Gothic 16
drumul ce duce la temnița unde doarme Danae, trece prin grădina de liliac a maestrului 13.
ne ținem strâns de mâini ca să nu rătăcim drumul.
câinii fără stăpân râd de noi la fiecare pas înainte.
în spatele nostru gâfâie Robert de Artois.
istoria îl strigă din pergamente aproape putrezite
și el ne urmărește încercând să fie primul mort dintr-un șir nesfârșit de nenăscuți.
la intrarea în închisoarea cuvintelor, suntem nevoiți să ne agățăm armele de ramurile unor copaci uscați.
umbrele noastre sunt crucificate sub privirile îngăduitoare ale iubirilor episodice.
ni se îngăduie doar să ne tăiem încheieturile mâinilor într-o tăcere desăvârșită
și să scriem cu sângele proaspăt
erata unei tinereți risipite.
ne repetăm minciunile la lumina unei speranțe vag conturate.
minciuna mea se sprijină pe adevărul tău,
adevărul tău se naște din minciuna mea.
astfel putem ridica împreună
castel din vise măsluite.
poezie de Eduard Dorneanu (14 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre mâini
- poezii despre minciună
- poezii despre lumină
- poezii despre adevăr și minciună
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre toleranță
- poezii despre sânge
- poezii despre somn
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Corabie în deșert
tu ești corabia mea iar eu deșertul tău.
umbrele noastre dansează noapte de noapte în catedrala iubirii
călcând peste florile aruncate de anotimpurile tinereții fără sfârșit.
urletul oceanului nu se aude, rafalele furtunii nu mă mișcă din brațele tale,
și zeii plâng însingurați numărând mângâierile,
mereu numărând.
tu ești corabia mea iar eu deșertul tău,
o lume întreagă încearcă să ne închidă dragostea într-o stea de nisip.
de aceea trebuie să murim departe de lume
mințindu-ne sângele că am fost cu adevărat fericiți.
tu ești corabia mea iar eu deșertul tău,
eu navighez în sângele tău căutând fericirea.
tu te acoperi cu mine,
ca să uiți să trăiești...
poezie de Eduard Dorneanu (3 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre marină
- poezii despre iubire
- poezii despre fericire
- poezii despre deșert
- poezii despre viață
- poezii despre tinerețe
- poezii despre sfârșit
- poezii despre religie
Minciuna mea este mai adevărată decât adevărul tău, eu necunoscând adevărul tău. Este valabilă reciproca. Care este adevărul?
Viorel Muha (iulie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre adevăr, citate despre adevăr și minciună sau citate despre minciună
Adevărul biruie, nu minciuna. Adevărul deschide drumul care duce la zei.
în Mundaka-Upanișad
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea, Adevărul, Viața
Nu noi suntem Calea sfântă,
Calea care duce sus.
Noi suntem doar călătorii,
însă calea e Isus!
Nu-i o formă Adevărul.
Nici în litere nu-i pus.
Adevărul e-o ființă.
Adevărul e Isus!
Nu din lut se naște Viața,
Viața e fără de apus.
Ce e lut în lut se-ntoarce,
însă Viața e Isus.
Astfel Calea-i pasul nostru.
Adevăru-n noi e pus.
Viața sfântă-i viața noastră,
dacă e în noi ISUS!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre naștere, poezii despre lut, poezii despre creștinism, poezii despre adevăr sau poezii despre Iisus Hristos
Adevărul și minciuna
Adevărul și minciuna,
Se atestă că sunt frați,
Iar părinți, întotdeauna,
I-au avut pe avocați.
epigramă de Mihai Danielescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre minciună, epigrame despre avocați, epigrame despre adevăr și minciună sau epigrame despre adevăr
Primul pas către revenirea la integritatea emoțională îl presupune exact faptul de a deveni conștienți: de sine, de ceilalți, de Univers, de conexiunea dintre noi... de tot ceea ce există, până la urmă. Dincolo de a ne vedea pe noi înșine ca fiind centrul Universului, devenim conștienți de această matrice universală existentă, în care noi suntem doar noduri de conexiuni. Însă Întregul este format din fiecare dintre noi și din interacțiunile pe care noi le avem unii cu alții. Deși făcuți din același material, diferim prin prisma experiențelor trăite, nu doar ale noastre, ci ale întregii noastre familii. În acest proces de a deveni conștienți, ne asumăm o scufundare în istoria noastră familială și emoțională, care să ne ajute să ne răspundem la întrebarea pe care orice om pe drumul autodescoperirii și-o pune: "Cine sunt eu?"
