Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Echitate

De ce s-a inventat criteriul?
Aveți vreo explicație la reușită?...
M-am întâlnit azi c-o grăsană, o smintită;
Era "inspector"... și-ncă-și mai făcea liceul.

Ineptul, leneșul din facultate
L-am zărit la televizor; mare director
În minister, sectoru' "Integritate"(?)...
Pierdut printre minciuni, nerușinat, un impostor.

Mirela, veșnic o neostoită,
Cu gând nebună la desfrâul din amor,
La "Adopția copiilor pe țară" e numită...
Sătulă de autohton, e din buget, tot la "exterior".

Ce bine-mi amintesc de-o umbră de coleg,
Insuportabil de un prost dogoritor
Și-nalt... la rău și-n șmecherii un bun strateg...
Pe "merit" a ajuns ambasador(?).

Și-un linge coate goale, un hoțoman,
Un chiulangiu ce-njura de toți sfinții,
A fost întâi printr-o armată, căpitan...
E popă, cleric important la toți "părinții"?!?

Mă uit la mine-n silă; cum zic unii,
Oi fi toți ăștia la un loc, cumulul
Și am greșit, nu sunt de loc în rândul lumii
Sau visu-i rău și m-am sculat dormind... ca somnambulul!?!

PS
Avea bunica, o analfabetă cred, dreptate;
"Numai cu fin și educat, sigur n-ajungi departe!"
... Ea nu știa pe-atunci cuvântul "echitate"?!?...

poezie de (26 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Călătorie

Am plecat mereu de-acasă,
M-am risipit peste tot molecule,
M-am pierdut din loc în loc sânge, globule...
Am o călătorie primejdioasă.

Am lăsat întâi părinții,
Am lăsat orașul copilăriei
Îndrumat de simțul datoriei...
Am început periplul suferinții.

Am trecut, trecut din școli în școli,
M-am înbăiat timid adolescent,
M-am amorezat, am fost student,
Am umplut rafturi cu scris de mii și mii de coli.

Am lăsat vise, am schimbat oraș, matur
M-am epuizat, poate m-am și-nsurat
C-am avut timp de-așa, m-am dedicat,
M-am replicat, printre copii am dat un tur.

Mi-am schimbat țară dintr-o aventură,
Chiar două, una doar așa de trambulină...
... Era un timp când nu se mai găsea benzină
Și-am plecat... Ah doamne, ce mai tevatură!...

Am ajuns ajuns și-am înotat oceanul prin văzduh,
M-am prosternat, m-am umilit -neimportant de-i pleonasm-
Am înțeles definitiv cum soarta-i un sarcasm...
Și-am creat mult, aproape mi-am dat duh.

M-am reîntors, chiar dacă n-o mai recunosc, la țară
Ce s-a omorât ea însăși fără niciun rost
În preajma unui rece timp de post...
Și iară n-am benzină și-o să plec, mă reîntorc... afară.

Și cât omai tot călătoresc, așa pierdut în van, 'ntr-o doară?!?...

poezie de (24 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Peste timp

Privesc inert cum timpul zboară odat' cu soarele ce apune
și-n jur e doar o aparență de viață, irosindu-și curs
nu e linie de finiș, nu se câștigă vreun concurs...
e doar o risipire vană de clipe, cum nisip în dune.

N-am vreo idee unde, departe rău peste milenii
va voi tot odat' s-ajungă, să spună de va fi cuvânt;
"am reușit, din sacrificiu de-atâtea pierderi sunt azi sfânt,
nemuritor din toți ce-au fost, vor fi, sunt astăzi... pământenii!"

Și-un Univers, în amfiteatru va privi la câștig etern,
știind, el veșnic spectator, că-i doar o scenă cu un act
și, ca spectacol tot sfârșește lăsând cortina, artefact
plecând din stal-uri iar, pe rute de un hazard... ce e peren.

Parcă văd totul peste timp, când însăși timpul va dispare
și niciun loc nu va mai fi, că doar nimic va fi final...
parcă nici gând nu va mai trece, pierdut că nu e sideral
să lase rază-n întuneric, când va fi doar un gol, o zare...

