Epitaful unui unchi

Se odihneşte că-i sleit de tot,
De neamuri multe duse în spinare,
Muri, spunând că-n viaţa viitoare,
Va fi trecut pe postul de nepot.

epitaf epigramatic de Ion Grigore din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţe

Azi, soarta pare să ne cruţe,
Că-n ciuda codrilor puţini,
Avem o ţară de Codruţe
Şi multe neamuri de Codrini!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Postul Mare

Postul mare e nimic,
Pentru un român sărman,
Fiindcă e-nvăţat de mic
Să postească-ntregul an.

epigramă de Ion Ghera din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui avocat

Se odihneşte omul împăcat
Cu sine şi cu pronia divină;
Ce de minciuni, la bară, a turnat,
Spre-a scoate adevărul la lumină!

epitaf epigramatic de Ion Grigore din Antologia umorului românesc (1982)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce am

Ploua cu trandafiri,
Cu amintiri....
Si am trecut
Zambind prin toate,
Chiar daca adunate
Nu au umplut
Cutii cu bani,
Dar am pastrat in timp
Acel ceva....
Iubirea de nepot
Si neam!
E tot ce pot, e tot ce am!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conducătorilor noştri

Mă rog - ca tot săracu',
Trecut prin multe şocuri -
S-ajungă toţi la dracu'...
Dar nu mai are locuri!

epigramă de Grigore Cotul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puls în viitor

Iubirea noastră a trecut prin toate:
neînţelegeri, lacrimi, bariere
pe care am văzut că nu se poate
să le lăsăm când mintea, doar, o cere.

Au fost şi nori, dar zilele senine
le-au depăşit ca număr şi valoare,
iar dacă-n viaţa asta a fost bine,
aş vrea să cred că-n alta, viitoare,

slujindu-ne de cele învăţate,
să ne încredem în iubirea noastră,
pe-un drum din care nimeni nu ne-abate,
mergând spre-o zare ce-i mereu albastră.

Mai vreau să cred că-n vara ce urmează
tot ce dorim îşi va afla-mplinire,
iar ce simţim în cea care pulsează
va fi ce-a fost şi pân-acum: iubire.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trecut şi postul

Am iertat în Postul Mare
Că-s creştin şi nu mă cert,
Dar pe doamna (nu spun care),
Din păcate... n-o mai iert.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mormântul unui birocrat

Aici un birocrat recunoscut
Se odihneşte, dus dintre cei vii;
E prima oară îngropat în lut
Că-n viaţă s-a-ngropat doar în hârtii.

epigramă de Ion I. Mioc din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măgarul lui Buridan

Tot râvnind la postul
Ce te-aşteaptă mâini,
Poţi muri ca prostul
Între două pâini.

epigramă de Loghin Alexeev-Martin din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicul nărăvit către nepot

Secretul l-am descoperit
Şi ţi-l împărtăşesc, nepoate:
Bani mulţi să faci, chiar şi cinstit,
Când vezi, că altfel, nu se poate!

epigramă de Ion Bratu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bietul Ion

A tot răbdat Ion, răbdat,
Până când foc s-a supărat,
— Că prea-şi bătea joc toţi de el,
Ba că-i nerod, ba că mişel,
Şi câte alte, fel de fel! —
A scos un par din gard, şi — feri!
De-or hi mojici, de-or hi boieri;
Că a pornit ca un netot,
Şi dă-i la cap şi strică tot!
O zi întreagă a sbierat
Şi val-vârtej a alergat
Pe toţi în spaime i-a băgat...
Când tocmai seara-ntr-un târziu,
Hop! Iată dete de zapciu,
Şi aoleu! Şi vai! Şi chiu!
Că ţi l-a-ntins zapciul jos,
L-a legănat foarte frumos
Şi-l adormi întors pe dos...
S-a scărpinat a doua zi
Bietul Ion când se trezi
Se duse drept acasă — şi,

De necazul satului,
Rupse furca patului.

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Postul Mare

Noi, prea-drepţii credincioşi
Voturi dăm, cu tot elanul.
Ei ne dau - Prea Cuvioşi,
Postul Mare... cam tot anul!

epigramă de Arcadie Chirşbaum (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui medic veterinar

Pân'se duse s-o consulte...
Vreme a trecut destulă;
Oaia cu necazuri multe
A ajuns deja căciulă.

epigramă de Dumitru Ivan-Teiu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şansa de-a merge mai departe

oamenii sunt tot mai răi
de la o viaţă la alta
nevoile cresc precum iedera
toamna
îngălbenesc cărările umblate
şi neumblate de oameni
în universul de piatră
nu mai doare nimic
oamenii sunt tot mai reci
urmele lor roase de ură
au răscolit istorii
spunând
că-n fiecare s-a dus un război

nu-i războiul meu şi nici moartea mea
eu exist într-un trecut şi-n şansa
de a trece dintr-un anotimp în celălalt

poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului (2018)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Postul tranziţiei

În aşa hal ne-au adus,
Că nu avem nimic de spus;
Cei mari n-au timp să ne asculte,
Dar şi tăcerea spune multe...

epigramă de Ion Bindea din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moarte-i o fantomă, ca şi viaţa. Nu pot muri decât ştiind că-n rostul lor nu e nicio pierdere şi nici câştig.

Emil Cioran în Îndreptar pătimaş (1991)
Adăugat de Ella
Comentează! | Votează! | Copiază!

Postul ne ridică împotriva slăbiciunilor.

aforism de Grigore Rotaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum

că tot voi muri voi muri
voi
veţi gândi: oricum, ca şi noi va muri va muri...
aşa
chiar mâine bine ar fi să îmi fi
e sec
unda
care mă curentează – la voi
nu
contează – şi
voi
veţi muri

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puiul

Iată-mă ieşit din ou!
Cred că sunt un "cucurigu"
Şi sunt, sigur, un cadou
Pentru mama şi tăticu'!

Sunt galben cam peste tot,
Îmbrăcat în puf de aur
Şi tot dau mereu din cioc,
Fiindcă ştiu, sunt un tezaur!

Chiar i-am auzit spunând:
"Îl vezi cât de galben e?
Parcă-i un bănuţ mergând...
Să-l ascundem, repede!"

Şi m-au pus în cutiuţă...
Stau în casă la căldură
Şi, zilnic, dintr-o sticluţă,
Îmi dau boabe cu măsură!

Am şi apă, să tot beau,
Când mi-e sete după masă,
Şi îmi este, fiindcă Miau
Se plimbă mereu prin casă!

Zice mama că-i cuminte
Şi se jură că mă place,
Dar nu cred în jurăminte,
Fiindcă Miau e treaz, nu toarce!

Noaptea, singur, mai suspin,
Dar m-alină spunând: Păi,
Nu-ţi fie teamă, că vin,
În curând şi fraţii tăi!

poezie pentru copii de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monahii poartă lumea în spinare

Trece noaptea ca un hoţ călare
Peste casele săracilor în fugă
Îngenunchează schitul pentru rugă
Monahii poartă lumea în spinare

Am avut un plan ambiţios
Şi pe care astăzi îl depun:
Când pătrunde frigul pân-la os,
Şi mai scrii şi versuri, eşti nebun!

Spânzură lumina în lămâi
Ghemuite visele în pat
Vestitorii lumile străbat
Tu cu dimineţile rămâi

Am trecut prin viaţă ca Gavroche
Ataşat de-aceeaşi baricadă
Aşteptând ca anii mei să cadă
Fiecare, trist ca un reproş

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!