Pâinea albă (poezie scrisă în anul 1947, în timpul guvernului Groza)
Pâine albă cu cartelă,
Jimblă cu obraz prăjit,
Sau simpatică franzelă,
Eu îți zic: "Bine-ai venit".
După despărțirea dură
Te vedem din nou în piață,
Iarăș albă la făptură,
Iarăș rumenă la față.
Cu emoții toată strada
Îți admiră iar aspectul,
Pâine albă ca zăpada,
Te salut cu tot respectul.
Nu constat nici o schimbare
Ai aceleași forme pline,
Numai prețul e cam mare
Dar altminterea, ești "bine"...
După lipsa ta severă
Revederea e frumoasà.
Toată lumea îți oferă
Locul cel dintâi la masă.
Musafiră scumpă, rară,
Te-am dorit ca pe-o iubită,
Sper că n-ai venit în țară
Într-o vizită grăbită.
Cu dorința mea constantă,
Să rămâi mai mult aici,
Te plătesc ca pe-o amantă:
Patru mii de lei pe zi.
Și fiindcă, pâine dragă,
Te iubesc atât de adânc
Te "ciupesc" o zi întreagă,
Și te mușc... și te mănânc!
Totuși ai o supărare,
Gelozia, draga mea,
Pâinea neagră nu dispare
Și mai cochetăm cu ea.
Multă lume te înșeală
Cu tovarășa mezină,
Pâinea neagră ți-e rivală,
Însă nimeni nu-i de vină.
Asta-i viața cotidiană
Și oricine o să-ți spună
Că pe lângă o bălană
Ne mai place și-una brună!
poezie satirică de Ion Pribeagu (1947)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre pâine
- poezii despre iubire
- poezii despre dorințe
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre supărare
- poezii despre schimbare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Atenție la pâine
Să nu calci pâinea în picioare,
Ca pâinea nu-i nimic mai sfânt,
Nici cele mai regești odoare,
Nici al privighetorii cânt,
Și orice minunat castel,
Cu trudă s-ar zidi sub soare,
Să nu dai pâinea pentru el,
Să nu calci pâinea în picioare,
Căci fără pâine viață nu-i,
Nici primăvară nu-i, nici floare,
Zadarnic Himalaia sui,
De tropăi pâinea în picioare...
De calci o pâine în picioare,
A ta făptură însăți frângi,
Căci până-n inimă te doare,
Durerea pâinii și-ai să plângi
Și n-ai să ști din care bai,
Fuși blestemat de ursitoare,
Din ce urzeli noroc nu ai,
De tropăi pâinea în picioare...
De calci o pâine în picioare,
În viață totul fi-va-ți greu,
Căci în nevolnica-ți eroare,
Îl calci pe însuși Dumnezeu...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre superlative, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre privighetori, poezii despre primăvară sau poezii despre plâns
* * *
Îmi vine miros de coajă de pâine.
De unde, mă întreb,
Dulapul e dat de mult,
Nu l-a mai deschis, nu l-a mai vopsit.
Cândva avea și o dantelă prinsă cu pioneze
Pe raftul cu ceștile mici, pentru musafiri.
Acolo, la mijloc, stătea pâinea
Ca într-un cuptor de lemn,
Învelită într-o pânză albă.
Ea nu a mai umblat acolo,
Nu a mai deschis.
A dat dulapul cu totul,
Pe coaja pâinii apăruseră chipuri de sfinți
Și pânza albă era o marahmă.
Acum mi-a venit mirosul ăsta.
Și taie o bucată din pâinea pe care
Copilul o rupea cu mâinile mamei
Și o ducea la inimă.
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre mâini, poezii despre mamă, poezii despre lemn, poezii despre inimă, poezii despre copilărie sau poezii despre alb
Marțea albă
Deschide ușa creștine,
Marțea Albă s-o cinstim,
ram din arbore de pâine
și-o pană de heruvim
îți aduc cu gând sublim.
Îți las și un rest de Pască
sufletul să-ți împărțesc
cu vin roșu de fetească,
sânge din rugul-domnesc,
inima să-ți fericesc.
Pentru sufletele Îngeri
un colac îți dăruiesc,
să-i avem mereu alături
în cercul Dumnezeiesc
din leagănul cel craiec.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre îngeri, poezii despre vin, poezii despre sânge, poezii despre roșu, poezii despre gânduri sau poezii despre creștinism
Nu te-am dorit în lumea mea ciudată
Nu te-am dorit în lumea mea ciudată,
Deși, ca mine, nimeni nu te-adoră,
Nici n-am gândit c-o să te am vreodată
Mai mult decât în inimă, ca soră.
Iar de cobor în lumea ta măruntă,
În cafenea, pe lângă mateloți,
Nu pot, în tinerețea mea căruntă,
Să înțeleg de ce te dai la toți.
Când numai eu pot să îți dau putere
Să redevii ce-ai fost, cândva, regină,
Să-ndupleci ani și chiar să naști noi ere
În care doar iubirea să ne țină.
Dar cu-un sărut tu intri-n mine toată
Și lumea mea devine trup de fată.
sonet de Nicolae Silade din Iubirea nu bate la ușă (2008)
Adăugat de Nicolae Silade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre sărut, poezii despre păr cărunt, poezii despre naștere sau poezii despre monarhie
Cea mai frumoasă țară
Într-o țară oarecare, trăia un bătrân deștept
Și tot în țara aceia și un vultur înțelept.
Nimeni nu știa de vultur când și de unde-a venit,
Era veșnic precum timpul, fără-nceput ori sfârșit.
Bătrânul merse-ntr-o seară la vultur spre-al cerceta:
- Vulture batrân ca timpul, aș vrea să te rog ceva
Știu că ești preaînțelpt. Doar tu mă poți ajuta.
Aș vrea să găsesc țara cea mai fumoasă oriunde s-o afla
și-aș străbate lumea-ntreagă doar o clipă-a o vedea.
- Urcă-te pe-a mea spinare - i-a spus vulturul grăbit.
Și-au zburat, zburat prin lume unde nici n-ai fi gândit.
Din zbor-lin vedea batrânul locuri ce păreau din vis.
- Te oprește! striga tare- acesta-i locul precis!
- Nu-i acesta locul pentru care de acasă am plecat,
Pân-acolo-i cale lungă, mai avem mult de zburat.
După multe luni de zile au ajuns pe-o stâncă goală.
- Coboară batrâne, iată te-am adus în a mea țară.
Asta-i cea mai furmoasă țară din câte-am văzut
Caci aici, pe-această stâncă, într-o vară m-am născut.
poezie de Dorina Stoica din Izvorul îndpărtat (decembrie 2011)
Adăugat de Dorina Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulturi, poezii despre bătrânețe, poezii despre înțelepciune, poezii despre zile, poezii despre visare, poezii despre stânci sau poezii despre sfârșit
Lasă-mă în pace
Azi iar te-ai trezit
Cu fața la cearceaf și-ai zis
Nu te sărut
Atât îmi doresc
Să pot zâmbi când mă trezesc
Vreau să te uit
Poate e mai bine
Plec de lângă tine
Și îți spun
Da, da
Dacă nu îți place
Lasă-mă în pace
Ieși din viața mea
Dacă nu îți place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva
Azi nu-mi mai doresc
Parfumul tău să îl găsesc
Pe perna mea
Nu te mai iubesc
Și nu mai vreau să mă-nvelesc
Cu haina ta
Poate e mai bine
Plec de lângă tine
Și îți spun
Da, da
Dacă nu îți place
Lasă-mă în pace
Ieși din viața mea
Dacă nu îți place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva
Dacă nu îți place
Lasă-mă în pace
Ieși din viața mea
Inima nu vrea
Să te-apropii iar de ea
Poate e mai bine
Plec de lângă tine
Și îți spun
Da, da
Dacă nu îți place
Lasă-mă în pace
Ieși din viața mea
Dacă nu îți place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva
Dacă nu îți place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva
cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vestimentație, poezii despre prezent sau poezii despre pace
Lângă crucea părăsită
La o margine de codru, pe-o colina însorită,
Lângă potecuța-ngustă, stă o cruce părăsită.
Răstignit in patru cuie, prăfuit de ani și vreme,
Stă Hristos uitat și singur, peste El timpul se cerne!
Doar un biet copil ce zilnic paste turma de mioare
Se oprește să se-nchine, și se-ntreabă cu mirare:
"- Cât mai poți să rabzi, Hristoase, cuiul și singurătatea,
Nu Ți-e frica de-ntuneric când se-așterne-n codru noaptea?
Nu Ți-e foame, nu Ți-e sete, n-ai pe nimeni lângă Tine,
Ești și Tu la fel de singur, ești orfan la fel ca mine?
Eu pasc turma de mioare ca să-mi dea un colț de pâine,
Cel ce e stăpân pe turmă... azi îmi dă... dar nu știu, mâine!
Ți-am adus un colț de pâine, e mai veche, dar e bună,
Sunt prea mic... nu pot ajunge, să-ți dau jos acea cunună
Și să-Ți scot din frunte spinii, care pielea Ți-au străpuns.
Cum sa fac, că-s mic, Hristoase, și n-ajung așa de sus?
Ți-am adus și apă rece, că Ți-o fi amar și sete,
Ei Ți-au dat oțet și fiere, da' zic: Dumnezeu să-i ierte!
Că și astăzi trec grăbiți și nu vor să se oprească,
Chinul să Ți-l ușureze, setea să Ți-o ostoiască!
N-ai nici haină, n-ai nici cușmă, pentru când o fi mai rece,
Dar îți las a mea cămașă, că nu știu când 'oi mai trece.
N-am mai multe, că aș vrea să-ți mai las, să ai de schimb,
Dar ce văd?! Sau mi se pare? Ai în jurul Tău un nimb?
Ooo... nu pot să cred, Hristoase, că-ntinzi mâna către mine,
Că nici cuiul nu mai poate, răstignit a Te mai ține!"
"-Drag copil, grăiește Domnul, Crucea mea n-ar mai fi grea,
Dacă ar veni cu toții, cu iubire lângă ea.
Și eu sunt Păstor la oi, mi-am dat viața pentru ele,
Multe au plecat din staul, eu le caut cu durere
Și le-aștept sa se întoarcă, să le mân către pășune
Cu iubirea mea cea sfântă, eu le strig ca să se-adune!
Tu ești mic, da-n suflet mare și bogat cum alții nu-s,
C-ai întins un colț de pâine și-ai dat apă lui Iisus
Și-ți voi da, când va fi vremea, apă vie și merinde,
Viață veșnică și Raiul, pentru dragostea-ți fierbinte!"
Și i-a pus Hristos, pe creștet, mâna Sa cu răni de cui
Și-a mâncat din pâinea tare, pusă înaintea Lui.
Binecuvântând orfanul și gustând din apa rece,
S-a urcat din nou pe Cruce, pentru cei ce vor mai trece!
poezie de Eliana Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre cruce sau poezii despre apă
Urare pentru un politician
Te zbați întruna, cică pentru țară,
Pentru popor și ca s-o ducem bine
Și ne implori, pentru a câta oară?
Să te votăm cu râvnă doar pe tine.
Căci toți sunt hoți, iar tu ne-aduci belșugul
Mai c-ai jura, dar Biblia nu-ți place
Și îți ascunzi cu grijă vicleșugul,
Dar scopul scuză orișice mijloace.
Noi însă știm că ție nici nu-ți pasă
De amărâți, de oamenii de jos
Cu toate-acestea, te votăm în masă
Că dintre toți, tu minți cel mai frumos.
Însă odată ce ți-ai luat mandatul
Te-apucă brusc o mare amnezie,
Iar noi vedem din nou cum candidatul
Ne-a spus aceeași veche poezie.
De-aceea îți urăm cu bucurie
De sărbători, când cade neaua dalbă,
Pentru a noastră scumpă Românie
Să ne trăiești ani mulți! (la Poarta Albă).
poezie de Octavian Cocoș (16 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urări, poezii despre votare, poezii despre sărbători, poezii despre promisiuni sau poezii despre politică
Îmi ești... ești fragă...
nu spune nimic dragă, n-a fost să fie,
nu spune nimic, n-a fost iubire,
a fost din noi melancolie,
a fost un ceas, de rătăcire
nu spune nimic dragă, mi-ai fost dragă
și-acum îmi ești iubirea toată,
nu spune nimic, e marțea neagră,
te simt doar eu, tu, niciodată
nu spune nimic, dragă, îți știu privirea
când cheamă sub gene toată sclipirea,
nu spune nimic, lasă tăcerea
cu liniștea ei să stingă fierea
nu spune nimic, dragă, te rog, nu spune
și-așa sunt ars de multe glume,
nu spune nimic, mai bine pune
paharul cu vin, dulce s-adune
nu spune nimic, draga mea dragă,
nu vreau să știe lumea întreagă,
nu spune nimic, iubire dragă,
dragă mi-ai fost, îmi ești... ești fragă.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor, poezii despre tăcere, poezii despre negru, poezii despre melancolie sau poezii despre ceas
Strada Paris
Treceam aseară pe strada Paris,
Gândind de ești aievea sau ești un vis,
Când deodată mi-ai apărut în față;
Strada era plină de fum sau de ceață
Și de asta păreai cam ireală.
Mi-ai întins o mână ca o momeală,
Am luat-o și te-am dus la mine acasă
Unde am stat împreună la masă,
Bând o țuică mică'ntr'un pahar mare,
Așa, cum de altfel, îți place matale.
După care, frenetic, mi te-ai dat toată, din plin,
Dar plină de ură și de venin...
Ai fost oare aievea sau ai fost numai vis?
Oare am fost eu vreodată pe strada Paris?
poezie de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fum, poezii despre acasă sau poezii despre Paris
Dăruiește
Omule, nu te codi
Când vrei ceva a dărui,
Ai atât de multe de dat
Că ar fi mare păcat,
Să le ții sub un lacăt.
Azi îți voi spune că am dăruit o pâine,
Celui care n-are o para în buzunare,
Câți ca el sau ea nu sunt în lume
Și cerșesc bani, doar pentru o pâine.
Dacă ai, te rog nu pregeta,
Fă un gest și oferă din bogăția ta,
Celui nevoiaș căruia soarta nu-i surâde
Și nevoit să vrea de la tine măcar, o pâine.
Dacă toți am proceda așa și azi și mâine,
Nu vom mai întâlni oameni spunând, stăpâne,
Dă-mi și mie azi un ban pentru o pâine,
Am oferi cu drag, din suflet și cu bunăștiință
Pentru a potoli a lor grea umilință.
De dai din ce ai se înmulțește,
Bunătatea ta în suflet va crește
Și te va recompensa firește,
Când omenia din tine vorbește
Să- l asculți și pe cel ce-ți mulțumește.
Dăruiește, iubește și nu judeca,
Ca să-ți găsești armonia și liniștea,
Alungă cât poți tristețea celui de lângă tine,
Printr-un gest atât de firesc și de omenesc
Și ei, mâine, de la tine nu mai cerșesc.
Să dai din ceea ce ești tu, ar fi mult mai bine
Și-o floare roz sau albăstrea, dacă ai dărui
Cel ce azi cerșește o pâine, ar ști
Că -n tine chiar sălășluiește
Dragostea de oameni, de semeni, firește
Și cel de lângă tine demnitatea și-o găsește..
poezie de Georgeta Ganea (1 februarie 2023)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre cerșetorie, poezii despre bani, poezii despre vorbire, poezii despre viitor, poezii despre tristețe sau poezii despre roz
Cea mai frumoasă zi
Dacă-aș fi un brutar
Aș coace o pâine
Atât de mare, încât să satur
Toată, toată lumea
Care nu are de mâncare.
O pâine mai mare ca soarele,
Rumenită, parfumată
Ca și viorelele.
O așa pâine
Ar vrea să mănânce
Cei din India și din Chile
Săracii, copiii,
Bătrânii și păsărelele.
Va fi o zi de păstrat în memorie:
O zi fără foame!
Cea mai frumoasă zi din istorie!
poezie de Gianni Rodari, traducere de Dănuț Cepoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâncare, poezii despre păsări, poezii despre istorie, poezii despre frumusețe sau poezii despre Soare
Această pâine
Această pâine rotundă
Crește pe apă
Ca floarea de lotus
Pe apa sudorii noastre.
Această pâine albă
Desface-se albă, dulce
Ca floarea de lotus
Sub caldul sărut al luminii.
Această pâine cinstită
Se-nchide
Ca floarea de lotus
Sub ochi scorburos, hrăpăreț.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre lotuși, poezii despre flori sau poezii despre creștere
Nu te-am văzut
Li Bo, nu te-am văzut de multă vreme,
este trist că te pretinzi nebun.
Toată lumea vrea să te uite.
Numai eu îți prețuiesc talentul.
Sprinten în gândire, improvizând mii de poeme,
hoinărești, ca o frunză luată de vânt, după o cupă de vin.
Ai studiat aici la Muntele Kuang
și a venit timpul să te întorci, acum că ai părul alb.
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre talent, poezii despre păr alb, poezii despre păr, poezii despre poezie sau poezii despre munți
Lucian: Deci, Nick, ești matinal...
Nick: Sincer să fiu, n-aș fi dorit să vin la ora asta, însă blonda mea a insistat atât de mult să o însoțesc, încât n-am putut-o refuza.
Lucian: Pricep. Dacă a insistat, bineînțeles că n-o puteai refuza.
Nick: Oricum, ieri a venit singură în navă, n-am fost cu ea. Dar spunea că pe aici e cam pustiu. Tu nu ești, decât femela-păianjen și roboții; din cauza asta a insitat să vin cu ea azi. E atât de fascinată de păianjenul ăsta, Ema, încât ar petrece tot timpul numai cu ea, aici, la bordul navei voastre.
Lucian: Și te deranjează? Ți se pare cumva că-i acordă mai multă atenție ei decât ție? Te înșeli! N-ai putea fi gelos pe un păianjen mititel; ar fi absurd. În plus, e o femelă!
Nick: Ah, nu, nu-i asta. Doar că... Nu, de fapt, nu-i nimic! Nu mă deranjează. Într-adevăr, ar fi absurd! Pricep că-i una dintre marile ei pasiuni, munca ei, deci, nu sunt gelos; n-aș avea motive.
Lucian: Ai putea opri puțin filmul ăla, să vorbim liniștiți? Dă-i o pauză! Îl repornești după aia!
Nick: Bine, îl opresc puțin. Și așa nu-mi place când nu mă pot concentra în totalitate asupra lui, să-l și înțeleg totuși, dacă tot îl privesc.
Lucian: Vrei să spui că eu îți distrag atenția de la film?
Nick: Eh, da, dar nu contează... Îl văd eu, mai târziu. Să stau de vorbă cu tine e mult mai interesant, normal.
Lucian: Așa sper și eu.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre timp
- citate despre păianjeni
- citate despre filme
- citate despre vorbire
- citate despre trecut
- citate despre sinceritate
- citate despre roboți
- citate despre prezent
- citate despre ore
Sonet viciat (exersând la un pian... fără clape)
Să moară jalea de te mint
ești mai frumoasă ca lumina
și bună rău, bată-te vina
- după o cană cu absint
Să moară moartea chiar acum
să crape oricine ce te știe
sau te-a avut - Ești mult mai vie
- când pozei tale-i bag un zoom
Te-am cumpărat după o chetă
cu toți ai mei din șantier
ești draga mea... o etichetă
pe-o biată sticlă, ciob de cer
Stai vieții mele amuletă
- ce altceva să îți mai cer?
sonet de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre pian, poezii despre minciună sau poezii despre fotografie
Bine ai venit frumoasă toamnă
Bine ai venit din nou, frumoasă toamnă,
Pe meleagul meu cel drag.
Te-am așteptat cum așteaptă,
Un domn pe o doamnă,
Ca să-i sărute obrazul alb.
Te-am așteptat cu brațele deschise,
Te-am văzut venind pe drum.
Îmbrăcată în culori aprinse
Și parfumată cu cel mai frumos parfum.
Vreau să te cuprind în brațe
Și să îți zic bine ai venit.
Pe glia mea frumoasă,
Pe pământul meu iubit!
poezie de Vladimir Potlog (7 septembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre culori sau poezii despre Pământ
Scrisoarea unui român către țară
Mă doare, Românie, măicuță iubită
Să te știu mereu atât de necăjită...
Fiindcă ție ți-au distrus viitorul,
Iar mie mi-au amanetat poporul
Și în loc să facă ceva, să te salveze
Fără să gândească au ales să te doneze.
Noi ani de zile am fost frumoși mințiți
Și printre străini mai apoi izgoniți...
Împrăștiați suntem prin lumea întreagă
Am plecat... deși ne erai atât de dragă...
Poate nu mai avem grija zilei de mâine
Însă departe de tine e amară fiecare pâine.
Îți scriu printre lacrimi și mă doare
Fiindcă am plecat și eu peste hotare...
poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 noiembrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scrisori, poezii despre salvare, poezii despre graniță sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Vis și înger
Dezrăstignită din ultimele raze,
ziua coboară în locașul rece
Roșul asfințit scurgându-se pe case.
E noapte. Stelele se golesc de lumini.
Nimeni, nimeni nu le culege nectarul de foc.
În băltoace lăcrimează luna
cu palidul chip trist, supt. Și varul
fardulului ei se descojește întruna.
În sala strâmbă, murdară și neagră
a tristului leagăn de orfani,
cu ochi mirați de bolta cea largă,
fetița bălaie visează.
Ea-n mii de bucați
cerul îl vede frânt și stelele
se coboară în bucăți de pâine.
Mai vede în suflet luna rotundă
ca o jimblă imensă, aburind,
și-o mâna albă, delicată, blândă,
pe creștetul ei rotund odihnind.
Dar luna dispare și stelele se sting.
Rămâne doar sala jalnică și rece
Și ochii ei de pâine mai plâng,
de stelele calde, de luna cea dulce.
Se face întuneric în tristul adăpost
și-n ochii ei mari, calzi si curați,
visul de pâine se frânge.
Se face intuneric și visul apune,
doar în sufletul ei nepământesc,
Îngerul, flămând de rugăciune,
veghează, ocrotește și plânge.
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre stele
Pacea Albă
Albă Pace, Pace Albă
Am să-ți pun la gât o salbă
Din stele, muguri de flori
Să ne iubim deseori.
Pace Albă, gând frumos,
Trup de înger mlădios
Îmi surâzi și îți surâd
Tot purtându-te în gând.
Și în inimă te port
Să tai gordianul nod,
Te desfac și te prefac
Bob de rouă-n flori de mac.
Albă Pace, Pace Bună
Și pe soare și pe lună
Îmi ești inimă și dor,
Pâinea dulce din cuptor.
Îmi ești semn divin în viață,
Rodia de dimineață,
Mierea ce curge în rai,
Poezia-n scut de nai.
Numele ți-l cânt în gând
Sărutându-te, râzând
Că-ntre noi ceva se coace
Albă Pace, Bună Pace!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai sau poezii despre muguri