citat din Raluca Rusu
Adăugat de Mihaela
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre devenire, citate despre viață, citate despre istorie, citate despre familie, citate despre existență sau citate despre ajutor
Râul
Minciunile pe care le spui
Rup tăcerea
Ce se așterne
Peste râul întunecat
Ce duce spre locul
Unde lumina înțelepciunii
Nu ajunge
Unde bunătatea și frumusețea
Au fost de mult uitate
Rupte de pe cer și aruncate
În hidoase și reci încăperi
Minciunile pe care le spui
Te fac să simți durerea,
Strigăte de suferință
Sparg liniștea în mii de cioburi
Ce-ți rănesc privirea
Obișnuită să vadă
Doar lumină și fericire,
Oamenii din jurul tău
Își schimbă măștile
Cu măști grotești
Ce parcă râd de tine
Minciunile pe care le spui
Mușcă cu colți de fier
Din sfera de lumină
Pe care ai creat-o
Cu jumătatea ta
Împlinind blestemul ce spune
Că perfecțiunea nu există
Lăsând pe chipul tău
Urme adânc sculptate
Ce par mereu a fi
Un râu ce din drumul său nu se abate.
poezie de Calin Ioan Acu
Adăugat de Dinu Mihaica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre măști, poezii despre înțelepciune, poezii despre întuneric, poezii despre uitare, poezii despre suferință sau poezii despre sculptură
Adevărul și minciuna
Minciuna, bine dichisită,
E totdeauna răsplătită,
Iar adevărul, gol-goluț,
Așteaptă musai un bănuț.
epigramă de Ion Diviza din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre răsplată
Noapte curând
și auzim cum se frânge ziua în ramurile uscate
secundele se adună ca o spumă violetă la marginea ei
geamurile se prelungesc dincolo de pereții vii care
tresar între noi
liniștea înaintează pe măsură
ce soarele coboară în spatele cuvintelor tăcute - copaci pe dealurile orizontului sărutat
de rugăciunile de seară
e noapte curând
și simțim cum vântul plecat acum o mie de ani
din genele unei zeități însingurate ne atinge
mâna mea
necunoscuta mea
imprevizibila mea aventurieră
explorează textura în freamăt a sânului tău
sub cămașa de dor topit
cu unduiri ale șoldurilor
ridici un vârtej în care
se prind toate frunzele toamnelor mele
viitoare
și dispari
poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre sărut, poezii despre sâni, poezii despre secunde sau poezii despre seară
Adevărul și minciuna...
Precum se vede c-a fost scris,
Minciuna, ca și adevărul,
Sunt jumătățile din mărul
Cules de Eva-n Paradis.
epigramă de Eugen Deutsch din Adevărul și minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre rai sau epigrame despre mere
Departe de Troia
sunt departe de Troia. zidurile ei de carne se împletesc cu linia orizontului. tu îmi muști nefiresc de adânc din visele unei nopți decadente. ești totul și nimic pentru mine.
mângâierile tale sperie poezia, versurile se ascund în morțile premature ale unor păsări simbolizând agonia. te bucuri de ignoranța mea ca orice zeița rămasă singură într-un templu neîncălzit.
ai mâinile pline de așchiile calului meu troian. zâmbești încurcată când te întreb dacă simți cu adevărat durerea sau e doar un capriciu al tău. pari uneori o statuie care își mută centrul de greutate de la o minciună la alta.
trupurile noastre se întâlnesc la fiecare schimbare de prefix a eternității. eu te iubesc în tăcere ca un cavaler pregătit să își onoreze numele într-o cauza de dinainte pierdută. chiar și pentru atât te-aș accepta în cutia Pandorei.
sunt departe de Troia, mângâierile iubirii nu îmi sunt de ajuns...
poezie de Eduard Dorneanu (22 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre zâmbet, poezii despre versuri, poezii despre sperieturi sau poezii despre schimbare
Lumini și umbre
"Îți plac minciunile?" a întrebat Shallan.
"Minciunile bune," zise Pattern,
"îmi plac toate minciunile bune."
"Care sunt minciunile bune?" întrebă Shallan,
grijuliu să-și ia notițe, subliniind exact cuvintele lui Pattern.
"Minciunile care sunt adevărate."
"Pattern, adevărul și minciuna sunt noțiuni opuse."
"Hmmmm...
Lumina face posibilă umbra,
adevărul face posibile minciunile. Hmmmm..."
poezie de Brandon Sanderson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre posibilitate sau poezii despre cuvinte
Părinte ( *** )
ștergarul ce păstrează
Chipul Tău,
devine icoană,
curgând ne-ncetat
în fântânile Dorului
de Lumina Ta...
... acea fărâmă,
tainic curgând
prin sângele trupului meu.
o privesc în uimire,
în tăcere ascultând
foșnetul culorilor,
devenite brazi
și cer,
și ochi,
și aură,
și inimă,
în pieptul înfățișărilor
ce dau viață veșniciei...
... căutărilor din oameni...
ascultă sunetul,
gândul meu,
când alerg suflet
printre miriardele de picături
din trup de albastru,
împletind bucuria
cu auriul cernut
din pocalul dărniciei Tale.
Părinte,
inima mea te caută mereu
în adâncurile pădurilor,
în care pulsează inimile gemene,
ale cuvintelor ce prind în salba sensurilor lor,
Numele Tău.
