Autoepitaf

Sub piatra asta, mare câte un tron,
Nu e nimic, adică e... Piron...
Ce nu putu s-ajungă, biet sărman,
Nici chiar atât... academician!

epitaf epigramatic de Alexis Piron din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful lui Piron

Piron, aici, sub piatra grea,
Îşi doarme somnul funerar.
N-a fost nimic în viaţa sa,
Nici academician măcar!

epitaf epigramatic de Alexis Piron
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noului academician

- E nou ales şi-i surd de fel.
- Atunci, ferice e de el!
- Dar nu-i şi mut, înţelesei.
- Atunci, sărmanii, vai de ei!

epigramă de Alexis Piron din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci?

Vin din nimic, plec în nimic... E-aşa?!
Nu e absurd să-mi ceri să fiu... ceva?!

distih de Alexis Piron din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acuzaţie nejustificată

Nu-mi recunoaşteţi voi dreptatea
De-a merge beat Vinerea Mare,
Dar, când divinitatea moare,
Se clatină... umanitatea.

epigramă de Alexis Piron din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Voltaire, care spre bătrâneţe, era foarte slab

Pe-acest poet, uitat de vreme,
Doar os pe os, cum altul nu-i,
Chiar moartea-ntârzia să-l cheme,
Că se temea de... umbra lui!

epigramă de Alexis Piron din Râsul lumii la români (2010), traducere de Gabriel Teodorescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părere sinceră. Lui Voltaire care-i ceruse părerea despre piesa sa "Semiramis"

Să-ţi spun părerea despre ea nu-i greu:
Te-ai bucura, dac-aş fi scris-o... eu!

distih de Alexis Piron din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inscripţie destinată Curţii de la Versailles

Versailles, castel de regi şi prinţi,
E aşezat - vă spun precis -
La patru leghe de Paris
Şi la o sută... de bun simţ.

epigramă de Alexis Piron, traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am râs, iată-mă dezarmat!

Piron în La metromanie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-i acela un piron la moldoveni?

Locul unde coboară oamenii din tren!

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi (după un aforism al lui Montaigne: Eseuri, III, 13)

De-ai fi chiar Napoleon,
Chiar pe cel mai mare tron,
Tron din aur, diamante,
Cu ornaţii fascinante,
Tron ce-i fără de cusur,
Vei sta, totuşi, tot pe cur.

hexagramă de George Budoi din Hexagrame (17 iulie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privirea ta

Privirea ta mă cam alintă
(A observat-o şi Miron),
Când mă priveşti, drăguţă, ţintă
Îmi baţi în inimă-un piron.

epigramă de Grigore Drăgan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici prea-prea, nici foarte-foarte...

Eu pot jura la o adică,
De fata asta răpitoare,
Că nu mai e atât de mică,
Dar sigur nu mai e nici mare.

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici prea-prea, nici foarte-foarte...

Eu pot jura la o adică,
De fata asta răpitoare,
Că nu mai e atât de mică,
Dar sigur nu mai e nici mare...

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sec

Eu sunt sărac în pile şi relaţii,
N-am "cui" să dau un telefon,
- În cazul acesta fă şi tu ca alţii,
Dacă n-ai "cui", ia-ţi un piron.

epigramă de Paul Constantin (8 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada de încheiere a Testamentului Mare

Ici testamentul s-a-ncheiat,
Sfârşind, al bietului Villon.
Veniţi când clopotele bat
Şi dau de mormântare zvon,
În straie roşii vermillon.
El fu, (pe fudulii jurase),
Amant martir, morţii plocon
Când lumea asta o lăsase.

Şi cred că nu minţea deloc,
Căci l-au gonit fără pardon
Iubitele, haíne foc,
Că de-aici până-n Roussillon
Nu-i spine, ghimpe ori ghimpon
Să n-aibă, (nu exagerase),
Din straie, zdrenţe de barşon,
Când lumea asta o lăsase.

Aşa a fost, nu altcumva,
Golaş pieri, fără zorzon;
Ba, pe deasupra, când murea,
Simţea al dragostei canon
Mai ascuţit ca un piron
De la curea, până la oase.
(Noi dăm mirării noastre ton),
Când lumea asta o lăsase.

Prinţe ca şoimul acvilon,
Plecând, o duşcă bună trase
De roşu vin, acest craidon
Când lumea asta o lăsase.

poezie clasică de Francois Villon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dede: Nu ştiu ce s-a întâmplat.
Dylan: Eu da. Adică, pentru mine e destul de simplu. Întinzi mâna încercând să te agăţi de ceva grozav.
Haley: Poate, poate nu ar trebui...
Dylan: Uite, uite... Eu nu sunt obişnuit cu asta, cu chestia asta cu "familia mare". La mine acasă nici nu vorbim unii cu ceilalţi. Ştiţi, mi-a plăcut Hailey de prima dată când am văzut-o. Adică, e frumoasă şi toate cele, dar e mai mult decât atât. Are o încredere incredibilă în sine. Ştiţi, genul de încredere pe care îl ai când trăieşti într-o familie ca asta, o familie pasională care acceptă străine focoase, homosexuali şi nebuni. Adică, o familie în care oamenii ţin unul la celălalt.

replici din filmul serial O familie modernă
Adăugat de Augusta Florescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, om, un biet nimic...

A fost, a fost cândva, dar nu acum...
Acum nu e nici ură, nici iubire!
Şi amintirea noastră e un fum...
Fum e şi calea către fericire...

Lumescul s-a topit în ne-lumesc...
Cu ce-am plătit, cine mai poate şti?!
Nici eu, în mine, nu te regăsesc,
Căci te-am pierdut cândva,-ntr-o bună zi.

Ce caut?! Oh, nimic! Doar paşii mei
Ce-au scormonit, stăpâni pe ne-crezare,
Alese urme... Ce caut eu?!
Eu, om, un biet nimic, stea căzătoare...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipocrizie. A propos de "Odă lui Priap" din cauza căreia Piron n-a fost primit în Academia franceză

Această odă, cum s-a spus,
E-o crimă grea, de neiertat.
A scris-o? Trebuie certat!
N-a scris-o?! Trebuie... exclus!

epigramă de Bernard de Fontenelle din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jerry: Şi unde sunt adidaşii mei?
Kramer: Asta aş vrea şi eu să ştiu.
Jerry: Cum adică?
Kramer: Păi, i-am văzut pe bătrânei dimineaţa asta, dar când am trecut pe lângă magazin în drum spre casă, locul era gol. Nu mai e nimic. Bătrâneii au dispărut!
Jerry: Deci adidaşii mei au dispărut?
Kramer: Din păcate da, şi asta nu e totul. Am cercetat prin jur şi am aflat că nici măcar nu aveau copii.
Jerry: Bătrâneii nici nu au copii cum au zis?
Kramer: A fost o mare păcăleală, Jerry. Ne-au escrocat, şi au luat potul cel mare!

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui Academician

Realizat şi genial,
E-o somitate, în mod cert.
El la catedră-i marţial
Iar în amor analfabet.

epigramă de Corneliu Costăchescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!