Carte de vizită
În lumea mea mă simt tot viu
Cu rost și-adesea fără rost:
Ce-am fost nu pot ca să mai fiu,
Ce sunt nu pot să fiu c-am fost.
epigramă de Dumitru Ivan-Teiu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Un fost ce nu ați fost
Nu o să mai fiu ce am fost să fi fost
Pierzându-mi lacrima de tuș făr rost
Totul are-n răni ascunse crud cost
De-as fi ce și voiți să vă fi fost
Pentru ce să mă schimb în acest anost
Ce ucide fila într-un petmafrost
Să vă fiu un fost ce voi nu ați fost
Dorintă turmei de fi fără vreun rost
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre schimbare
Lumea mea e-n poezie
Parcă n-am trecut prin viață, parc-a fost altcineva
Prins în straiul meu de gheață, parc-am fost altundeva.
Nu aici și nici departe, parcă n-am avut un loc,
Parcă m-am născut în moarte, văduvită de noroc.
N-am avut un rost pe lume și aminte nu-mi aduc,
Nici de locul fără nume, nici de cântecul de cuc.
Mi-a fugit copilăria, înainte de-a gusta
Elixirul inocenței din inexistența mea.
Am trăit în altă lume și e numai vina mea,
C-am ales albastrul nopții și am locuit pe-o stea.
Am negat că-s pământeană, să nu simt cum mă lovesc
Grindina și ploi și jale și tot răul omenesc.
M-am retras în poezie, în decorul meu de vis,
Să trăiesc o veșnicie doar în vers, eu mi-am promis.
Doar aici sunt fără lanțuri, pot să zbor și pot să cânt
Și sunt cea mai fericită, neiubită pe pământ.
Nu sunt legi, nu sunt războaie, pot să mor și să renasc,
Și de vreau să fiu regină, sau o roză din Damasc,
E de-ajuns să prind cuvântul ce se zbenguie prin gând.
Lumea ce o port în mine, pe nimica n-am s-o vând.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre zbor
- poezii despre poezie
- poezii despre moarte
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre versuri
- poezii despre trandafiri
- poezii despre superlative
Precizare
Să fiu cu toți confrații-n ton,
Vă spun acum ca și-altă dată
Că sunt un TEI autohton
Fără valoare adăogată...!
epigramă de Dumitru Ivan-Teiu din ziarul "Viața Buzăului" (21 aprilie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre valoare sau epigrame despre tei
Totul sau nimic
Eu nu doresc în viața mea,
Nimic din ceea ce n-am fost:
Ci, fiecare drum aș vrea,
Să vină cu același rost!
Doresc să fiu din nou copil,
Să mângâi un bătrân uitat:
O, padre, știu c-ai fost util,
Tot ce-ai avut, lumii ai dat!
Aș vrea să fiu iar o codană,
Să bucur un copil sărac:
Să-l chem în vechiul meu cerdac,
Să-i dau hăinuța mea și hrană!
Nu vreau averi, glorii, plăceri,
Nu vreau "o parte", din ce pot:
Chiar dacă sunt mai mult ca ieri,
Nu vreau nimic, ce nu e Tot!
poezie de Iulia Mirancea (14 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre trecut, poezii despre sărăcie, poezii despre plăcere, poezii despre dorințe, poezii despre copilărie sau poezii despre bătrânețe
Ultim regret... de debut
Am teama veșnică; aceea de a nu fi urât la moarte
Căci este ultima mea poză în anticamera retinei
Cu negrul ce se-ncepe-n ciclul ce definitiv mă va desparte
De mine însumi, trup și gând, făr-a mai ști de ce-mi revine...
Simt straniul sentiment frustrant de-a nu avea niciun control;
Să-mi așez părul în oglindă, singur să îmi aleg parfumul
Să-mbălsămez tot anturajul, când mi se ia și ultimul rol
Și nu mai pot nimic decide... cum să mă îmbrac și s-aleg drumul...
Nu pot nici trist să fiu, să plâng și-aș fi cel mai îndreptățit
Și nici căldura n-o mai am -și cât de cald eram la atins-
Iar florile ce miroseam nu-mi vor mai colora dormit;
Etern de-acum -indiferent cum nu-mi plăcea- de toți desprins!
Mă rog să n-am multe păcate, să fiu povară de iertări!
Mi-e greu s-accept să îmi fiu eul făr-a mai fi și-ncă să fiu,
S-oblig așa doar de cutumă, timid ce-am fost, reci sărutări
Ce nu le cer, căci n-am cerut... Aș vrea, când mort să fiu tot viu!...
