Nu cunosc decât o poezie tristă.

Radu Stanca în Doti
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

tristeţe

Tristeţea nu e altceva decât o stare sufletească în declin.

definiţie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori e mult mai folositor să-ţi pierzi speranţa, decât să-ţi pierzi vremea sperând.

citat celebru din Radu Stanca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea-i cea mai puternică dintre slăbiciuni...

citat clasic din Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vă uitaţi numai la ziduri, oameni. Uitaţi-vă la ceea ce e înăuntrul lor.

citat celebru din Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti, de acum înainte, înţelesul meu cel mai intim.

Radu Stanca în scrisoare către Dorina Ghibu (1951)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenia ne face complici, iubirea ne face victime.

citat clasic din Radu Stanca
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroul tragic moare sub semnul vieţii, nu trăieşte sub semnul morţii.

Radu Stanca în Tragedia şi modalitatea ei scenică în perspectiva actualităţii (1960)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie urmăreşte, întotdeauna, în căsnicie două lucruri: să facă din copilul ei un bărbat şi din bărbatul ei un copil.

citat celebru din Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada studenţească

Din noaptea-aceea neagră nu mai ştiu
Nimic despre vecinul meu ca scrumul.
Poate-a plecat în zori, de timpuriu,
Poate-a murit, căutând zadarnic fumul.

Sau poate totul n-a fost decât vis
Ori vreo halucinaţie, pe care
Am încercat-o lâng-un manuscris
Într-un amurg cu vânt şi febră mare.

poezie celebră de Radu Stanca din Poezii (1973)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1964 am debutat editorial cu o parte din poeziile pe care le scrisesem înainte. Volumul meu de Poezii fusese prezentat în 1947, când eram student la Cluj, la un concurs de poezie de către Negoiţescu. Din juriu făceau parte Mircea Damian, Şerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu şi am primit premiul E. Lovinescu pentru volumul Alfabet poetic. Atunci au mai fost premiaţi: Petru Dumitiru, Radu Stanca, Horia Lovinescu; toţi eram scriitori tineri...

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu la TVR - Cleopatra Lorintiu. o producţie TVR Cinema ,film distins cu premiul APTR pentru em
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie, poezie

Poezie, poezie,
Deşi sunt femei o mie
Eu îţi dau iubirea ţie
Ca pe o bijuterie.

Poezie, poezie,
Eşti frumoasă şi zglobie
Te sărut cu bucurie,
Cea mai bună terapie!

Poezie, poezie,
Este limpede, se ştie
Am face-o mare prostie
Să nu fim soţ şi soţie.

Poezie, poezie,
Nu ne leagă o hârtie,
Când iubeşti cu-aşa tărie
Eşti unit pe veşnicie.

poezie de Octavian Cocoş (29 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie pentru mamă

Nu e viata atât de tristă
Precum ţi se pare ţie
Hai sa faci pace cu moartea
Şi din moarte viaţa învie.

Nu e viaţa atat atat de tristă
Ştiu că te-ai cam săturat
Dar o viaţă fără lecţii
Oare ai fi preferat?

Nu e viaţa atât de tristă
A fost şi a mea la fel
Dacă credinţa persistă
Capeţi mari puteri de Zeu.

Nu e viaţa atât de tristă
Roagă-te pentru lumină
Ştiu ca durerea insistă
Roagă-ti Zeii, cere milă.

Nu e viaţa atat de tristă
Tristă e inima ta
Dacă n-ai credinţă-n suflet
Omu-i trist şi viaţa-i grea.

Nu e viaţa atat de tristă
Câte în Cer atâtea în viaţă
Dac-ai crede un pic mai mult
Ai privi de sus la viaţă.

Nu e viaţa atat de tristă
Precum a fost viaţa ta
Dacă Moartea îţi vrea viaţa
Ridică-te, spune DA!

poezie de Nicoleta Petre (30 octombrie 2019)
Adăugat de Nicoleta Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre poezie

decât să vorbeşti
despre poezie mai bine
taci despre poezie
atunci
abia să vorbeşti fără
noimă dar nu
despre poezie să nu
scoţi un cuvânt!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zic şi eu

Ce multe versuri, ah! ce multe versuri
Şi totuşi ce puţină poezie!
Unde te uiţi podoabe, panglici, dresuri,
Nicio revoltă, nicio bucurie.
O secetă imensă peste toate.
Emoţii false, măşti şi platitudini.
Poetu-şi face locul dând din coate
Şi-n templu poze ia, nu atitudini.
...
Unde sunt timpii când feream urechea
De ritmuri încâlcite şi vulgare,
Când şlefuiam imaginea, străvechea,
Cu noi oglinzi albastre, sublunare?
Pe-atuncea poezia, în fiinţă
Şoptită tainic, ca o rugăciune,
Era o profesiune de credinţă.
Astăzi credinţa e o profesiune.

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunosc o limbă comună - Dumnezeu.

Elena Radu în Fiul din copcă
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie poţi scoate, poţi stoarce din orice material; cu toate astea, nu cunosc niciun singur poet mare să nu sufere de prejudecata că poezie poţi făuri numai dintr-un anumit soi de material.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veselin Corina Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce scrii o poezie pentru copii şi ai reuşit-o, te uiţi printre rândurile ei. Decât te uiţi şi taci, şi o vezi cu ochii copilului care s-a născut în tine din inima paradisului.

Ştefan Radu Muşat în Cartea românească pentru copii, încotro?, Armonii Culturale 2012 (februarie 2012)
Adăugat de Ana Georgiana Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Retrograzi erau adversarii noştri, păşuniştii – vorba lui Radu Stanca. Semănătorismul aparţinea trecutului, noi aparţineam unui viitor pe care încercam să-l construim. Am reuşit sau nu? Asupra acestui lucru se va pronunţa timpul.

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu realizat de Daniel Cristea-Enache
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tristă, poezie...

Sunt tristă, poezie, şi n-am nici cui să spun,
Eu ţie şi tu mie, ne plângem în tăcere.
În versurile tale, din îndoieli m-adun
Şi mai găsesc prin rime un picur de putere...

Şi tu eşti abătută şi deraiezi ades,
Nu-ţi mai găseşti savoarea şi tremuri de durere,
Când mi te scriu pe lacrimi din ce în ce mai des
Şi nu-mi mai eşti albastru de pus la butoniere...

Şi şchiopătezi ca mine, te-mpiedici de apus,
Laşi răsăritu-n urmă cu zile inutile,
La ce să vină joia, când e aşa de sus
Speranţa de mai bine şi clipele-s sterile?

Şi umerii se-apleacă încovoiaţi de splin,
Noiembrie îşi cerne amarul peste frunte
Şi ne-adăpăm din bolul secundei cu venin,
Împovărate suntem de-atâtea amănunte...

Sunt tristă, poezie, şi-mi moare muza-n braţe.
Ce dramă defilează pe scena unde-actori
Suntem numai noi două şi stau să ne înhaţe
Amarul, dezolanţa... ce aprigi infractori!

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu suntem vinovaţi pentru că ne naştem. Suntem vinovaţi pentru că murim.

aforism celebru de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!