Zâmbesc, ce norocos pot fi, că voi muri cât încă-i Soare...

poezie de (5 august 2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ipocrizia lecției

M-am întâlnit astăzi c-o sfântă ce tot sfințește păcănele
De sfinți bărbați, ce întâlnește și îi deschide la curele.
Este profund ultragiată că are-n curte o cățea
-Ce nu-i a ei, e pripășită- fără respect de loc, de ea;
Nerușinata s-acuplând cu toți cățeii dimprejur,
Ce-o însămânțează zi și noapte, hălmesiți toți, să-și aibă... tur
Și nu înțelege, ioc defel, cum nu se mai respectă scară
Și animal ce-o fi, cățel, a ajuns s-o facă de ocară!...
Se pare c-a fost înțeleasă de curva de cățea străină,
Că-n două săptămâni s-a stins delirul, sexul cu pricină;
Și-a însușit din manierele predate zilnic, neîntrerupt!?...
Fără să știe, sfânta noastră, că la cățea-i un rut... S-a rupt!

Oricum ea, celebrala străzii, maica-n rasă superioară,
Cu mult bun simț, își drămuiește "appeal" doar seara... de cu seară!?!

poezie de (18 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trecut întors în viitor

M-am întâlnit cu mine-n viitor
Peste milenii, fără să mai "mor",
Fără să știu c-am fost cândva, vreodată...
Pe-un alt "pământ", "planetă" regretată.

Nu mă știam, din lumea de ciudați;
Amestec, plastic cu metal... robotizați.
Eram în zbor, că n-aveam gravitație...
În planaj de gând, profund în levitație.

Un nanobit din sânge mi-a dat semn
De-un strop de-o genă cu memorie de "lemn"...
Din tatăl meu -ce-l avea "meșteșug"
P-ecran-breloc; lângă un "cal"... și-un "plug".

M-a luat aiurea, ceva nou, un "sentiment",
Cum că m-aș ști pe undeva, pe-un "continent"
Ce nu mai e, din masa uniformă
De-o sferă-n zbor, ce-și schimbă mereu formă...

Mi-am dat un clic pe-album de holograme
Și mi-am luat timp să le disting din mii de "arme"
S-ajung departe-ntre figuri de-arhi-umani
Din trupuri "zale", ce-și vindeau carnea pe "bani".

I-am luat un tot, în electronică analiză
Și-ntuitiv m-am pregătit pentru surpriză,
Căci ramul-cip mi-ntrase "in"-ul în alertă
La gând de virus neștiut... prezență certă.

Nu cred c-am regăsit clona-mi de om
Dar m-am "îndrăgostit" de "floare", "mugur", pom"...
Am mers-alunec pe-un imens de "gheață";
M-am îmbătat printre "licori", cu-n pic de greață.

Necaz mi-au dat ființele "carnale"
În veșnic "chalenge" de ambiții goale
Fără valoare, simple speculații,
De-a mult avea și... drepturi de creații.

Sunt "turmentat" de-atât pierdut în "simțuri"
Ce nu le-aveam de mult, sursă de zimțuri
Ce-mi-mpiedică existu-mi rectiliniu
Trecut, în zbuciumat, "nefericit" continuu.

Sunt deci eu ființa top-rațională
Pusă de-acum în veșnică-ndoială;
De-a mă teleporta din când în când să văd un "pom"
Sau de-a uita cu tot, c-am fost odată... "Om"?!

PS
Am învățat o groază de cuvinte
Ce-am pus în ghilimele, le țin minte
Că-s de pe-un loc numit cândva... Pământ,
Ce redescopăr de-un voiaj, întors în sfânt...

poezie de (24 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Welcome to Romania!

După ani de viață-amară,
Prin stăini muncind cu spor,
M-a cuprins un dor de țară
Și de-al satului ogor;

Cum ajung, din avion,
Dracu' știe, de-un puhoi,
Cu Pandele, văru' Ion,
Ne-am trezit luați și noi

Până într-o piață mare,
Unde, toți strigau, nebuni,
"Jos guvernul, jos cutare,
Noi sunten aici stăpâni!"

Io, ca omul, după drum,
Fui cuprins de-o întrebare...
Nu-mi pica fisa nicicum
Ce-i atâta supărare?!

Să îmi spună un bolând,
Că dau jos, acolo-n piață,
Cel mai bun guvern, decând
Comuniștii sunt în viață!

"Mai, nenică",-i zic lu' Ion-
"Toți dișmanii mei să moară!
Nu cumva, din avion,
Am ajuns în altă țară?!"

Până când văzui pe unii,
Ca în filme de oroare,
Ȋmpărțind, mascați ca hunii,
Un pulan la fiecare...

