Calea Domnului este astfel: El se arată omului care nefăţarnic se pocăieşte, iar omul primeşte Dragostea Lui în Lumina Nezidită, în chip nevremelnic.

Părintele Sofronie în Vom vedea pe Dumnezeu precum este (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naiv este cel ce crede că va putea străbate calea, urmând lui Hristos, fără lacrimi.

Părintele Sofronie în Vom vedea pe Dumnezeu precum este (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binecuvântat e omul

Binecuvântat e omul
Cu sfântă învăţătură
Care-n gândul său nu poartă
Pentru nimeni nici o ură
Cel ce umblă pe cărare
Şi el scapă de furtuni
Cel ce ajunge spre a paşte
Pe a Domnului păşuni.
Cel ce fraţilor arată
Dragoste şi bucurie
Ce arată calea dulce
Ce urcă spre veşnicie.
Binecuvântat e omul
Cu păcatul acoperit
Pe care-l iubeşte Domnul
Şi îl face fericit.

Cel ce strigă-n bucurie
C-a găsit pe Domnul său
Care pentru o veşnicie
S-a scăpat de orice rău
Binecuvântat acela
Care cântă cu plăcere
Şi oricare lucru-n viaţă
De la Domnul lui îl cere.

Binecuvântat e omul
Care dă la cel sărac
Şi orfanul îl primeşte
În al casei sale prag
Îl ajută, îi dă povaţă
Şi îi este ca tutor
Şi-n a sale clipe grele
El îi este ajutor.

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea lui Hristos, aflând inima care este gata să-i primească flacăra, se sălăşluieşte în ea... Dureroasă este calea care duce la dobândirea sfintei Iubiri... Dar nu există altă Cale, cum nu este alt Dumnezeu.

citat din Părintele Sofronie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul devine stea

Omul credincios,
cât trăieşte pe pământ,
primeşte lumină de la soare.
Când îşi încredinţează sufletul,
primeşte de la lumânare.
Când sufletul ajunge la cer,
primeşte lumina Domnului.
Devine stea.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care iubeşte nu moare.

citat clasic din Părintele Sofronie
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descoperirea lui Dumnezeu nu este în vedenii, ci în înrâurirea dumnezeiescului har, care se manifestă gradual, treptat.

citat clasic din Părintele Sofronie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre toate fericirile care pot fi trăite pe pământ, cea mai mare este bucuria învierii Domnului. Învierea Domnului este putere cerească în toate dimensiunile sale. Prin El, dreptatea vine să mântuiască sufletul omului.
Iisus, Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Omului – credinţă sublimă în Tatăl Ceresc rămâne cea mai extraordinară fiinţă care a străbătut vreodată pământul. Învierea domnului este un adevărat imn al vieţii, evidenţiată prin frumuseţe, încântare şi speranţă. Omul fără credinţă este izvor de nefericire, îmi frânge inima...

Camelia Opriţa în Înaripată de speranţă (aprilie 2020)
Adăugat de Ioan Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea nu este strădania omului de a escalada necuprinsul, printr-un efort mintal, ca să ajungă până la tronul lui Dumnezeu. Căci, prin întruparea Domnului Hristos, Dumnezeu coboară în ţărâna pământului, ia chip asemenea mie şi apoi garantează, prin moartea şi învierea Sa că omul nu mai trebuie să încerce să ajungă sus! Prin coborârea Sa la noi, omul se află deja pe platforma contactului cu Mântuitorul.

Lucian Cristescu în Drumul meu spre Hristos
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea trupească autonomizată a devenit mai mult o provocare şi o povară a omului apusean decât o împlinire a lui.

citat din Părintele Filothei Faros
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi s-a-nălţat o lumină

Refren:
Astăzi s-a-nălţat o lumină,
E lumina Domnului.
Ea hotare nu va cunoaşte,
Va fi-n toate inimile.

Veţi vedea mărirea lui
Şi puterea Domnului.
Spuneţi tuturor
El este Domnul, nu vă temeţi.

Căci el vine să vă salveze,
Să deschidă inimile
Către dragostea lui,
Care v-a răscumpărat.

Să tresalte şi deşertul
Şi să strige de bucurie
Apa a izvorât
Până şi în pustiu.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi chip al lui Dumnezeu înseamnă a fi partener de dialog cu Dumnezeu. Iar iubirea lui Dumnezeu nu poate uita pe cel care a intrat o dată în dialog cu El. Astfel se motivează de ce omul a fost făcut spre o existenţă eternă.

Dumitru Stăniloae în Trăirea lui Dumnezeu în Ortodoxie
Adăugat de Pr. Grigorescu Florin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există scrieri ale sfintelor femei. Asta nu se întâmplă pentru că ele ar fi sfinte mai mici decât bărbaţii, şi sunt chiar mai multe, însă femeile sfinte au o viaţă ascunsă, îşi pot păstra viaţa lor tainică. Maica Domnului a primit un mare har de la Dumnezeu. Nu avem nicio descoperire care să provină de la Maica Domnului, dar ştim că are un mare har, şi Biserica îl simte, ea şi toţi cei ce i se roagă.