PS
... Cum nici la nașterea-mi ce-am fost... și nu puteam să interviu!...
Deci nașterea și moartea-mi sunt debut de-a fi, nu fi... Și-mi scriu!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 aprilie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre sărut, poezii despre somn, poezii despre păr, poezii despre plâns, poezii despre negru sau poezii despre naștere
Manifest
Mă-ndrăgostesc de tine zi de zi,
Te port în piept cu gânduri... și cu vise...
Fără de tine simt că aș trezi
Toți demonii din temnițele-nchise!
Fără de tine-aș fi doar o idee
Născută fără sens... și fără rost...
Și pentru simplul fapt că ești femeie,
Eu te iubesc cu tot ce sunt... ce-am fost...
Și te respir cu tot ce va urma,
Cu toată nemurirea scrisă-n versuri,
Cum te iubesc... nici nu pot exprima!
Mă-ndrăgostesc de tine și-n nonsensuri.
poezie de Florin M. Răileanu (13 noiembrie 2018)
Adăugat de Mihaela Alina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre gânduri, poezii despre femei, poezii despre declarații de dragoste sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Copil să fiu
Să pot să fiu copil de tot
Cât timpul mai există,
Aș apela și la complot
Ca să găsesc o pistă
Să pot să fiu copil acum
Cu inima si cu starea,
Aș inventa avid un drum
M-aș înfrăți cu zarea
Să pot să fiu copil în gând
Și-n veacuri peste ere
Aș scotoci munții la rând
Ca să îmi de-a putere
Să pot să fiu copil curat
Cu gânduri intrinseci,
Aș căuta neîncetat
Copil ca să rămân în veci
Să pot să fiu copil, dar pur
Chiar și-n lumea de apoi,
Ca într-un vis de bun augur
Aș da chiar timpul înapoi.
poezie de David Boia (10 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre munți, poezii despre inventatori, poezii despre inimă, poezii despre existență sau poezii despre curățenie
Să vreau...
Să vreau să-ți fiu ce nu ți-am fost
Din prea puținul vieții rost,
Să-ți dau din tot ce nu-i al meu
Aici, acum, oricând, mereu.
Să vreau să-ți fiu un tainic dor
Atât cât sunt și-atât cât mor,
Să vreau să-ți dau crezare iar
Din ce mai sunt și ce nu par.
Să vreau să-ți spun ce nu ți-am spus,
Regrete de-au venit s-au dus,
Să vreau să-ți dau din ce nu am
Măcar puțin din ce puteam.
Să vreau să-ți cer ce n-am iubit
Din ce-am trăit și n-am trăit,
Să vreau să-ți fiu și nu aș vrea
Din tot ce-a fost și ar părea.
poezie de Sibiana Mirela Antoche din Buchetul de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor
Cântecul unui om
Ce-am fost cândva azi nu mai sunt...
Dar ce sunt azi îmi pare rău
Că n-am putut să fiu mereu -
Același cântăreț cu chip de Sfânt...
Când am urât am fost iubit,
Când am iubit am fost urât...
Și-n viață n-am cântat decât
Romanța Celui răstignit...
Tot ce-am sperat rămas-a vis,
Și-am dobândit ce n-am visat...
Dar ce-am fost ieri am și uitat -
Un titlu de volum nescris...
Și-azi, dacă sunt un chip de Sfânt,
Așa m-a vrut, pesemne, Dumnezeu -
Să fiu tot altul... Și să-l cânt mereu
Pe cel ce-am fost cândva, dar nu mai sunt...
poezie celebră de Ion Minulescu din Viața literară, I, nr. 4 (22 ianuarie 1906)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie sau poezii despre prezent
Lumina să devenită perlă
Am fost și sunt lumina
Am fost lumina, dar am căzut
Am fost aprinsă și m-am stins
Acum când tu mă chemi cu dragostea ta
Eu mă pierd în mii de senzații ce-mi erau străine
Mă simt ca-n anii adolescenței
Când visam să schimb lumea, fără a mă schimba pe mine
Dar timpul este limitat și eu visez ce-am mai visat
Să fiu natura, mama, tatăl, mâna lui Dumnezeu
Astăzi voi înțelege că pot visa....
Visez ca din dragostea mea, lumina să devenită perlă
Ce-ți va încorona gâtul tău de regină a sufletelor pereche.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre încoronare, poezii despre suflete pereche sau poezii despre suflet
(Im)perfect
Fără tine m-am simțit perfect,
N-aveam niciun fel de remușcare,
În absența ta niciun defect
Nu se vede cât îl faci de mare.
