacrimi te-a scăldat,
Cin' te-a curăţat de spini,
După ochii cui suspini?

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsătorie

Dincolo de un zâmbet de fetiţă
ca aripile unui porumbel
un trandafir cedează o petală
şi-o inimă-şi probează un inel.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinusoidă

Ne aflam în "peşti"
Şi "cât ai zice peşte"
Norocul s-a dus pe fundul apei.
Totul a devenit atât de alunecos
Încât prefer să admir apa,
Vălurind trecutul.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

toamnă ruginie,
lumină rece, pe drum
bătătorit

haiku de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am păcălit şi astăzi, viaţa
O spui atât de des încât
Nu ai văzut cum trage aţa
Şi nici cum "ea" te-a păcălit.

catren de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietene, sunt eu, speranţa ta şi bucuria ta, cerul sub care se face lumină.

aforism de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul, fiu al soarelui

Fii lumină, dă lumină!
Soarelui cercei i-anină!

distih de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătăţile noastre

Singurătăţile din lume toate, nu mai au loc de o singurătate! A. P.

Mi-am dat singurătatea vântului s-o poarte
Şi ţi-a adus-o ţie într-o noapte!
Era atât de tristă şi de înlăcrimată
Cum n-o văzusei încă, niciodată!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este bogăţia dacă nu toată lumina adunată într-un suflet?!

aforism de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcina pomului către lăstarul... independent

Sigur vei afla odată
Că-ţi sunt parte integrantă!

distih de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Săteancă ialomiţeancă"

Într-un sat îndepărtat
Şoseaua s-a asfaltat.
Din păcate trotuarul
Are mărăcini cu carul.

epigramă de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am iubit odată... vara

Am iubit odată, vara
Cu noianul ei de fluturi
Ce cu verdele-i din suflet
Creştea multe începuturi.

Am iubit odată, vara
Ce la focu-i mă-ncălzea
Când îmi întindea ciorchinii
Şi o stea îmi promitea.

Am iubit odată, vara
Cu al ei izvor curat.
N-am să mai găsesc, în viaţă,
Apa-aceea niciodat!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis

Ca să te pot atinge,
m-am preschimbat în nea,
pe trupul tău, să pot ninge
duios, dragostea mea.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căldură mare, măi frate!

Şi cum alergam de zor,
Tot cu treburi astă vară,
M-am bronzat la semafor
Aşteptând să treacă-o fiară.

epigramă de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele răsărea pe chipul tău

De pe pod,
privirile noastre urcau pe firul apei.
Acolo, soarele strălucea ca o monedă
în apa limpede.
Priveam amândoi, în tăcere, asfinţitul.
Şi tu zâmbeai atât de frumos
încât, am surprins pentru o clipă,
răsăritul pe chipul tău.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea iernii

Repetai într-una că suntem "nebuni".
În jur, zăpada neobişnuit de albă,
te contrazicea.
În trei zile, focul nostru a topit iarna.
"Suntem nebuni", nebuni, spuneai!
Nu, iubitule, suntem liberi!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutări

În drum
spre soare,
ard ca o lumină
şi-n raza lunii
mă găsesc
arzând,
îngemănând
dorul cu neodihna
din
căutările-mi
pe-acest pământ.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!