Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mihai Eminescu

Gândind la tine

Gândind la tine fruntea-acum mă doare.
Nu știu ce rost mai are-a mea viață
Când n-am avut o clipă de dulceață:
Amar etern și visuri peritoare!

De ce în noapte glasul tău îngheață!
Vedea-vor ochii-mi încă-o dată oare
Frumosul trup – femeie zâmbitoare! -
Ce mi-a fost dat să-l strâng o clipă-n brațe?

Tu, blond noroc al unui vis deșert,
Tu, visul blond unui noroc ce nu e,
De-i mai veni, să știi că nu te iert.

Căci dorul meu mustrări o să-ți tot spuie
Și sărutându-te am să te cert
Cu dezmierdări cum n-am spus nimănuie.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

Citate similare

Ovidiu Vasile

Am spus

Am spus mi-e dor când mi-a fost dor
Și-am spus te rog când am dorit,
Am spus nu vreau și-am vrut mor,
Atunci când nu m-ai mai iubit.

Am spus că știu când n-am știut
Și-atunci când n-am avut am dat,
Am plâns atunci când m-a durut
Și-am spus nu pot, dar am răbdat.

Am spus că am când n-am avut
Și nu ți-am spus cât te doream,
M-am întristat când te-am pierdut
Și-am spus sunt prost, fiindcă eram.

Am spus că pot când n-am putut
Și că-i ușor când mi-a fost greu,
M-am supărat, dar mi-a trecut
Și-am fost întotdeauna eu.

Am spus mereu ce-aveam de spus
Și-am scris să știi că te iubesc
Și-atuncea când voi fi apus
Și n-o să pot să mai vorbesc.

Doar un cuvânt am să mai spun
La modul cel mai serios,
Mi-e drag de tine cea de-acum
Și tot ce-am spus e de prisos.

poezie de din Damen-Tango
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Nedreptate divină

Nu știu cum le-ai dat Tu, Doamne, unora noroc cu sacul,
Eu, la șaizeș'cinci de toamne, crucesc ca tot săracul,
Auzindu-i și prin piață cum se plâng, fără temei,
Că, noroc n-avură-n viață, de când sunt ei, la femei!?

Fi'ndcă, după cum văd treaba, mitocani, bețivi sau chiori,
Și cum dracu' și-a pus laba,-s însurați de șapte ori,
Tot la fel, și divorțați, cum mi-au spus-o ei, pe șleau,
Mari bascule de bărbați, ... noroc în viață n-au!

Blonde, brune, platinate, ochi albaștri, verzi, căprui,
Mai cuminți, mai deocheate, cum e Leana nu știu cui,
Și-au avut... fără mișto, unele cu un mijloc,
Și ce pept, și ce popo', de... sub plapumă luau foc!

De-aia, tot gândind, Părinte, fiind vorba de noroc
Și femei, ca om cuminte, mi-a rămas mintea în loc,
Fiind... cum ești informat, în patru'j-de ani și-o vară,
Doar o dată însurat, cu aceeași Mărioară,

Așa , Ți-o spun și basta, că nu sunt trăit în crâng!
Poa' zică-orice nevasta, fi'ndcă eu tre' să mă plâng,
Socotind, dintr-un condei... fără glume, caragață...
Că, de fapt eu, la femei, norocos n-am fost în viață!

poezie satirică de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ți-am luat un mărțișor

Primăvara bate la fereastră
Cu buchete mici de ghiocei
Și zambila înflorită-n glastră
Te-ndeamnă s-o iei...
Scumpe sau modeste mărțișoare
Te atrag pe rând zâmbind discret
Și cu ele, dragostea mea mare
Se leagă cochet.
Mărțișoare dragi ca inimioare
Orice-ndrăgositit a dăruit...

Ți-am luat un mărțișor
Ca să-l porți la tine tot mereu
Și să știi că-n el e dorul meu
Și-ți va purta noroc.

Ți-am luat un mărțișor
Ca să-l porți când nu ne-o mai vedea
Și să-ți spună el iubirea mea
Oricând și-n orice loc.

Din ochi mi-a picurat o perlă mică
Să fie ne-ncetat podoaba lui.

