Dacă nu m-aş considera

Motto: Schizofrenia şi paranoia îmi sunt mai dragi decât cuminţenia

Dacă nu m-aş considera
Coleg cu Dante Aligheri,
Nu aş mai scrie un cuvânt,
Unii râd dispreţuitor,
Dar eu am cunoscut toate treptele,
Am urcat din Iad în Paradis,
Ce ştie omul care cu multă umilinţă
Se-nchină idolilor de la fiecare intersecţie?
Ca să iubesc un om- poet,
Trebuie să mi-l asum ca pe un frate.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare scriitor crede că mai scrie pentru cineva, altfel nu ar mai scrie nimic.

aforism de Boris Marian Mehr (19 noiembrie 2001)
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc şi te voi iubi întotdeauna, iar dacă şi după moarte oamenii iubesc, te voi iubi şi eu, şi mai bine cu tine în iad, decât fără tine în Paradis.

citat celebru din Dante Alighieri
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

În junglă este mai multă disciplină decât ne închipuim noi.

aforism de Boris Marian Mehr din Eufuria
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce te iubesc? Dacă aş şti, nu te-aş mai iubi.

aforism de Boris Marian Mehr (19 noiembrie 2001)
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

O poezie nu se scrie, se desenează, se cântă, dar nu se scrie.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare cuvânt al nostru este o picătură într-un ocean.

aforism de Boris Marian Mehr din Eufuria
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc

Te iubesc, în fiecare cuvânt pe care n-am apucat să ţi-l spun...
Pentru fiecare lacrimă născută de dorul tău,
Nu pot decât să te iubesc în gând, de departe,
Cu sufletul pe jumătate fericit, pe jumătate pierdut...
Te iubesc pentru că am uitat ce am fost înainte de a te iubi pe tine.
Te iubesc, chiar şi când nu ar trebui să te iubesc.
Te -am iubit şi nu voi înceta să te iubesc, dacă -mi vei şi permite.
Te iubesc şi mă bucur ca un copil de acadeaua lui primită în dar,
Ştiu, sunt naivul ce încă mai crede că există cineva pentru fiecare în lume...
Acel cineva de care doar moartea te va despărţi.
Dacă te iubesc nu înseamnă ca eu sunt acel romantic, cu suflet bun şi mare,
Ci pentru ca eşti tu cel mai bun lucru ce există şi a prins rădăcini ţn mine, femeie fără chip!
Te iubesc şi-mi este teamă că atunci când te voi găsi,
Voi fi prea... bătrân să te mai pot iubi...
Dar m-aş mulţumi decât cu şansa oferită,
Doar să te iau de mână şi să te plimb prin parcul sufletului meu
Să-ţi citesc toate poemele scrise în cinstea şi de dorul tău,
femeie minunată!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Botezat întru cuvânt

Botezat întru cuvânt nu e fiecare,
Dumnezeu, însă, ne-a dat suflet şi suflare,
Eu respir cuvinte vii, tu eşti lemn şi piatră,
În natură ciocârlii, uneori, mai latră.
Când adorm, simt un cuvânt cum mă însoţeşte,
Ceasul bate, ac de crom, rece ca un peşte.
Unele cuvinte sunt doar stafii, sunt bune,
Eşti alături, când şi când, goală ca o lună.
Geometrii abstracte au uneori căutare,
fără suflet au rămas pietre pe cărare,
eu iubesc misterul, yes, haosul şi jocul,
botezat întru cuvânt mi-am găsit norocul.
Nu sunt vise de om mort, eu trăiesc din vise
mult mai vii, au paşaport înspre Paradise.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul este un om

Poetul este un om, el poate fi înjurat,
Scuipat, bătut, ucis, la nevoie, dar el nu va ucide pe nimeni,
Poetul este născut sub aripa unui înger,
El nu ştie exact ce va urma, el scrie şi nu ştie
Că se pune la întrecere cu Dumnezeu,
Dar El, Domnul înţelege, îi iartă prostiile,
Cum şi noi iertăm greşiţilor noştri,
Poetul iubeşte aiurea, năvalnic,
El nu poate fii un boşorog, cum îl numeşte
Vidanjorul de serviciu, el miroase a Paradis,
Chiar dacă-l ţii zece ani la pârnaie,
Iubiţi poeţii şi vă veţi iubi pe voi mai mult,
Poetul este un om, dacă vreţi, îl iertaţi,
Mai face şi măgării uneori, că din lut este făcut,
El lasă în urmă pene de porumbel,
Pagini stropite cu sânge.
Este sânge de om şi de înger.
Aşa cred.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce scrii?

De ce scrii? Mă-ntreabă o cucuvaie
Din Parcul Socola, eram la armată, aia populară,
În dealul Copoului, barba ca şi arta maschează
Imperfecţiunile chipului, pentru a scrie nu este suficient
Să ai ouă mari şi tari, spune Danilo Kish, are dreptate,
Dar de ce nu scriu şi câinii o carte, două?
De ce nu intrăm în cercul magic al cărţilor,
Să nu mai ieşim din el? Să nu mai ieşim din el?
Ah, leii mecanici, metalici. Ghici.
Dacă starea de rău este o stare normală,
Atunci prefer răul, unii îl evită citind, scriind,
Fumând, tuşind, mâncând, etc., dar ce este mai frumos
Decât un tril în mijlocul oraşului, venit pe scară?

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mine, mie, redă-mă

dacă aş fi om, m-aş arăta oglinzilor rugându-le să mă descojească de uscăciune
să mă desferece de minciună şi să mă redea curat ca pruncul
unei alte lumi în care să-înfloresc

dacă aş fi cuvânt m-aş scoate din toate dicţionarele
m-aş curăţa de toate sensurile nedorite
şi m-aş întoarce-n lume primenit şi lămurit

dacă aş fi gând m-aş ghemui strângându-mă până la nefiinţare
m-aş arunca în nemărginirea iubirii şi curăţat
m-aş întoarce printre celelalte gânduri

dar Doamne, ce să facă un om neom, cuvânt necuvântat şi gând negândit?
Quo vadis Domine?

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Darcy: Trebuie să ştiţi... cu siguranţă trebuie să ştiţi că toate acestea sunt pentru dumneavoastră. Sunteţi prea generoasă pentru a glumi cu mine. Am aflat că aţi vorbit aseară cu mătuşa mea şi acest lucru m-a făcut să sper mai mult decât am sperat vreodată. Spuneţi-mi, vă rog, de îndată dacă sentimentele dumneavoastră au rămas la fel ca cele pe care le aveaţi în aprilie. Afecţiunea şi dorinţa mea nu s-au schimbat, dar un singur cuvânt din partea dumneavoastră şi nu voi mai scoate niciodată un cuvânt. Dar dacă, totuşi, sentimentele dumneavoastră s-au schimbat, trebuie să vă spun: m-aţi fermecat, trup şi suflet şi vă iubesc, vă iubesc, vă iubesc. Nu mai vreau să mă despart de dumneavoastră niciodată de acum înainte.

replici din filmul artistic Mândrie şi prejudecată, scenariu de Deborah Moggach, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căţelul

Un căţel s-a apropiat de mine,
şi-a pus lăbuţa pe genunchiul meu,
m-a lins pe nas şi mi-a spus-
chiar dacă fiecare vede altfel
un aspect sau altul,
asta nu înseamnă
că trebuie sa vedem toţi la fel.
Nu te mai consuma inutil în conflicte!
Acceptă că aşa sunt unii,
tu eşti altfel,
toţi te iubesc în felul lor,
trebuie să accepţi asta,
pentru că a iubi înseamnă a-l simţi
pe Dumnezeu în noi.
Tu ştii cine eşti tu,
nu putem să-i schimbăm pe alţii,
schimbarea o facem
doar în noi, întotdeauna.
Am luat căţelul în braţe şi l-am sărutat.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi şi-ar scrie memoriile, dar le e teamă de ei înşişi.

aforism de Boris Marian Mehr din Eufuria
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Animalele mari sunt mai puţin periculoase decât viruşii.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cosmos comic

Mă uit la Lună, râd, e ridicol de tristă,
De fapt se preface, ca tine, uneori, iubi,
Tu, care ai ucis o pasăre cântătoare,
Nu ţi-am cerut nimic, nu puteai să-mi oferi nimic,
Dar se născuse o stea, te iubeam de la mii de ani-lumină,
Vorbeşti de armonie cerească, te-nşeli, nu ştii ce catastrofe
Se petrec în acest cosmos tragic-comic, în sufletul tău
Am găsit un jandarm, ce păzeşte el? Ce nevoie ai de el,
Când Domnul le ştie pe toate? Eu te găsesc în lucrurile toate,
Tu parcă ai plecat în alte spaţii, ce bucurii găseşti?
Fără nădejde mă înclin, mă-nvinuiesc, dar nu găsesc nicicum pricina,
Ce reci sunt stelele, pământul iar mă cheamă,
Auzi tăcerea dintre noi, auzi tu moartea păsării
Ce nu s-a mai născut? Tu ai ucis, iar cosmosul
Devine comic, râd şi eu de mine, de ce nu?

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice om are suflet, dar unii nu-l vor.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există un labirint mai greu de străbătut decât sufletul femeii, dar merită.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu-i ca moartea, dar invers nu se ştie.

aforism de Boris Marian Mehr din Eufurisme
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi netemători

Cu ochi netemători privesc cerul,
El zâmbeşte, se sprijină pe arbori vechi,
Sunt fraţii mei, străbunii mei,
De mult nu mai fugim prin lume,
Bem doar nectar albastru,
Iar de iubit, cu vântul ne iubim,
Iubiţii se sărută pentru noi,
Copiii râd cu noi fără să ştie,
Că existăm nu-i nicio îndoială,
Auzi cum bate inima în toate
şi în iarbă şi în cărăbuşi de aur.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!