citat clasic din Părintele Sofronie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O idee minunată, Dumnezeu e lumina soarelui, iar omul e un obiect care absoarbe razele luminii-Dumnezeu. Corpul omului este alcătuit din acele raze ale lui Dumnezeu care n-au fost absorbite de către om. Viaţa este absorbţia tot mai mare a Divinităţii de către om.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un capelan (către Balian): Eu nu cred în religie. "Religie" este cuvântul pe care mulţi fanatici nebuni îl dau voinţei Domnului. Am văzut destulă religiozitate în ochii asasinilor. Sfinte sunt faptele corecte, curajul de a-i apăra pe cei neajutoraţi şi bunătatea. Ceea ce Dumnezeu doreşte este aici (Arată către capul lui Balian.) şi aici (Arată către inima lui Balian.), iar ce hotărăşti să faci în fiecare zi este ceea ce face din tine un om bun... sau nu.

replică din filmul artistic Regatul Cerului, scenariu de William Monahan
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimele cuvinte ale lui Karl Marx înainte să moară

Marx, ateul ne-ndurat,
Cel de diavol posedat,
Toată viaţa lui cumplit
Creştinismu-a prigonit.
Dar, simţind că se sfârşeşte,
În sfârşit se pocăieşte.
Cu o ultimă suflare,
Cérând Domnului iertare,
Spuse, fără patimă:
"Proletari, iertaţi-mă!"

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (6 iunie 2006)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Activitatea vieţii se manifestă prin iubire. Omul nu poate spori iubirea din sine, pentru că iubirea este esenţa vieţii înseşi. Omul poate numai să distrugă piedicile din calea manifestării iubirii. În asta constă viaţa omului, iar eforturile lui trebuie îndreptate în această direcţie.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începutul celor neprihăniţi

Psalmul unu ne arată
Omul cel neprihănit
Are inima curată
Şi lucrează fără pată
Domnul cum dar i-a vorbit

Ce începe-n viaţa lui
El duce la bun sfârşit
În suflarea harului
Se dăruie Domnului
Duhul Sfânt cum i-a vorbit

Bun e a lui început
Şi viaţa lui la fel
Căci al Domnului sfânt scut
Îi e pavăză şi avut
În Hristos — Emanuel

Omul cel neprihănit
Pe Hristos stăpân îl are
Căci el doar s-a dăruit
Mielului cel răstignit
Ce îi dă pe veci salvare

Începutu-i e o floare
Căci se-mbracă în lumină
În viaţa trecătoare
Vede a Domnului lucrare
Mâna care o să-l ţină

Oamenii neprihăniţi
Meşter îl au pe Hristos
Şi pe calea celor sfinţi
Înfloresc a lor dorinţi
În Mielul cel glorios

De aceea începutul
Lor e-o stea pe acest pământ
Căci îl au mereu pe Domnul
Cel ce a creat şi omul
Şi i-a dat a Lui Cuvânt

În viaţa de credinţă
Începutu-i diferit
Şi prin har şi-n biruinţă
Pentru a omului fiinţă
Domnul a fost răstignit

Cartea Sfântă ne arată
Că sunt începuturi bune
Şi atâtea-s fără pată
În viaţa ce-a fost dată
Prin sfinţenie şi rugăciune

Astfel împăratul Saul
Început bun a avut
Când el l-a văzut pe Domnul
Mai presus de cum e omul
Şi el iată s-a smerit

Aşa mic el s-a văzut
Şi pe Domnu aşa mare
Şi era necunoscut
Deşi Domnul l-a văzut
Că trăia în ascultare

Însă iată că sfârşitul
I-a fost rău şi nedorit
Căci n-a ascultat Cuvântul
Parc-a lui era pământul
Şi Saul s-a prăpădit

Să privim spre Petru dar
Ucenicul Lui Hristos
El a fost mărgăritar
În al Domnului sfânt har
Căci din lume a fost scos

Petru dar cel credincios
A căzut şi el amar
Dar pe Domnul lui Hristos
L-a iubit — şi serios
Suferit-a pe Calvar

Şi el Petru s-a întors
La credinţa sa dintâi
Că-l iubea mult pe Hristos
Domnul lui cel glorios
Ce i-a spus Petru rămâi

Rămâi Petru-n faţa turmei
Tu dar să o păstoreşti
Implicat în greul gijei
Să-ntăreşti darul credinţei
Căci apostol Petru eşti

Şi sfârşitul i-a fost bun
Pe braţele Lui Hristos
Al vieţii sfinte drum
I-a fost soare şi parfum
Pentru Mielul glorios

Fie-i slavă Lui Mesia
Pentru orice început
Căci El este veşnicia
Ce-şi păstrează armonia
Uniform pân" la sfârşit
01 sept. 2019 Betania

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

smerenie

Smerenia este acea calitate a iubirii dumnezeieşti care se dă celui iubit, fără întoarcere asupră-şi.

definiţie clasică de Părintele Sofronie
Adăugat de Cătălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe pământ, lucrurile nu sunt statornice, lumea când îl înalţă pe om, când îl umileşte, şi asta se întâmplă pentru că omul este nestatornic. Nestatornice sunt lucrările lui, gândurile lui, nestatornice sunt cele ce se petrec în viaţa lui în această lume. Minunată este smerenia Hristosului nostru. Întreaga viaţă a Domnului nostru nu este altceva decât un exemplu de smerenie, ca să ne ajute să ne smerim cugetele noastre, căci mereu vrem să avem mai mult şi să satisfacem egoismul nostru întunecat.

Părintele Efrem Athonitul în Despre credinţă şi mântuire (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrarea noastră este strădania de a afla chipul în care să intrăm în lumina lui Hristos.

citat din Părintele Porfirie Bairaktaris
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!