Io, cum sunt băftos și-n vis,
Nu c-aș vrea să mă dau mare,
Căci le numărai, precis,
Luai vr'o patru pe spinare...

Nu vă spun cum m-am simțit
Cu-o primire-așa frumoasă,
Dar pe loc m-am dumirit
C-ajunsei la noi acasă!

poezie satirică de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simultani

Când sunt plecat, vreau să mă întorc...
Tot vesel, când tristeți apar;
La râs, emotiv, lacrimi storc...
C-am fost ferice, ieri, măcar.

Îndrăgostit, sunt înșelat,
Iar când înșel, mai mult iubesc;
și-n amor nu-s cel din pat
Și din tăceri... mă povestesc.

La muncă, stau de oboseală
Și obosit, mereu muncesc..
Să mint, n-am nicio osteneală
Ca adevăr să deslușesc.

Tăcerea, văd, e-o provocare,
De nu spun da, la ce-i un nu;
Cum treaz, iubesc pe înserare
Și noaptea-i zi, de-un ieri acu.

Sunt credincios și-njur toți dracii,
Cu popi, cu toții evlavioși
Ajunși bogați... tot ei, săracii;
Păcat n-au doar... cei păcătoși?!?

Promit, doar ce nu cred chiar eu,
Că dacă ar fi, nu s-ar promite
Și vorbe goale, nu e greu...
Că fapta-i... spus de-adus aminte!?

E tot contrar, cum intră iese
Și vine-i pleacă din alt loc;
Cum sunt sătul să tot îmi pese,
Când toți un, una-s... îs și eu... ioc!

poezie de (25 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Model de CV

Ah, câte remușcări mai am;
Nereușite provocate
Sărăcindu-mi posteritate
Deși cum să evit știam.

Am învățat cu consecvență,
M-am dăruit cu tot ce-aveam;
Și dragoste și competență
Eram, o flacără trăiam.

Dar tot așa, m-am dezmințit;
Mi-am lăsat locul, meserie,
Copiii mi i-am părăsit...
Mi-am lăsat case pe-o chirie.

Rămân un neînțeles actor,
Exemplu de risipitor;
Tot ce-am avut e-acum decor
Din care ies, prost regizor.

Merit ce sunt, mi-am făcut soartă
Și-o rog acuma să se schimbe,
Rătăcitor din poartă-n poartă...
Balanța încă o să mă plimbe.

N-ascultam nimeni și nicicând;
M-am crezut veșnic înțelept
Și-acum din fizic sunt un gând
Și din deștept sunt un inept!...

poezie de (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Butulescu

Mișu: Alo! Da, domnule director! Da, da... Am dat bun de tipar... A durat puțin, dar vreau să vă asigur: ziarul e nemaipomenit! Da, da! Interviul cu un muribund e senzațional... Patetism fără egal... Omul acela a fost un model pentru societate... Desigur... A fost, pentru că acum nu mai este... A murit, domnule director... Sigur că da... A fost inevitabil... Era tot numai fracturi și traumatisme... Cum e vremea pe la noi? E frig... Cred că imediat va ninge... Aveți dreptate... Dumneavoastră aveți totdeauna dreptate... Bună seara, domnule director...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de (2010)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Mi-e silă

Mi-e silă de scena noastră politică,
Instituții perverse c-o mină satirică
Ce au grijă de mersul țării, oricând,
Și te penetrează adânc și râzând.

Mi-e silă groaznică de televiziuni,
Care manipulează lumea cu minciuni
Nu au bun simț, nici repere morale,
Vor doar audiență și multe parale.

Mi-e silă de preoți, școli și spitale,
De mahalalele astea prea murdare,
Mi-e silă, prea silă de oamenii toți,
Cei ce se cred stapâni și mafioți.

Mi-e silă de bastonul unui jandarm
Ce intâi te bate și te invită la calm,
Mi-e silă de BMW-urile astea 'top class',
Din care te privește superior un gras.

Mi-e silă de puștoaicele prea harfiste,
Ce-acum devin doamne din foste guriste
Mi-e silă de baieții ăștia "bruneți",
Ce fură seifuri cu tot cu "sticleți".

Mi-e silă de combinații, asfaltul lipsă,
Ce n-a fost schimbat de la eclipsă
Mi-e silă de padurile goale, pământul plat,
De cel fără vină, ce-i și el vinovat.