Ți-am luat un mărțișor
Ca să-l porți la tine tot mereu
Și să știi că-n el e dorul meu
Și-ți va purta noroc.

cântec interpretat de Nicolae Nițescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce?

De ce să n-am și eu, puțin noroc
În lumea asta plină de păcat
Și parcă timpul stă pe loc,
De noapte legănat

De ce să n-am și eu, în viață rost
Când inocenții falnic risipesc,
Pierdut simt, mințit am fost
Și totuși, mai plătesc!

Sau ofilit salcâmi și lilieci
Mi-e dor simt al lor parfum
S-alerg nebun, uit pe veci
De al iubirii fum

nu am bani, nici dorul omenesc,
Mi-aș face casă în sălbatic loc
În flori de mai să-mi odihnesc
Sfârșitul meu noroc

Și părăsit de toți să mă ascund,
Acolo unde soare n-o mai fi
Să dorm puțin, uit profund
De noapte și de zi.

poezie de (21 martie 1987)
Adăugat de Stefan BăiatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am avut un vis

Mă uit și fereastra nu mai e înghețată,
Dar totuși strada e întunecată,
Florile de la geam înfloresc
Și caut chipul tău să-l găsesc.

Lungă e calea spre tine,
Mă chinui de mult și nu mai ține,
Dorul meu și chiar visul meu,
Îl voi tine lângă mine mereu.

Cu blândețe și multă dulceață
Ți-am vorbit mult despre viață
Și-aș vrea s-aud din gură ta
Ceva frumos ce-aș putea asculta.

Mi-e dor de ale tale șoapte,
te chem din nou în noapte,
Să strig c-am avut un vis
Că dușmanul a fost prins.

poezie de (6 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Căutarea adevărului

-Alo! Ce faci? Eu sunt cam supărată:
N-am Net și nici mobilul nu-l mai am,
Sunt singură, simt abandonată...
Ce-o fi cu mine, chiar habar nu am!

C-am mai făcut-o noi, ți-aduci aminte?
Era atunci când n-am avut curent,
Tu ai venit și... n-am prea fost cuminte,
Dar - cum să zic? – a fost un accident,

Iar vina cred c-a fost a lumânării,
Căci pâlpâia de m-am crezut în vis...
Și-acolo nu-i păcatul înșelării,
Căci toți visează la... ce nu-i permis.

Acum nu vreau decât să mai verific,
știu și eu ce-a fost sau ce n-a fost,
Iar adevărul vreau să-l identific,
Deci... n-ai veni degeaba, vii c-un rost.

Iar, dacă vii, s-aduci și-o sticlă de-aia
Cum ai adus. Mai știi, când s-a golit,
Că ne credeam pe plajă la Mamaia,
Iar tu-mi spuneai ești îndrăgostit?

poezie de din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Biletul de noroc

Iubita mea, care -nșeală
De două ori pe săptămână.
Mergea alăturea de mine.
Ținându-mă de mână.

Și mă gândeam c-amăgitoarea,
Râzând de visul meu deșert,
Mai dulce o să mă sărute
Rugându- s-o iert!

La colțul unei strade-nguste,
De-abia puteai găsi un loc,
Un vrăjitor vindea mulțimei
Bilete de noroc.

Am tras și eu la întâmplare
Biletul meu și l-am plătit;
În el sta scris aceste vorbe:
"Nu poți fi fericit!"

De-atuncea, când îmi cert iubita
înșeală pe tot locul,
Ea desmiardă și îmi spune:
"Așa ți-e scris norocul!"

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În tine

vezi drumul tău azi îl apuc
dar peste mine stă un nuc
Și-asează moartea peste vii
În timpuri vechi, timpuri târzii
Peste pământ, peste copii
Și-aș vrea cu mine tu fii
Dar tu nu vii.

În viață n-am avut femei
Nici foc în suflet... nici scântei
Mi-a fost iubirea în zadar
Atunci când eu ți-am dat-o-n dar
Ai spart-o ca pe un pahar
Păreri de rău nu ai măcar
Of, ce amar!

În viață n-am avut noroc
Dar te-am iubit cu mare foc
nu am știut să te pătrund
am preferat să mă ascund
mi-e mintea lac fără de fund
Și mai adânc eu afund
și repătrund
în tine.

poezie de
Adăugat de Vlad BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 18 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Eu nu știu cum...

Eu nu știu cum Te-ai îndurat
De m-ai ales și m-ai chemat,
Căci eu nimic n-am făptuit
Să fiu iertat și miluit!
Ce oare să-Ți fi arătat,
n-am avut decît păcat?
Cum oare Tu la un tîlhar
I-ai dăruit atîta har?

Cum oare-atît Te-ai aplecat
Și din adînc m-ai ridicat?
O, Doamne, știu: Tu m-ai primit
Și m-ai ales, căci m-ai iubit!

Pe tot întinsul viitor
Doresc -Ți fiu ascultător,
Recunoștință arătînd
Iubirii Tale orișicînd.
Căci, Doamne, tot ce Tu mi-ai dat
E numai har nemeritat!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Serghei Esenin

Pentru ce te zbuciumi și amar zâmbești?

Pentru ce te zbuciumi și amar zâmbești?
Dragă-mi este alta, tu deloc nu-mi ești.

Știi prea bine însăți, știi prea bine tot -
N-am venit la tine, să te văd nu pot.

N-am avut ce face, când pe-aici treceam,
Și mi-a dat prin minte să mă uit pe geam.

poezie celebră de , traducere de George Lesnea
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Norocul meu

privirea ta-i un dar ceresc
dar de ce oare ma feresc
de-a te privi si ferici
si mai cu foc
sa n-am noroc
de-a te iubi!

din ochiul tau nu am cules
am tot privit si tot ales
numai povesti numai prostii
m-am ratacit in al meu joc
tot n-am noroc
a mea sa fii.

prin bolta ochilor senini
am indurat ploaie de spini
sa cant poeme si povesti
sa ratacesc din loc in loc
raman mereu fara noroc
ca tu nu-mi esti.

poezie de
Adăugat de Vlad BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Rămâi iubita mea! Rămâi

Rămâi iubita mea! Rămâi,
Cu amintirea cea dintâi.
Cu un sărut ce ți l-am dat
Stângaci, mai mult pe apucat,
Pe care eu nu l-am uitat
De-aceea... mai rămâi.

Și-așterne valuri de visări.
Eu nu uit desele-ncercări,
Când... Din păcate-ai reușit,
Cu dibăcie m-ai mințit
Și sufletul mi l-ai vrăjit,
Acum... am remușcări.

De astăzi? Cred m-ai invins.
Sărutul... ți-l păstrez aprins.
Și-mbrățișările cu dor,
Cuvântul sacru de amor,
Le mai păstrez ca un decor.
Of... dragostea s-a stins.

De ce ești rece când te chem?
mi-ai fost dulce, ca un gem.
Cu-atâtea vorbe m-ai convins,
Focul iubirii mi-ai incins,
Iar drumul nostru s-a întins.
Dar... s-a sfârșit un ghem.

Înflăcărați de-atât noroc
Ce-a dispărut chiar dintr-un foc,
Eu am știut că mă trădezi,
Cu dibăcie trișezi,
Și pân-la urmă ce să vezi?
Experta unui joc.

Cum poți pleci? Când bine știi
C-ai fost izvor de bucurii.
Câtă credință mi-ai jurat,
iubești și... implorat
Să-ți iert gestul necugetat,
Eu... n-am uitat. Să știi!

De aceea draga mea rămâi,
Cu amintirea cea dintâi.
Căci amintirile ce-au fost,
Rămân plăceri, dar fără rost,
În viață totul are... cost.
Tu! Nu ai căpătâi!

Sunt sigur vei regreta.
Când dorul te va bulversa,
Iar amintirea din trecut
Te va-ndemna la un sărut,
Să ai în suflet al meu scut,
Căci... nu te pot ierta.

Adio! Draga mea rămâi,
Cu amintirea cea dintâi,
Iar eu... orfan al nimănui.

poezie de (27 mai 2007)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Mirarea unui gând stingher

Tu, suflet rătăcit, cum nu știi, oare,
n-am plecat și nu ne-am despărțit?
Sunt încă-n tine, viu, căci o plecare
Ar însemna pustiul de sfârșit.

Nu simți privirea mea cum îți măsoară
Plăcerea-n jocul noului sărut?
Nu știi că te cunosc și mă-nfioară
Toți pașii tăi prin timpul ce-a trecut?

