* * *

Se vor doi pomi alături. Doi.
Şi casa mea le stă-mpotrivă.
Bătrâni sunt pomii... Casa - veche.
Eu - tânără - şi, de aceea,
Eu pomi străini nu mi-am dorit.

Cel mic întinde braţul ca o
Femeie fără strop de vlagă.
Priveliştea e crudă foarte,
Şi vezi tânjind aşa ce-i tânăr
După ce-i vârstnic - trainic, poate,
Şi - poate - mai nefericit.

Doi pomi: în pulberi de-asfinţituri,
Cum sub zăpadă şi sub ploaie -
Mereu, mereu - se cer alături.
E legea lor - se cer alături:
O lege doar - se cer alături.

poezie clasică de Marina Ţvetaeva din Poezii (august 1919), traducere de Aurel Covaci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenie

Bine e să ai prieteni,
Dar din cei adevăraţi,
Ca şi-n codrul cel cu cetini
Unde pomi toţi sunt fraţi.
Să-i păstrezi mereu alături,
Vântul să nu-i plece jos
Ca pe pomi din pădure
După un vânt vijelios.
Trec ani şi ei se schimbă
Ca şi pomi scorojiţi
Poate mulţi cad din picioare
Ca şi pomi îmbătrâniţi
Tu să nu îi dai uitări
Chiar de au căzut la vale
Uită-te, porneşte îndată!
Să-i mai vezi poate odată
Pe calea cea lunecoasă
Aşezaţi sub iarba deasă.

poezie de Camelia Natalia Ignat din Alter ego (mai 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alături de tine

Alături de tine acolo vreau să fiu
Alături de tine aproape să te ştiu
Alături de tine la bine şi la rău
Alături de tine să fiu sprijinul tău
Alături de tine de când te-am întâlnit
Alături de tine voi fi pân' la sfârşit
Alături de tine atunci când eşti bolnavă
Alături de tine voi fi fără zăbavă
Alături de tine când soarta-ţi va fi grea
Alături de tine nicicând nu voi pleca
Alături de tine când te vei poticni
Alături de tine mereu mă voi găsi
Alături de tine nu voi pleca deloc
Alături de tine acolo-i al meu loc
Alături de tine nicicând n-am să te las
Alături de tine cât timp mi-a mai rămas.

poezie de Kevin Barker, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi bătrâni

Doi bătrâni stau singuri
În casa lor demult
Şi nimeni nu-i întreabă
Ce vor ori ce au vrut.

Cânii urlă a jale,
Vântul bate ne'ncetat,
Doi bătrâni merg pe-o cărare
Cum mergeau, ca altădat'.

Noaptea rece se lasă
Şi urlă viforul ca turbat,
Doi bătrâni stau singuri în casa,
Doi bătrâni stau la sfat.

Şi aşteaptă şi tot aşteaptă
Să vină cineva,
Doi bătrâni cu plete albe:
Bunelul meu, bunica mea.

poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destine

Îi vezi, pe ploaie şi pe vânt,
Şi după zile fără pâine,
Cum dorm alături – pe pământ –
Doi vagabonzi: un om şi-un câine.

epigramă de Victor Macarevici din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi... Iuda...

Mi-ai fost alături când aveam depresii
Şi-atunci, din răsputeri, te străduiai,
Glumind, bârfind, împărtăşind impresii,
Pe chipul trist, un zâmbet să-mi redai.

Alături, tu cu mine, eu cu tine,
Luptam ne-nfricoşaţi pe baricade,
Lovind cu biciu-n unele bovine
Şi-n toţi acei cu capul sub broboade.

Ţi-am fost mereu alături, dar, în fine,
Am constatat că ştii frumos să minţi
Şi că te poate cumpăra oricine,
Pe-un strop de miere şi pe trei arginţi

poezie de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi câte doi

trec oameni pe stradă
mândri, sfidători
doi câte doi
uneori şi amândoi
păşesc încet
foarte discret
spre vremea de apoi
sunt oameni mari, de soi
buni să îi pui la gunoi
pe amândoi
mereu mă întreb
desigur fără rost
ce rost am eu aici
în bâlciul asta
mare-mare...
ce pot să fac..
privesc la ei, mă închin, mă întreb
Doamne, ce ai cu noi
ne dai, ne dai doar ticăloşi de soi
mereu doi câte doi
îmi aduc aminte
de o vorbă din bătrâni
despre cei doi..
proştii merg mereu
la braţ
doi câte doi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alături de Tine...