Fără tine fericit am fost,
Sănătos la suflet și la trup,
Regăsindu-mi pe pământ un rost
Care să m-ajute să mă rup
De trecut, de tine, de nimic,
Pentru că nimic n-ai însemnat
Bun în viața mea, ba, vreau să zic,
Prea mult of și chin mi-ai cauzat...
Fără tine pot să fiu perfect,
După cum ți-am și mărturisit,
Mai adaug doar, să fiu corect,
Amănuntul că te-am păcălit.
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (29 martie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre sănătate, poezii despre păcăleli, poezii despre perfecțiune sau poezii despre fericire
Un fel de întrebare
Vreau să știu
dacă mai pot să fiu,
al tatălui meu, fiu,
care nu mai este viu?
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub aripa cuvântului
când mă trezesc în zori cu versul pe buze
simt ca lumea-i a mea cu un anume rost
vreau să fiu diafană ca roua pe frunze
să nu simt niciodată ca timpu-i anost.
vreau să fiu ca un flutur vesel, visător
să mă îmbăiez în parfum de flori
nimănui pe lume nu îi sunt dator
am creat din slove magice comori.
pe scara succesului am urcat discret
drumul meu e plin de sunet și culoare
printre trăitori eu sunt un biet poet
sub aripa cuvântului găsesc consolare.
vreau în lumea mea să fiu bun exeget
cu vocații inedite cu lecții extrașcolare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre succes, poezii despre rouă, poezii despre lecții, poezii despre frunze, poezii despre flori sau lecții de engleză
Eu nu cer să fiu iubit
Eu nu cer să fiu iubit,
Aș cere prea mult,
Nu am atâta nevoie
Și nici nu sunt sigur că merit.
Eu nu cer să fiu iubit
Căci dacă s-ar întâmpla asta
M-aș simt obligat să întorc serviciul
Și nu știu dacă mai pot.
Eu nu cer să fiu iubit,
Ci măcar să fiu iluzionat
Că cineva mă prețuiește.
Eu nu cer să fiu iubit,
Căci dacă aș cere și nu aș primi,
Aș fi nefericit.
Eu nu cer să fiu iubit,
Căci asta ar fi cerșeală,
Aștept doar să fiu iubit
Și atât.
Eu nu cer să fiu iubit,
Nu vreau cadouri și vizite,
Ci să fiu ajutat măcar
Atunci când am nevoie.
Eu nu cer să fiu iubit,
Ci măcar să pot vedea
Câteodată persoanele
Pe care le iubesc.
Eu nu cer să fiu iubit,
Ci doar să pot iubi
Căci așa L-am văzut pe Dumnezeu
Șoptindu-mi prin senzații.
Eu nu cer să fiu iubit,
Dar atunci când mă simt iubit,
Sunt tare fericit.
Eu nu cer să fiu iubit,
Ci doar să fiu iubit puțin,
Ca o picătură de rouă pe o petală.
poezie de Cosmin Druță din Teorie poetică și poezie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre serviciu, poezii despre nefericire, poezii despre cadouri, poezii despre ajutor sau poezii despre Dumnezeu
Am fost blestemată de zei
Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp.
Mamă îmi este marea, tată cerul sfânt!
Ți-am auzit glasul, o biet nemuritor
Și sufletul mi-e sfâșiat de durere și dor.
Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp
Aș vrea să fiu nemuritoare,
Dar nu pot, nu sunt!
Aș vrea să fiu o femeie cu chip urât,
Dar să am inima plină de iubire și suflet fericit.
Aș vrea să fiu alături de tine mereu!
Să te iubesc și să te venerezi ca pe un zeu.
Dar am fost blestemată să fiu cea mai frumoasă din Olimp!
Și port această cruce, cum pot și oricând.
poezie de Vladimir Potlog (16 ianuarie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată sau poezii despre mamă
Vreau
să fiu tot ceea ce pot fi
tot ceea ce sunt eu
și să fac tot ce pot să fac
să fiu autentic
nu risc nimic
nu-mi pasă de părerea celor
lalți pot fi de altă părere
o să fiu ceea ce-mi propun
un îndrăgostit
cu dorințe pătimașe
dorințe mari și voință slabă
vreau să fiu tot ceea ce
sunt eu
și să fac ce vreau eu să fac
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liber, foarte liber
Sunt om liber, foarte liber, pot trăi sau pot muri,
pot iubi în miezul zilei sau sfârși în zori de zi,
sunt o simplă întrebare, cu un complicat răspuns,
pot urca pînă la stele, fără-a ști că e de-ajuns.
Sunt ca cerul nopții, liber, când mai jos și când mai sus,
nimeni nu mă mai întreabă ce-am făcut și ce am spus,
sunt o simplă licărire ce, mai toți, cred că o văd
doar când viața-i o dilemă și le pare-a fi prăpăd.
Sunt om liber, foarte liber, n-am ce da, n-am ce să cer,
știu ce-i viața, știu ce moartea, am curaj să cred, să sper,
vin din marginile lumii, însă eu n-o mărginesc,
în deplina-mi libertate, n-am de ce să mă feresc.
Sunt ca fluturele care simte ploaia după vânt,
simte vântul după forma umbrelor de pe pământ,
caut boabele de rouă ce, mereu, în zori de zi,
udă firul crud al ierbii ce-și dorește a trăi.
Sunt om liber, foarte liber, pașii singur mi-i măsor,
și tot singur pot decide dacă vreau sau nu să mor,
dacă merg spre mai departe, dacă vreau să stau pe loc,
dacă vreau să fiu ca focul, sau să ard cu totu-n foc.
Sunt așa cum este firea celor ce-și doresc trăi
fără teama că li-i dată datoria de-a muri,
sunt mai liber decât clipa care știe că a fost
și-a dat timpului măsură, și a dat faptelor rost.
Sunt om liber, foarte liber, sunt precum mi-e dat să fiu,
știu ce-nseamnă libertatea, tot ce-nvăț, învăț să știu...
poezie de Daniel-Dumitru Darie din Dincolo de praguri (9 august 2013)
Adăugat de Daniel-Dumitru Darie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre foc, poezii despre învățătură sau poezii despre ploaie
Caracterizare
Din tot ce fac, nimic nu imi convine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
Aveam credinta-n viata, puneam pret pe iubire
Dar totu-i doar minciuna, e doar o amagire,
As darama toti muntii daca-ar avea vreun rost
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
In jur vad mai mult lacrimi. Putina fericire.
E tot mai neagra viata. Sarmana omenire.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
As vrea sa am puterea sa schimb tot rau-n bine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
Traiesc doar cu speranta, visez la cei frumos,
Mai cred ca poate maiine voi fi mai bucuros,
Ca soarele-mi va bate cu raza lui in geam
La fel ca mai-nainte. Pe cand eram pustan.
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost!
Prea multe vorbe! Si fapte prea putine!
Din tot ce fac,-nimic nu imi convine!
poezie de Florin Dudău (7 iulie 2001)
Adăugat de Florin Dudău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre minciună, poezii despre frumusețe sau poezii despre bucurie
Iertare?
Iertare-mi cer străinilor
Că nu i-am cunoscut pe toți
Să le fac grâul pâinilor,
Să îi hrănesc; genii, netoți.
Iertare-mi cer amicilor
Că nu le-am dat tot ce-am avut
Să fiu "eroul" clicilor;
C-am fost cu ei, cât am putut.
Iertare-mi cer iubitelor
Că nu le-am fost pururi rezervă
Să le țin contul clipelor
De înșelări; pus de conservă.
Iertare-mi cer copiilor
Că într-o zi o să-i las singuri
Să le fiu contul miilor
De plăți; la nebunii, la friguri.
Iertare-mi cer părinților
-Că nu-i mai am și m-au avut-
Să-i pun în lumea sfinților;
Cât au muncit, cât s-au zbătut.
Iertare-mi cer perechii mele
Că nu i-am fost amant mereu
Să fie mândră-n toate cele;
Să fiu doar fulg, bogat, Thezeu.
Iertare-mi cer c-am fost destin,
Că n-am făcut ce au vrut alții
Și nu sfârșesc umil, meschin,
Neisprăvit... în lamentații!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre prietenie, poezii despre plată, poezii despre nebunie, poezii despre iertare, poezii despre genialitate sau poezii despre eroism
Mă condamn
Mă condamn pentru orice eroare
De care aud la tot pasul
Lumea îmi pune în cârcă impasul
Că viața mea devine o teroare
Și-și pierde legitatea lui, compasul
Nu mai sunt același care sunt
Nu mai sunt același care-am fost
Rostul meu e să fiu luat la rost
Pentru toate relele de pe pământ,
Asediat și fără adăpost.
Sunt la fel ca voi un muritor
Abonat la trudă pentru-o pâine
De care am nevoie azi și mâine,
De care nu mă pot lipsi în viitor
Ceea ce în fond cere și-un câine
Nu mă întrebați că n-am răspuns
Cât vor putea nervii să-mi reziste
Mai bine-n evul mediu la baliste
De săgețile arcașilor împuns,
Decât să bâjbâi pe atâtea piste!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre teroare, poezii despre greșeli, poezii despre devenire sau poezii despre câini