Nu te sfii de-acum! Din întâmplare,
Te mai privesc și eu, la fel ca tine,
Dar nu cum te priveam, cu-nflăcărare;
Cred că-i dorința mea să-ți fie bine.

Sunt doar un gând acum, ca o mirare
Prin gândul tău Dar știi. Oi știi, tu, oare?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De-oi pleca

Desculță am încercat trec o punte
Spre altă lume, plină de speranță;
Ca-n rătăcirile de o clipă... unde,
Mă-mpingea dorul ce-l căutam de-o viață!

te seduc în vis... mai pot eu oare?
Când inima-ți bogată mângâind
Mă strigă... și tot ce am și tot ce doare,
Îți dărui ție când te-aștept plângând?

De n-aș visa acum că mă cuprinzi,
De n-aș trăi cu tine necuprinsul...
Aș suferi! m-aș depărta cu pașii șovăinzi
Și aș împrumuta iubirilor doar visul...

Dac-aș pleca, ți-aș modela pe mână
Inima mea, cu chipul de vioară
Să-ți cânte iubirea mea pe strună...
Să simți că ochii mei mai lăcrimară.

Și de-oi pleca... adormi iară!
Pe frunte cutele să-mi stingi...
Cu gura ta, sărută bolta planetară
Și vei putea în brațe să mă strângi.

Dac-aș pleca... în ultimu-mi popas,
Mi-aș limpezi cu dorul tău, cărărea...
Mi-aș pune parfum de iasomie-n glas
Și te-aș striga, cât ar cuprinde zarea.

Mă strânge-n brațe și inima-mi adună,
Din cioburi risipite, pe mine să mă faci
Pentru c-am fost un suflet în furtună,
Tu mă salvează și-n vis să mă prefaci!

Când doi luceferi pe boltă se vor stinge,
știi că am plecat în nemurire...
Dar pân-atunci, în inima tu strânge
Iubirea mea, ca să-ți rămână amintire.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când eram copilă, tata îmi asculta visul

Nu mai era alt cer pentru el decât lumina
Din ochii mei uimiți de strânsoarea lui puternică,
Încât îmi lovea colțurile inimii
Când își rotea buzele în părul meu încurcat.

Orizontul pierdut stă cadă pe mormintele
Uscate de soare.
În amintirea lui aștept căderea unui cuvânt;
Eu stau la marginea visului,
El vină până la marginea acestei lumi.
Visez ori nu visez,
Cuvintele lui veneau înainte și înapoi ca un vârtej nevăzut:

Am răbdat, copilă,
Ca să-ți dau ceasuri din zilele mele
Să-ți întinzi aripile peste lume.

Când îți puneam daruri sub pom,
Treceai din vis în vis
Și mi se umpleau zilele rămase cu tine.

M-am prefăcut aripă nedefinită de lumină
Într-un țipăt nestrigat,
În care timpul s-a oprit
Într-o disperare care n-a mai avut loc.

De atunci urc...
Urc,
Urc...
Și nu știu ce va fi dinaintea acestui suflet fără trup.

Mă uit încă o dată către voi,
Copiii mei cu soarele înlănțuit de lacrimi.
Trec primul inel de lumină
Și golul abisal din interiorul lui arde...

Doamne!
Ce dor mi-e de viață...

Am răbdat pentru speranța ta,
Să cântărești cât un vis, copilă,
Dar nu ți-am spus că Dumnezeu ne-a strecurat
Moartea în ființă
Și neantul este doar o împăcare temporară a sufletului.

Nu știu ce va fi dinaintea acestui suflet care mi-a fost,
Mi-e dor cobor o noapte
Până în visul tău să-l cântărim împreună,
Dar tulbură nespus sunetul suspinelor tale.
Nu mai văd,
Nu mai știu,
Doar simt...
Mi-e dor.
N-am știut părinții sunt devorați și după moarte.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Femeia care știe să iubească

Am fost la început nepăsător,
Probabil neatent pentru o clipă,
În brațe de femeie și ușor,
N-am mai putut să mă retrag în pripă

Ea aștepta tăcută apar,
Cu trup parfum, privire răpitoare,
Un gust amestecat dulce-amar,
Pe buzele-i etern seducătoare

Și le-am gustat naiv, fără să știu,
n-am să pot a le uita vreodată,
Căci fără ele nu mai pot fiu
Decât acel ce le mai vrea o dată

S-a întâmplat cândva să-i fiu bărbat,
Femeii care știe iubească
Și de atunci mi-e sufletul curat,
Iar inima continuă s-o dorească

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Idilă

Duminică ne-am dat cuvântul
Să ne-ntâlnim,
Căci ne-am jurat în toată viața
Să ne iubim.

