Moşul la prezidenţie

Din Laponia plecat
La noi a aterizat,
Cu săniuţa cu reni
În curte la Cotroceni.

Domnul Băse l-a primit
Şi cu whisky l-a servit...
Şi l-a întrebat pe moş:
Ai adus ceva în coş?...

Moşul a zis: E încă criză
Şi mai vine o repriză,
Să strângem iară cureaua,
Că acum mare-i beleaua,

Nemâncata doamna criză,
A ajuns sus, pe banchiză,
Şi ordonă cu-ardoare
O totală "îngheţare"...

Domnul Băse, ameţit,
Valoros s-a mai simţit...
Şi a zis ca pentru sine:
Fără mine?... Trăiaţi bine?...

poezie satirică de Constantin Enescu (25 decembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băse'

Băse a vândut o flotă!
Bă, se enervează lumea!
Bă, se scuză? Nicio iotă!
Băse ăsta, chiar e culmea!

epigramă de Cristian Ionuţ din Iuţeala rimei şi băgarea în seamă (iulie 2009)
Adăugat de Cristian Ionuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipocrizie

Pe Băse, nimeni, nimeni n-a votat
L-a pus la Cotroceni doar STS-ul?
Fără complicitatea ta? E bun clişeul.
Biet ipocrit, tu Iudă... Doar constat!

poezie de Petrică Conceatu (23 martie 2022)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supăraţi pe Moş Crăciun

- George-a venit Moş Crăciun?
- A venit, dar e nebun,
A zis c-am nasul turtit,
Mi s-a părut ameţit.
Ce-a mai râs pe seama mea!
Sincer îţi spun, îmi venea,
Să-i pun o petardă-n ghete
Şi să-i zic:,, Pa, pa, băiete''!
- La mine n-a mai ajuns,
Probabil s-o fi ascuns
Şi-o fi dat seama, mai bine,
Că s-a făcut de ruşine.
L-am sunat şi nu răspunde,
Îi las mesaje oriunde,
Chiar pe spate, zău, la reni:
Dragoş de la Ţânţăreni!

poezie de Any Drăgoianu din De vorbă cu Moş Crăciun (2007)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui amic

Cine-a vrut l-a criticat,
Şefii l-au retrogradat,
Soacra l-a admonestat,
Numai... "Domnul l-a iertat"!

epitaf epigramatic de Virgiliu Şchiopescu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scripetele [The pulley]

La început, pe om când l-a creat,
Având în jur doar daruri minunate,
Domnul a zis: "Să-i dăm tot ce-i de dat
Şi-aceste bogăţii împrăştiate
Să stea-n el necurmat".

Şi cea dintâi, puterea se iveşte;
Apoi vin frumuseţe, gând, plăcere.
Când toate-s date, Domnul se opreşte,
Văzând că din întreaga Lui avere
Odihna zăboveşte.

"Căci de m-aş apuca", şi-a zis în sine,
"Să dau şi-acest odor la creatură,
Ar adora ce are, nu pe Mine,
Şi şi-ar găsi odihna în Natură;
Vom pierde, şi nu-i bine".

"Lasă ca toate astea să le ţină
Dar cu oftat şi chin să le păzească;
Bogat să fie, fără de odihnă,
Iar când va fi cândva să ostenească,
La pieptul Meu să vină".

poezie de George Herbert, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senatorul

Doljul, care l-a votat,
L-a vrut mare în Senat,
Să facă mereu pe domnul
Şi să nu-ntrerupă somnul...

epigramă de Constantin Păun din Stele Verzi (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strânge cureaua

Când vezi că nu-ţi mai merge bine,
Cureaua strănge-o cât de cât,
În caz de criză mai că-ţi vine
Cureaua să o strângi... de gât.

epigramă de Vasile Iuşan din Justiţia e oarbă...
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Wendell P. Bloyd

Mai întâi m-au acuzat de comportament necuviincios,
Neexistând lege referitoare la blasfemie.
Mai târziu m-au închis ca fiind dement;
Acolo un paznic catolic m-a bătut până mi-am dat sufletul.
Crima mea a fost:
Am spus că Dumnezeu l-a minţit pe Adam, destinându-l
Unei vieţi de ignorant,
Neştiutor de faptul că binele şi răul sunt feţe ale aceleiaşi lumi.
Iar când Adam L-a fentat pe Dumnezeu, mâncând mărul,
Şi a văzut prin vălul de minciună,
Dumnezeu l-a izgonit din Eden pentru a nu-i permite să atingă
Fructul vieţii veşnice.
Pentru numele Domnului, oameni buni,
Uite, ce Însuşi Bunul Dumnezeu a spus despre asta în cartea Genezei:
"Iar Domnul Dumnezeu a zis, iată, omul
A devenit ca Noi" (aţi sesizat, un pic de invidie),
"Cunoaşte binele şi răul",
(Minciuna că toate-sunt-bune, descoperită):
"Acum, dacă întinde mâna şi ia fruct
Din pomul vieţii şi mănâncă, va trăi pururi –
De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Raiului."
(Cred ca acesta a fost motivul pentru care
Dumnezeu Şi-a crucificat Propriul Fiu,
Pentru a ieşi din încurcătura în care intrase).

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iona şi kikayonul

Când Domnul l-a trimis
În misiunea sa de profet
Iona s-a îmbarcat la Iope
Să fugă departe la Tarsis.
S-a acuns în cală şi s-a culcat
Ca un fiu risipitor şi nepăsător
Faţă de harul primit.
Precum un copil dezmierdat
S-a lăsat apoi aruncat în mare
Într-un un roller coaster marin,
Care l-a urcat pe talazuri înalte
Si l-a coborât la temeliile munţilor,
Iar el s-a speriat de moarte,
Încât trei minute au părut
Trei zile şi trei nopţi nesfârşite;
A strigat şi s-a rugat către Domnul,
Şi a promis că va fi ascultător,
Că va împlini toate făgăduinţele
Dacă se va vedea acasă,
La tempul cel sfânt!
Mila lui Dumnezeul l-a salvat,
Iar Iona şi-a spus tăios profeţia
Îngrozind cu moartea pe niniveni.
Dar profeţia lui nu s-a împlinit,
Căci Domnul s-a îndurat
De ceilalţi copii, care nu ştiau
Să deosebească dreapta de stânga lor.
Iona s-a îmbufnat, s-a supărat
Şi n-a vrut să se întoarcă acasă,
Dând din picioare în plin soare.
Atunci, Dumnezeu i-a dăruit
Un kikayon colorat şi umbros,
De care Iona s-a bucurat,
Dar tot capricios a rămas.
Văzând că este un copil
Alintat, Domnul i-a luat
Kikayonul şi l-a certat!

poezie de David Daniel Adam (24 august 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleşii ne cer să strângem iar cureaua

Spre-a înlătura beleaua
O să facem doar atât:
Vom lua acum cureaua
Şi v-o strângem după gât!

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Trăieşte ca puiu-n budă"

Expresia e uzuală,
E chiar fecventă şi banală.
Etimologic,
E ceva logic:
Puiu-ajuns la locul faptei,
Şi-a zis "Viaţa, o miere şi un lapte-i",
Că, fără niciun meşteşug,
Găseşti provizii din belşug,
Şi, uşurel şi sprintenel,
Tot ciugulind pe lângă el,
A tot păpat.
Ajuns în faza de-ndopat
S-a afundat.
Piciorul i s-atrofiat,
Aripile s-au înmuiat,
Iar corpul s-a-ngropat încât
Materia l-a-ajuns la gât.
Deabia dacă mai respira
Şi-a început, bietu,-a zbiera.
Da-n curte nu mai era cine
Să îl salveze. Doar un câine,
Căruia i se făcuse silă,
L-a scos cu milă.
Şi cătrănit,
L-a dojenit:

- Întotdeauna să gândeşti
Cu ce şi cum ai să trăieşti,
Scăpând din zorii dimineţii
De murdăriile vieţii!

fabulă de Sever Purcia
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei cochete

Vai! Capul mi-am pierdut, a zis
Când a greşit întâia oară...
Probabil că l-a regăsit,
Că s-a grăbit să-l piardă iară!...

epigramă de Constantin C. Brăiesku din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criză, de trei ori criză!

Din criză, Doamne, m-am ivit
Şi am trăit în criză;
Acum, din criză am ieşit
Şi-ncap într-o valiză.

epigramă de Ica Ungureanu (2011)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei crai de la răsărit

Trei crai de la răsărit
Cu steaua-au călătorit
Şi-au mers, după cum cetim,
Până la Ierusalim

Acolo dac-au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns,
Prin oraş ei au căutat
Şi pe toţi au întrebat

"Unde s-a născut", zicând,
"Un crai mare de curând?
Ca să mergem să-l vedem
Şi lui să ne închinăm"

Iară Irod împărat
Auzind s-a tulburat,
Pe crai la el i-a chemat
Şi în taină i-a întrebat

Zicând: "Mergeţi de aflaţi
Şi venind mă înştiinţaţi
Să merg să mă-nchin şi eu
Ca unuia Dumnezeu"

Craii dacă au plecat
Steaua iar s-a arătat
Şi-au mers, până a stătut
Unde Hristos s-a născut.

Cu daruri s-au închinat
Şi cu toţi s-au bucurat
Iar 'napoi dac-au purces
Pe altă cale au mers.

Irod rău s-a necăjit,
Oaste mare a pornit
Şi-n Viflaem a intrat
Pe toţi pruncii i-a tăiat

De la doi ani mai în jos,
Să-l taie şi pe Hristos.
Pe Hristos nu l-a tăiat
Domnul sfânt l-a apărat.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Ieşim din criză" zis-a Boc

Guvernul iar s-a împănat,
Că Moş Crăciun, săracul,
Şi-a zis: "La pomul lăudat
Eu nu mai merg cu sacul!"

epigramă de Sever Purcia
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Optimism în criză

Noroc că nu am emigrat
La Pol, pe o banchiză,
Că între timp, s-a demonstrat
Că şi acolo-i criză!

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (12 ianuarie 2014)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata criză

De douăzeci de ani suntem în criză
Şi am vândut tot ce-am avut,
Iar astăzi, ca şi scoşi din priză,
Cu mâna-ntinsă stăm... la împrumut.

epigramă de Constantin Enescu (25 martie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trista împăcare

Mai ieri s-a împăcat cu soacra,
Ce i-a promis că-i tace toaca,
Dar azi prin vorbe şi hulit,
De multe ori l-a "răstignit"
Şi ca să fie treaba clară,
Pe uşă ea l-a dat afară.

hexagramă de Constantin Enescu (mai 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf pe mormântul unei basarabence din Transnistria

Raiul i l-a oferit
După moarte Domnul Sfânt,
Fi'ndcă iadul l-a trăit
La Tiraspol, pe pământ!

epitaf epigramatic de George Zarafu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curiozitate

I-a zis nevasta supărată,
Atuncea când au divorţat,
Că nu l-a înşelat vreodată,
Ci doar atât... l-a comparat.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!