Alături de Tine păşesc către mâine
Şi masa mi-e plină... am apă şi pâine...
Cu Tine alături furtuni biruiesc
Căci Tu mă înveţi să iert... să iubesc...

Alături de Tine păşesc prin credinţă
Căci Tu laşi putere în slaba-mi fiinţă...
Alături de Tine mai fac încă-un pas
Spre ţara eternă, pe drumul rămas...

Cu Tine alături mi-e plânsetul cânt
Născut din izvorul ascuns în Cuvânt...
Altarul e-n clocot.... veşmântul curat...
Alături de Tine sunt fiu de-Mpărat!

poezie de Maria Luca din Clocot de cuvinte (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unica femeie

Draga mea regină,
Numai ţie mă închin
Inima, fără tine suspină
Şi-acasă cu drag revin.

Poate n-ai idee
Ce mult te iubesc,
Eşti unica femeie
Pentru care trăiesc.

Tu m-ai fermecat,
În viaţa ta, primit.
Sunt cel mai cel bărbat,
De când te-am întâlnit.

Să rămâi mereu,
Alături de mine
Mai ales la greu,
Nu doar la bine!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (5 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alături...doar de tine!

Respir iubire, respir amor
În fiecare clipă alături doar de tine!
Respir iubire, respir amor
Iar inima ce-mi bate doar ţie-ţi aparţine!

Părtaş mi-e cerul plin de infinit
Căci sufletu-mi străluce, hrănit de-a ta iubire
Din clipa fermecată când noi ne-am întălnit,
Călăuzindu-mi dragostea spre nemurire!
Alături... doar alături...
Alături... doar de tine!
Respir iubire, respir amor!

poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada apei

Vino aici, vâsleşte blând
Şi du-mă negreşit
Peste-acest râu grăbit curgând
Pe malu' împădurit.
Dar în zadar, aşa cum ştii,
Să te plătesc voiam
Vâsleşte, hai, nu te opri
Alături să te am.

Drag barcagiu, în ţara mea
S-ajung degrabă sper
Dar, spune-mi, când vom fi sosit
Pot mâna să ţi-o cer?
Fecioara se gândeşte
Decide greu, presimt
Vâsleşte, hai, vâsleşte
Alături să te simt.

Când nunta lor s-a încheiat
Vâslitul ia sfârşit
Căci ea din barcă şi-a creat
Cămin cu-al ei iubit.
Şi cântă împreună
Pe valurile mii:
Pe vânt şi pe furtună
Alături vreau să-mi fii.

poezie de Samuel Taylor Coleridge, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa mea

Casa mea este înconjurată
de păsări
Dumnezeu a ştiut
a ştiut ce vreau
şi mi-a dat zborul lor

mă închin la aripile păsărilor
zburând alături de ele

poezie de Ion Şerban Drincea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomi de gheaţă

Pomi de gheaţă,
pomi de gheaţă,
ce privirea ne-o răsfaţă,
frumuseţea-i doar la faţă!

Pe suportul vostru ludic,
apa sfântă, generoasă,
după o noapte geroasă,
a devenit periculoasă.

Strălucirea de poveste,
veste bună nu prea este,
ruptura de se produce,
moarte, cu ea, poate aduce.

Străfundul nostru-i de apă,
iar văzduhu-l tot adapă,
sufletul ni-i tot de gheaţă,
dă-ne, Doamne, o povaţă!

poezie de Nicolae Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineţi decorate cu raze

trăiesc dimineţi decorate cu raze
le aşez optimistă pe al vieţii şirag
mi-au dăruit suave lumini pentru fraze
în casa universului să mai trec un prag.

un veac spiritual să mai trăiesc
alături de prieteni cu suflet de aur
alături de poeţii pe care-i iubesc
cu slove mirene mi-au creat tezaur.

să slăvesc mereu steaua mea norocoasă
lumini creatoare îmi aşează pe frunte
mă scoate din necaz nicicând nu mă lasă
să mă rătăcesc hoinărind pe munte.

fără steaua mea nici nu aş putea
să cânt în versuri liniştea, dragostea.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi negri

Mai străini ca niciodată,
Mai pierduţi ca nicioricând,
Se privesc doi ochi de fată
În privirea lor cătând.

Nu-nţelegem ce mai este
Nici e rost de întrebat,
Stau pe margine de lacrimi
Doi ochi negri, destrămaţi.

Poate cer vre-o evadare
Ori răspunsul inserat?..
Din adânc, odinioară
Zorii m-au cutremurat.

Plâng uimite mărgărite,
Roua spală umbre noi,
Ce se-alege din speranţe
Când sunt arse de cei doi?!

Urlă vântul a turbare,
Ceaţa dă năvală iar...
E prea mică dimineaţa,
Valul vine după val.

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat

Am învăţat prea multe de la viaţă,
Am învăţat ce-i bine şi ce-i rău,
Şi cine a dat acea bună povaţă,
Cu anii se cam schimbă tot mereu,

Am învăţat că încrederea e oarbă,
Şi nimeni binele nu prea ţi-l vrea,
Decât acel ce te-a crescut o viaţă,
Cu nume de familie ta,

Şi doar plecând departe de a ta casă,
Cu dor nebun în suflet stai mereu,
Vei Înţelege adevărata viaţă,
Şi ce-i ce a fost alături la greu,

Chiar uneori te judecă străinii,
Fără să ştie ce lacrimi ai vărsat,
cum faci tu rost de colţul cel al pâinii,
Şi câte ori ai plâns îngenunchiat.

poezie de Silvia Tulbur (20 septembrie 2021), traducere de Silvia Sergiu
Adăugat de Silvia Tulbur
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără tine

Ieri erai online, te-am văzut la faţă
Mi-ai zâmbit frumos, dar de la distanţă.
Şi dacă de mâine te-ai deconecta
Nu ştiu ce m-aş face, cum aş rezista.
Fără tine cerul va fi mereu gri
Culorile toate se vor înnegri.
Fără tine frica-n minte-mi va intra
Ochii mei de lacrimi nu vor mai vedea.
Fără tine noaptea va fi fără stele
N-or avea lumină nici zilele mele.
Fără tine nu am inima întreagă
Şi trăiesc de parcă sunt lipsit de vlagă.
Fără tine oceanul parcă-i un lac mic
Fără tine alături eu nu sunt nimic.

poezie de Robert Cravens, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a spus că nu a mai stat nimeni cu el. Că nu suportă nicio prezenţă străină. Cred că se referea la prezenţa "feminină". Probabil, absenţa mea îi era foarte familiară şi de aceea mi-a putut tolera existenţa alături de el. În cazul lui, toleranţa este expresia supremă a bunăvoinţei. Sau, probabil, tocmai acea jumătate a mea, absentă alături de el, era cea feminină. Poate că nu îşi accepta aspectul feminin al propriei sale existenţe.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşi în doi

iubirea,
dans mirific
paşi lini, sublimi
pe scena lumii
un trup se frânge în iubire
celălalt e flacără aprinsă
e vis nestins, întins şi necuprins
croit într-un cuvânt
iubire
o dulce frământare în fierbinte îmbrăţişare
un sân dezgolit, miraj ivit
un pas în doi
ea, nimfă, dansează uşor
el, centaurul
o prinde dur într-un aprig dor
dorinţă nebună
cum poate să o spună
el, ea
ei se iubesc
aşa cum sunt
aşa cum simt
între graţie fragilă şi patimă nebună
păşesc încet spre tine
a mea, te cer a fi
o clipă pură, un strop de nebunie
offf, mi-e sufletul răscolit
te pierd, te regăsesc mereu
un tainic joc pe alei de dor
în parcul acela de castani
suntem noi doi
un singur trup, o singură dorinţă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbori alături de mine

peste munţi vom plana
ca doi vulturi liberi
fără frica zilei de mâine

vom ciopli agonia cu aripile
pe foi albastre stropite
cu lacrimi de fericire
bine temperată sub control

să zburăm spre pierzanie
fără mişcări dezordonate
cu aripile întinse cât trebuie

zbori alături de mine
să obosim împreună
apoi să ne plictisim
şi să ne aruncăm în hău

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ştiut

Din cer senin, nu cade ploaie.
Fără vânt, pomi nu se-îndoaie.
Fără soare, nu-i lumină.
Fără flori, nu faci grădină.
Fără aripi, nu se zboară.
Fără apă, nu ai moară.

poezie de Dumitru Delcă (august 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!