A mea a fost întâia oară...
Și dracului
S-a dat că n-are să mai fie
A nimănui.

Duminică am așteptat-o,
Dar n-a venit;
Am stat pe gânduri toată ziua,
Și n-am dormit.

La cârciumă, un vechi prieten
Mi-a spus curat
O vorbă ce m-a scos din fire,
M-a-ntunecat.

Azi noapte i-am bătut în ușă,
Și mi-a deschis;
A vrut să mi s-arunce-n brațe;
Nimic n-am zis.

De piept am luat-o, ca o fiară,
Și am târât-o,
Dar... arma mi-a căzut din mână;
N-am omorît-o!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simplitatea iubirii

N-am fost bărbatul cel mai bun din lume,
Nici cel mai sfânt sau cel mai înțelept,
Nu am avut o măreție anume,
Dar ți-am dat toată inima din piept.

N-am posedat averi nenumărate,
Nici sânge nobil nu am moștenit,
Însă am stat cu tine zi și noapte
Și-am fost al tău odor neprețuit.

N-am fost sortit țes frumos cuvinte
N-am perorat cu gând să te atrag,
Ci vorbele ce mi-au venit în minte
Eu ți le-am spus mereu cu mare drag.

N-am fost un om de știință remarcabil
Nu am făcut nicio descoperire,
Însă am fost și am rămas capabil
te-nconjor tot timpul cu iubire.

poezie de (22 decembrie 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Lumea mea e-n poezie

Parcă n-am trecut prin viață, parc-a fost altcineva
Prins în straiul meu de gheață, parc-am fost altundeva.
Nu aici și nici departe, parcă n-am avut un loc,
Parcă m-am născut în moarte, văduvită de noroc.

N-am avut un rost pe lume și aminte nu-mi aduc,
Nici de locul fără nume, nici de cântecul de cuc.
Mi-a fugit copilăria, înainte de-a gusta
Elixirul inocenței din inexistența mea.

Am trăit în altă lume și e numai vina mea,
C-am ales albastrul nopții și am locuit pe-o stea.
Am negat -s pământeană, să nu simt cum mă lovesc
Grindina și ploi și jale și tot răul omenesc.

M-am retras în poezie, în decorul meu de vis,
Să trăiesc o veșnicie doar în vers, eu mi-am promis.
Doar aici sunt fără lanțuri, pot zbor și pot cânt
Și sunt cea mai fericită, neiubită pe pământ.

Nu sunt legi, nu sunt războaie, pot mor și să renasc,
Și de vreau fiu regină, sau o roză din Damasc,
E de-ajuns prind cuvântul ce se zbenguie prin gând.
Lumea ce o port în mine, pe nimica n-am s-o vând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Cojocariu

Și plâng

Să plâng... destinul meu pierdut?
Să plâng... uitarea ce mă doare?
Ascund cuvântul început
Și plâng... ce rost oare mai are.

Să plâng... când totul s-ar sfârși?
Să plâng... când inima îmi bate?
N-am crezut... credeam -s împlinit...
Și plâng... când alții-mi râd în spate.

Să plâng... e starea mea umană,
Să plâng... e-un fenomen uitat.
Eu... n-am ales rasa umană,
Și plâng... de zestrea ce mi-au dat.

Să plâng... mi-e totul împotrivă,
Să plâng... sunt cereri mai de preț.
Eu... caut steaua mea divină,
Și plâng... când totu-i un dispreț.

Să plâng... curat și fără teamă?
Să plâng... când ochii-mi s-au umflat?
Dar cine se chinuie... cheamă
Și plâng... că tot ce-am scris nu am semnat.

Să plâng... regăsesc în vise,
Să plâng... -s vise destrămate?
Mă simt străin pe lângă tine
Și plâng... timpul ne desparte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook