Unui ministru

Când afirmi, fără sfială,
Preţurile că-s normale,
Cred că fci o socoteală
Pe salariul... dumitale.

epigramă de Ion Grosu din ziarul "Viaţa Buzăului" (2 iulie 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sportul de masă

Fi'nd-că preţul se ridică
Şi salariul ne cam lasă,
Fugim toţi. La o adică
Ăsta este... sport de masă.

epigramă de Ion Grosu din ziarul "Viaţa Buzăului" (1 iulie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ei, medicul, acum e ca şi popa. Are el salariul mic, dar are şi salariul mare, pe care îl ia din buzunarele necăjitului şi se îmbogăţeşte fără să aibă el salariul mare.

citat din Iustin Pârvu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salariul (- 25%) - bugetar

Diminuat şi fără vlagă,
Salariul mă luă la rost:
- Mai lasă-mă în pace, dragă,
Ce tragi de mine ca un prost!

epigramă de Gheorghe Gurău (mai 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă

I-am votat ca să putem
Să intrăm în U. E.
Preţurile le avem
Doar... salariul nu e!

epigramă de Lucia Paşcalău din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Grosu şi televiziunea

Ion Grosu, ce minune!
A ajuns târziu şi-n grabă
Om de televiziune.
Şi-l ştiam drept... om de treabă!

epigramă de Constantin Cristian (2011)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţurile şi moda feminină

Azi, când gata-s a irupe
Preţurile iar la ţoale,
Mândrele sunt tot mai goale
Şi de-aceea-s tot mai scumpe!

epigramă de Emil Ianuş din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţurile au luat-o razna

Preţurile ne cresc de azi pe mâine,
Şi de o ţin în ritmu-acesta ameţitor,
Curând va trebui să dai pe o pâine
Două salarii şi încă să rămâi dator.

epigramă de Paul Constantin (11 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că există o altă lume în care va trebui "să dăm socoteală". Dar oricum avem de dat socoteală pe lumea asta tuturor acelora pe care îi iubim.

Albert Camus în Caiete
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred

Pentru că nu cred, contest:
O-nşelată fără "draci",
Un înfumurat modest
Şi-un spital fără gândaci.

epigramă de Ion Meca din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Internauţii noştri, când scriu, trebuie să se se gândească mai întâi că-s oleacă proşti, şi doar pe urmă - că-s tare deştepţi!

aforism de Ion Diviza din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Justificare

Când îmi vede nasul roş
Eu, soţiei mele-i spun,
Că-s sămânţă de cocoş
Şi că-s neam cu... Moş Crăciun.

epigramă de Ion Cuzuioc din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Convergenţă

Fie A(n) real, să zicem
dintr-un şir indian.
Mai luăm cu falsă sfială,
o A, reală
aleasă cu socoteală.
Considerăm apoi, un pitic
Epsilon zis,
suficient de mic.
Dacă A(n) minus A,
nu poate elonga
pe Epsilon-pitic,
zicem fără tocmeală
că este potriveală,
că A(n) tinde la A
deci, se pot cununa.

poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Scobitoare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnului Ion Grosu (73 ani)

Ani trec şi "fusta"-i scurtă,
I-a rămas lui Grosu mică,
Dar cum domnul n-are burtă,
Un adaus... nu îi strică...

epigramă de Constantin Enescu (iulie 2012)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motiv

Că-s serios, am vrut să vadă
Şi de-aia n-am făcut scandal,
Dar când mi-a spus că-s "animal",
Simţii că m-a călcat pe... coadă!

epigramă de Ion Bratu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

cenaclu

Cenaclul

Loc de adunare
Fără de pricină,
Unii au chemare,
Alţii vor să vină.

definiţie epigramatică de Ion Grosu din ziarul "Viaţa Buzăului" (2 iulie 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infirmităţi

Poţi fără dubii să afirmi
Că-s multe feluri de infirmi:
Infirmi de-o mână, de-un picior,
Infirmităţi ce-ţi dau fior,
Infirmi de-un ochi sau de-amândoi,
Infirmi de pace, de război;
Dar mai frecventă-i cea grotească:
Infirmitatea sufletească.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (2 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leul şi preţurile

Greu, uşor, nu prea contează
Că la plăţi e-acelaşi gestul
Însă mă îngrijorează
Că se-ngreunează..."restul"!

epigramă de Mihai Teognoste din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renunţare

Parol, reclama dumitale,
Adesea, nu se potriveşte...
De ce atâta-ntunecare
Când vom trăi... dumnezeieşte?!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică

Singurică?... Singurică?!
El, atacă viguros.
Ea-i răspunde, fără frică:
- Şi, cu tine... ce folos?

epigramă de Ion Grosu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt măr de lângă drum ...

Sunt măr de lângă drum şi fără gard.
La mine-n ramuri poame roşii ard.
Drumeţule, să iei fără sfială,
Că n-ai să dai la nimeni socoteală.
Iar dacă vrei s-aduci cuiva mulţam,
Adu-l ţărânei ce sub mine-o am.
E ţara ce la sânul ei ne ţine,
Hrănindu-ne pe tine şi pe mine.
Când se-ncălzeşte-n primăveri sub soare,
În mine sunt puzderie de floare,
Iar vara, adăpat din sucu-i sfânt,
Cu crengile mă-ndoi până-n pământ,
În semn de prea adâncă plecăciune,
De tot ce-aş vrea să spun şi nu ştiu spune.
În toamnă, când pe creangă măr de măru-i,
La pământeni cu dragoste mă dărui.
Când au pornit podoabele-mi să cadă
Şi vine blana groasă de zăpadă,
Eu strâng vârtos în rădăcini pământul
Să nu mă smulgă din temeiuri vântul.
Şi an de an mi-i rodul mai bogat
Şi an de an mai gata sunt de dat.
Mi-s dragi copiii legănaţi în ramuri,
La gât cu mici bucăţi din sfinte flamuri.
Şi dragi îmi sunt şi fetele fecioare
Umblând prin crengi cu dalbele picioare,
Cu poala şi cu sânul plin de mere,
Râzând îmbujorate de plăcere.
Atunci mai uit pe-aceia care-au dat
Cu pietre-n rămurişul meu rotat,
Şi-mi amintesc cum astă-primăvară
Lângă tulpină-mi doi se sărutară,
Iar la plecare, el cu bucurie
Şi-a pus cântând o floare-n pălărie.
Sunt măr de lângă drum si fără gard,
La mine-n ramuri poame roşii ard.
Drumeţule, să iei fără sfială,
Că n-ai să dai la nimeni socoteală.
Iar dacă vrei s-aduci cuiva mulţam,
Adu-l ţărânei ce sub mine-o am.
E ţara ce la sânul ei ne ţine,
Hrănindu-ne, pe tine şi pe mine.

poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!