Cu toate astea încă mai sper,
Poporul ăsta să aibă caracter
Peste o sută sau o mie de ani,
Dar atunci sigur vom fi germani.

poezie de (august 2021)
Adăugat de Alex DospianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Mesaj inconturnabil

Mi s-a adus la cunoștință
că orice fac, orice credință,
oricât sunt de convențional,
n-am niciun viitor astral.

Oricum de viață sunt falit,
sunt programat pentru sfâșit
deși nimic nu am cedat;
mă lupt mereu, n-am profitat
de alții, să le cumpăr traiul,
nu m-am reconvertit în craiul
cu aerele de-un stăpân,
un narcisist... convins de bun.

N-am fost la nimeni o povară,
nici la părinți, nici pentru țară,
m-am petrecut printre decenii
târându-mi visele, vedenii...

De-un timp presimt că mă topesc,
mă tem! Ce tot vorbesc?... Sfârșesc!...
Eram ca toți, cuvinte goale,
mergeam la slujbe anuale
și agățam în cui icoane
cum prin birouri diafane
găsești la cei ce cred spășitul
la fel cum e sfințit cuțitul
cu care tai în carne vie...
mistificând o omenie!

Final nu mai e conveniență
-idee de inexistență-
devine crudul fapt real
transpus în fizicul mortal
și-ncep să mă privesc altfel,
îmi fac din amintiri un țel,
uit printre oglinzi și sticle
crezând că pozele multiple
m-ajută să mă tot țin minte
într-un album, printre morminte.

Am primit sol neașteptat
-că-s trup și suflet afectat
de-un rău ce-l credeam exclusiv
doar altora- fără motiv,
și mă pătrund gând endoscopic
în trupu-mi intim, microscopic,
îmi caut răul ce m-atacă
și vreau să-l rezonez... De pleacă
îmi jur să-mi port nespus de grijă,
să fiu Bing-Bang-ului... o schijă!

poezie de (13 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mama lor la toți! (Pamflet la adresa PSD-istului Victor Socaciu, parodie după melodia lui "Mama lor")

De pe vremea lui Cârmaciu,
Înjura așa Socaciu:
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Da-njura numai de formă
(Ca acoperit cu normă?):
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Criminalul Iliescu
L-ampușcat pe Ceaușescu;
Ăla hoț, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Cică-n Revo'-ar fi "luptat",
I-au dat și certificat;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Cum Socaciu-i ipocrit,
PSD-ist a devenit;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Un partid de comuniști
Și-nțesat cu securiști.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Cum primit-a sinecuri,
S-a lăsat de-njurături;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Din Socaciu cântărețul,
A fost consul, iubărețul;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Nu mai este rău de gură,
Și deloc nu mai înjură;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Pleacă ai lor de la putere?
Alții-ai lor vin iar la miere.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Pleacă-ai lor sau vin ai lor,
Noi tot slugi la dumnealor.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

"Dumnezeu dac-ar veni"
Ăștia iar l-a răstigni.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Vai de tine țărișoară,
Tare rău te mai furară!
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Ieși române la "atac",
Că-altfel ăștia-ți vin de hac!
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

pamflet de din Pamflete și satire (24 septembrie 2020)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Nesigur

Pleacă, stai, vino!
Nu știu, cine ești?
Te mint! Rană alin-o...
Mai spune-mi povești!

Te știu...?! Te-am uitat!
Ba nu, nu mai pot...
Vino iar, din plecat!
Dă-mi ceva, sau dă-mi tot!

N-am nevoie de tine!
Oh, ce zic, sunt pierdut...
Orice rău, e spre bine.
Ba e rău... dar l-am vrut.

Te urăsc când zâmbești!
Toate sunt un totuna...!
... Să las naibii minciuna?!
Ele-s firi... zână, ești.

Pot trăi, bine, singur!
Până ieri, te-am văzut!
Ah, fă sfârșit... început.
Ba nu, pleacă-i mai sigur!

Dar ce am, ce-i cu mine?
Nu te merit de fel...
Poți pleca, că-i mai bine!!!
Am ieșiri de... tembel.

poezie de (3 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Asasin plătit... la dispoziție!!!

Mi-am pierdut viața în zadar,
N-am știut ce e adevăr!
Nu am știut ce-nseamnă har...
N-am crezut dreptul să omor!

Mi-am pierdut mințile prin școli,
N-am învățat furturi, minciună,
Am visat să însănătoșesc boli...
Mi-am pierdut sens de rea ori bună!

M-am erodat în educat,
Am luat bun-simțul calitate
M-am ferit veșnic de păcat...
N-am învățat parșivitate!

M-am luat speranțele, în spate
Să scap o țară de povară
De ar fi fost nemeritate...
Și tot sunt judecat de-ocară!?

M-am construit un patriot
Prin neam de neam, străbuni de-ai mei...
N-am fost nicicând un strâmb de ciot
Să împiedic geniu! Am idei!!!

M-am educat în cult de fapt,
Am cuvânt doar să îl explic!
Nu din cuvânt îmi fac un act...
Ci mi-e doar spusul cum l-aplic!

M-am dedicat mult la onoare...
O trăsătură de popor
Din care sunt filon, o boare
Și vreau s-o port spre viitor!!!

M-am dezis de prostimi, trădare,
Urăsc de moarte pe bandiți!
Îi vreau întinși, spânzurătoare
De gât... Fără de cap meniți!

Mi-am făcut corpul o armată
În fapt, pe câmpuri la Bacău!
Iubesc părinții, mamă, tată...
Modești! Nu din Belu, Copou...

M-am dat dreptății o viață întreagă,
Am crezut ferm că-i doar real!
N-am știința fălii minții bleagă
S-o storc, în mâzgă... teatral!

Mi-am lăsat mult de-al meu câștig
-Furat, adesea l-am lăsat-
Și nu-mi plâng golul din covrig...
Ce semeni mi l-au destinat!

Mi-am pus elanul sufletesc
Cu cinste pe răboj să numeri,
nu m-acuzi că-l pervertesc...
Condamnat fals, cu dat din umeri?!

M-am decis azi mai mult de-oricând
Să fiu un asasin plătit!!!
Să împușc pungașii țării în rând!!!
V-aștept!!! Am totul pregătit!!!

La hoți, corupți, borfași, tâmpit,
Parșivi, dobitoci, proști, bandit,
Tot infractorul dovedit!!!
O fac și gratis... Biet pârlit!?!

poezie de (1 martie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

"Lose control"

uneltește subconștiința
Ce-o am mereu alternativă
În timp real; îmi ia putința...
Nu pot fi doi deopotrivă!

Sunt veșnic chinuit de dublu
-Nu alter ego de nebun
Rătăcitor, mereu în sumbru-
Am veșnic glas de rău, la bun.

Chiar de mă-nchin cu gând pios,
Apare ateul din neant
Cu gând corupt d-evlavios...
chinuie halucinant.

Singur îmi fac metemorfoză
Din aluatul ce-mi mixez;
Cu-adânc de crez îmi fac hipnoză...
Cumulurile-mi protejez.

-ntreb de suntem toți la fel
Și-n diferență avem vreun rol;
De-a fi stăpân de corp, de țel,
Sau de-a ceda... "in lose control"?!...

poezie de (28 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prenăscut

Am fost ouat în mai devreme
Și ce târziu realizez
Din obiceiul fără miez;
De-i adevărul puf, sau pene?!

Sărbătorim toți aberant
Venirea-n lume, delivrarea
Și nu-nceputul, procrearea...
Cum n-am fi noi cel important!?

Cât fals, e atâta nedreptate
Când m-am schimbat; întâi celulă
Și strugure, o libelulă
În cocon, un cerc c-un șir de spate...

Am fost o beluga, doar creier,
Cu membre ca de salamandre,
Un pic cățel, un șir de meandre
Până să-mi strig că sunt!... Cum greier!

Apoi, îs-o pierdere antumă
Că-n mare sunt cum am fost mic;
Doar lung și mai deștept un pic!...
Un fel de fel, sol de cutumă.

Revendic minim nouă luni
Ce-au fost cât o eternitate;
Un patern, nu paternitate,
Pe-un flux matern... clonând străbuni!

E drept am fost favorizat
De-o mamă, un tată cerți, reali
Cu gând să-i fac eu imortali!...
Căci ciclul nu mi-au avortat!?!

poezie de (8 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Basm de țară

A fost odată, în țara sfântă ce respecta pe moș și babă,
A fost ce-acum sunt doar povești,
Când se învățau puțin istorii de neam silabă cu silabă
Și crez era doar adevăr de voievozi... cinstiri regești.

Și era mândră țara în toate, în straie albe, toată ii
Își purta cinstea în blazon își onora strămoșii drepți.
Cu frica urii se închina și Dumnezei făcea copii...
Se saluta popor pe uliți... și asculta doar de înțelepți.

Era demult, odat' și odată, cuvânt blajin cu mult domol,
Iar munca grea era onoare, cum castul de nevastă-fată...
Doar aprig se curma la rău și viața se dădea obol
Pentru pământu' între uluce... când neam întreg era o armată.

Era iubire pentru neaoș, primire caldă la străin
Și la biserici închinări, pioase în genunchi, umil,
Feciorii își moșteneau părinți, la fel și bun și, cel hain
Să se îndulcească înspre iubire... c-a fost la fel și el copil.

În bătătură avea loc câine și mielu' pentru Paște sfânt,
Iar cumpăna de la fântână dădea gând bun către dreptate...
Și uite am poposit trecutul să vă las gustul să vă încânt
De țara mea, ce-o vreau iubită din nou de voi... posteritate.

poezie de (26 iulie 2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dan Norea

M-am pierdut

C-o damă trăznet azi m-am întâlnit
Și m-am pierdut la primul "iubițel!"
M-am căutat apoi, m-am re-găsit
Dar nu de tot ci... fără portofel.

epigramă de din Epi... Gramatica, Femeia, chiar și fără haine, e-o prăpastie de taine (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Altfel spus (2)

Drumul adevărului e că unicul sens al străzii... e cel în care se toarnă.
Niciun răsărit nu e din același loc... căci provine din alt întuneric.
Toți copiii sunt maturi; se nasc părinți... dar nu se vor ține toți de răspunderea acordată.

poezie de (10 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Hans Christian Andersen

Când bunica spunea vreo poveste, el o tot întreba dacă-i adevărat. Pe urmă își punea ochelarii bunicii și vorbea ca ea; o îngâna foarte bine și toți râdeau. În scurtă vreme a ajuns să imite în vorbă și în mișcări pe toți vecinii. Imita mai cu seamă tot ce era urât și caraghios la fiecare. Lumea zicea: "Băiatul e foarte deștept!" Dar asta era numai din pricina ciobului pe care-l avea în inimă.

în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba daneză.
cumpărăturiCartea "Classic Fairy Tales by Hans Christian Andersen" de Hans Christian Andersen este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -75.00- 30.99 lei.

Mut, de... ieri

Pe câți am cunoscut, pe câte,
Stau toți în mintea-mi, nume slute;
Doar poze pe-un mixaj-mister,
Pe-un raft de film de-un emisfer...

Le scot "on play" cu gândul dus
Dintr-un trecut de mult apus;
minunez, parcă-s de ieri...
Mi-e dor de toți, de ierni, de veri...

... De cele chipuri reștiute;
Le am, le simt, sunt zeci, sunt sute
Și sunt sărac, că le-am pierdut...
Și cât le-am vrut, cât m-am zbătut.

... Le-am adunat cu drag o viață
De-am vrut doar eu, c-așa a fost ață
Sau singure sau strecurat
La bar c-o bere... sau în pat.

N-am nicio cameră obscură,
Stau cu ochi deschiși, timpul mă fură;
Nu-i am din nou alăturea,
Nu pot să-i chem, le-am uitat stea...

... Sunt numai aștri fără nume,
Adesea-s numai a mea lume
De-mprejurări, vise tactile
Se promenând cadre-n pupile.

Cum să-i mai chem, căci de-ar veni
fi atunci, poate-aș refi,
Dar nici eter nu mă ajută;
Trecut e-o undă, o redută.

Or fi aceeași cum simt eu
Sau sunt efemer curcubeu
Ce-l văd sublim, nu pot atinge...
Lumină ce din bec se stinge?!

Sunt prizonier, handicapat
De-un simț ce-i unul câștigat
Și l-am pierdut anticipat;
E simțul vorbei... Mi s-a luat!

Ce stranii simțuri înăscute
-Auz, văz, pipăit... multe-
Toate depind de-o exprimare
Ce ni s-a dat din întâmplare...

... În partaj infim de animale!

PS.
E-o pierdere universală
Ce-o plâng, ea-i a mea boală
La scara mea de-un simplu om...
Aș vrea să-i am toți crengi, un pom!

poezie de (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook