Autoreproş

Un zâmbet iese greu la suprafaţă
Pe mutra care pare suferindă.
Încerc zadarnic să te scuip în faţă...
E între noi tot timpul o oglindă!

epigramă de Gheorghe Leu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglindă

Suntem oglinda sufletului
Ce se-oglindeşte-n cuvinte,
- O lume de gesturi -
Nu ne vedem pe noi
Ci o formă-n mirare,
Dincolo de ea
Am vrea să ne-atingem,
Faţă în faţă
Cu tot,
Fericiri, suferinţe
Şi timpul,
De fiecare dată
Atunci când privim în muţenia oglinzii...
Cu toate acestea,
Încercăm o schimbare
Dar începem cu reflexia,
Fiinţa din oglindă...
Oglindă cu descântec,
Năpastă de cioburi...
Oglinda visului,
Adevărul minciunii...
De ieri,
De astăzi
Ori de mâine,
Aceeaşi dintotdeauna;
Univers - o oglindă -...

poezie de Vasile Zamolxeanu (18 ianuarie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă întreb: Care e în fapt adevărata noastră natură, cea care iese la suprafaţă în momentele de deznădejde, sau cea care iese la suprafaţă în momentele de glorie?

aforism de Andrei Ş.L. Evelin (29 iunie 2018)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăind între cei care au aceleaşi defecte ca noi, avem impresia că ne privim tot timpul goliciunea într-o oglindă.

aforism de Paula Adriana Cozian din Cugetări şi reflecţii (2015)
Adăugat de Paula Adriana Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglindă

De-abia acum cunosc simbolul tău:
Ne este dat să ne vedem mereu
Ne este dat să ne privim
Propria viaţă. Ne este dat să ne vedem
Propria faţă.

După ani, acum înţeleg, cu greu,
Acum sunt eu. Oglindă, de ani, te-am ignorat mereu.
Mă regăsec: am hoinărit fără să ştiu
Căci tu, oglindă, eşti reflexia a tot ce facem noi,
Reflexia a tot ce-i viu.

De-abia acum sunt eu.
Te privesc, tu ne arăţi greşelile
Prin tine, ne retrăim toate erorile.
Esti un semn: toti am gresit,
Fara sa vrem.

Tu ne reflecti, perfect, tot chipul
Tu ne arăţi: cum, fără să gândim,
Ne-am irosit tot timpul.

Ochii noştri se reflectă, vag, în ape
Tu eşti un simbol, a nostră viaţă,
Ne este dat, să ne vedem
Propria faţă.

( 1.08. 2014, 19: 10 )

poezie de Iustinian Cruceanu
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concurenţă

Mic fiind, ca suprafaţă,
La Buzău ieşi greu în faţă:
N-ai pe unde să te mişti
De câţi sunt... epigramişti!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Anuarul Epigramiştilor Români - 2007 (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul iese la suprafaţă ca untdelemnul

Azi mi-e clar (că-n astă viaţă)
Adevărul, vrei nu vrei,
Iese şi la suprafaţă...
Cu bani grei.

epigramă de George Zarafu din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Probabil că minciuna cântăreşte mai greu, fiindcă adevărul iese întotdeauna la suprafaţă.

aforism de Mihail Mataringa (21 ianuarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiesc şi-acum

Trăiesc şi-acum o mare dramă!
Cu adevărul faţă-n faţă,
Eu stau ades în câte-o cramă,
Da-i greu să-l scot la suprafaţă.

epigramă de Gheorghe Constantinescu-Gecko din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când deschizi gura pentru a-ţi exprima pesimismul şi victimizarea, nu uita două lucruri: 1. Eşti autorul principal al răului ce ţi se petrece, al sentimentelor pe care le ai pentru că tot ce e rău, la fel ca şi tot ce e bun, vine în urma unui proces, a deciziilor repetate, a acţiunilor şi obiceiurilor zilnice până când într-un sfârşit, rezultatul iese la suprafaţă. Să te plângi de rezultat fără să îţi dai o palmă peste frunte privind în oglindă nu spune decât că urmează noi necazuri pentru tine, meritate de altfel. 2. Nimeni nu s-a născut învăţat, dar nu ai nicio scuză să mori prost.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea exterioară este partea vizibilă a frumuseţii interioare. Şi ea se manifestă prin lumina care iese din ochii fiecăruia. Nu are de a face dacă persoana e prost îmbrăcată, dacă nu respectă canoanele eleganţei sau dacă nici măcar nu se sinchiseşte de părerea celor care îi stau în preajmă. Ochii sunt oglinda sufletului şi reflectă tot ce pare a fi ascuns. Dar, dincolo de puterea de a străluci, ochii mai au o virtute: sunt o oglindă. Şi reflectă pe cine îi admiră. Astfel, dacă sufletul celui care observă este întunecat, el îşi va vedea întotdeauna propria urâţenie. Deoarece, ca orice oglindă, ochii înapoiază fiecăruia dintre noi imaginea propriului nostru chip.

Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişcare browniană

Nevasta s-a bronzat pe faţă,
Dar nu e meritul căldurii,
Ci iese doar la suprafaţă,
Negreala de pe cerul gurii!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Gheorghe Leu, autorul volumului: "Puncte pe epigrame"

Am ales, pe placul meu,
Din atâtea mii de drame,
Clipa când şi Gheorghe Leu
Pune punct la... epigrame.

epigramă de Nichi Ursei din revista "Epigrama", nr. 48 (iunie 2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jucăria

Duşman grozav e timpul, mi se pare
acuma ca şi când te-aş fi visat,
cum poate mai visează câte-o floare
pământul, iarna, după ce-a-ngheţat.
Iubirea noastră astfel a trecut,
ca dâra luminoasă-a unei stele,
şi bezna-n urma ei s-a refăcut,
de-mi pare steaua fericirii mele,
că niciodată n-ar fi strălucit.
Şi nu mai ştiu acuma dac-am stat
cu tine, dacă-n pieptul tău iubit
eu inima-ntr-o zi ţi-am ascultat.
Cuvintele pe care le rosteai,
din depărtări de basm răsună parcă,
pentru că mierea tot acelui grai,
lângă urechea alteia le-ncearcă.
Din ce în ce mai şubred e sub pas
pământul amintirilor şi-mi pare
că dintr-un vis frumos mi-au mai rămas
frânturi ciudate şi strălucitoare.
Zadarnic între ele să le leg
încerc acuma, fiindcă nu se poate
din cioburi vasul să-l mai faci întreg,
şi tristă surâzând mă joc cu toate
aducerile-aminte la un loc,
ca un copil cu jucăria care,
i s-a stricat, dar n-a dat-o pe foc,
pentru că alta mai frumoasă n-are.

poezie celebră de Magda Isanos
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orgoliu

Zadarnic te frămânţi pe acest pământ
Când nimeni nu-i pe-alături să te vadă.
Deci nu lupta cu morile de vânt
De nu-i şi un Cervantes să te creadă.

epigramă de Gheorghe Leu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce noi, noi toţi, nu ne purtăm unii cu alţii cum s-ar purta fraţii între ei? Oare de ce până şi omul cel mai bun are parcă întotdeauna ceva de ascuns faţă de celălalt şi tăinuieşte ceva, păstrând tăceri? De ce să nu spui dintr-o dată deschis, fără ocolişuri, tot ce ai pe suflet, dacă eşti sigur că vorbele tale nu sunt aruncate în vânt şi nu sunt spuse zadarnic? Dacă priveşti în jur, poftim! Fiecare pare mai aspru decât îi este adevărata lui fire, ca şi când i-ar fi teamă să nu-şi jignească sentimentele dacă şi le-ar destăinui aşa cum sunt ele cu adevărat...

Dostoievski în Nopţi albe, A treia noapte (1848)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta vreme cât rămânem înlăuntrul timpului, avem semeni cu care intrăm în rivalitate; de îndată ce nu mai suntem acolo, tot ce fac şi tot ce pot crede despre noi ne lasă indiferenţi, pentru că suntem atât de desprinşi de ei şi de noi înşine, încât a produce o operă sau a ne gândi numai la asta ne pare zadarnic sau bizar.

Emil Cioran în Căderea în timp, Să cazi din timp...
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curs valutar (1998)

Din zi în zi trăim amarul
Ascuns în fel de fel de drame,
Căci urcă tot mereu dolarul,
Iar Leu'... scrie epigrame.

epigramă de Gheorghe Leu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare?

Promisiuni de-a valma vin
Dar ştiu că nu am să mă tin
Pe urmă o să-mi pare rău
Da ce să faci, aşa-i mereu!

Promit că fac ceva
Dar timpul tot trecea
Şi acum realizez
Că nu evoluez!

Eu bat pasul pe loc
Şi stau şi mă socot
De ce promit eu oare?
Veşnic fără realizare

Regret nespus timpul scurs
Încerc a formula un discurs
Să cer iertare, să susţin,
Că de promisiuni o să mă ţin

Dar intrebarea îmi pun tot eu
Oare nu o fi mai greu?
Să promit c-am să ţin
Promisiunile ce vin?

poezie de Camelia Natalia Ignat din Alter ego (mai 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul

O fată când vedeai odinioară,
Simţeai că ai un foc la inimioară.
Azi simţi la fel, fără-ndoială,
Dar ştii că e... angină pectorală!

epigramă de Gheorghe Leu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grijă de a vorbi nepermis de frumos. Recunoaştere nemeritată faţă de secăturile ce ne ţin doar la suprafaţă.

aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!