Părinte,
uimitoare așternere de viață
surâde răsăritului,
din palma fulgului
obosit să mai zboare...
așternut cu tâmpla
pe inima unei frunze,
celulele râd și îi cântă
cu Glasul Tău,
până când
îl văd strălucind,
până când
firele de iubire din el,
tresaltă a Dor...
de Zbor...
Copilă,
Tac.
las firul cuvintelor tale să curgă...
pietrele râului de foc freamătă
în sufletul tău...
Lumină din Lumină
cerne timpului tău, nisipul din care,
perla bucuriei de a fi Om
se va naște,
va străluci Soarelui
cerul din adâncul inimii tale
așteaptă.
ascultă.
uimește clipa.
taci.
iartă.
poezie de Anne Marie Bejliu din Gânduri, rânduri (3 august 2010)
Adăugat de Anne Marie Bejliu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre zbor, poezii despre suflet, poezii despre dor, poezii despre devenire, poezii despre bucurie sau poezii despre trup și suflet
Îmbrățișarea cerului cu așteptarea
soare de toamnă,
caută-mi visele risipite în porturile fără nume.
leagă-mă de ele cu lanțuri de cântec bolnav
și lasă-mi sângele să curgă fără încetare
pe sprâncenele de fum ale așteptării.
culege-mi pașii din templele fără zei.
coboară-mi de pe cruce umbra ce veghează nemurirea
și ocrotește-mi tinerețea
de privirile stăpânilor-cerșetori.
împarte-mi moartea în mii de cuvinte,
unele mai tăcute decât altele.
poezie de Eduard Dorneanu (5 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sprâncene, poezii despre porturi, poezii despre muzică sau poezii despre moarte
Meditez în fiecare zi ... la tine, soția mea ...
... Meditez
în fiecare zi la tine soția mea,
în liniște găsesc
adevărata ta stare de a fi,
în tăcere inimi și a minți
aud respirația sufletului tău
și a lui Dumnezeu...
... Mă întreab... mă screm... insist...
ca eu să-i dau măcar un sfert de oră,
sau o mică clipă de profundă dragoste,
în fiecare dimineață
... lui Dumnezeu...
ș-un sfert de oră... sau poate mai mult,
în fiecare seară
... lui Dumnezeu...
... Eu sunt toată înțelepciunea, iubirea,
și adevărul este că în orice moment
de ele voi avea vreodată nevoie,
pentru ca acel moment să fie vindecat,
prin iubirea mea pentru tine...
... Dragostea mea adevărată
este atunci când conștientizez
cât de mult te iubesc din toata inima meu,
din tot sufletul meu,
și indiferent ce obstacole
ar apărea în calea iubirii mele,
nu mă voi da la o parte
... pentru iubirea ta...
... Adică,
voi face orice pentru acea iubire,
pentru soția mea,
care este nebună în iubirea ei,
pentru mine soțul ei... amantul ei...
... Dragostea adevărată
este acel sentiment,
pe care îl putem simți numai împreună,
este acel sentiment pentru care merită
să stau în genunchi în fața ei,
să mă sacrific din iubirea pentru ea,
indiferent cât de adânci sunt
și vor fi rănile trupului și inimii mele...
... Soția mea
este tot timpul lângă mine,
ea este freamătul zorilor
când trecem îmreună pe stradă...
este mirosul proaspăt al florilor,
este grija obsesivă pentru sănătatea mea,
atunci când ea crede că nu mă simt bine...
... Iubirea ta
este în râsul tău sănătos,
în zâmbetul tremurat al buzelor tale,
care este transceans
în fiecare picătură de lacrimă... de iubire...
în sexul divin al corpurilor noastre...
... Iubirea este locul de unde venim,
este inima lui Dumnezeu,
și este calea pe care o urmăm împreună,
cu fiecare pas
pe care îl facem în viață...
poezie de Alexandru Ioan Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sănătate sau poezii despre căsătorie
Chipul Tău
Port o raniță în spate
Plină Doamne de păcate
Drumul lung, povara grea
Nu m-ajută nimenea
Biruește Doamne Sfinte
Cu iubirea de Părinte
Rătăcirea mea din urmă
Ca să nu mă pierd de tumă!
Am gonit după plăcere
După ranguri și avere
Și-am adaos suferință
Tuturor fără căință;
Lasă-mă s-ajung la Cruce
Că altminteri unde duce
Drumul care tot coboară?
Doar în iad. Și Înfioară!
Am vedere dar sunt orb
Răpitor precum un corb
Căci iubirea de aproape
Mi s-a spulberat pe ape
Dă-mi putere să iubesc
Focul tău dumnezeiesc
Și să mă feresc de rău
Că port Doamne chipul Tău!
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere, poezii despre iad, poezii despre foc sau poezii despre cruce
Tunet în nori
Nu sunt acolo unde m-ai aștepta
Și nici nu te astept iubirea mea,
Nu-i nici o grabă, nu se vede în...
În ochii tăi e doar asteptarea...!
Nu-i un regret, un ultim ceas,
Sunt doar Eu și Tu un ultim veac,
Veacul e al nostru în cele din urmă
Petrecem chiar și o secundă din...!
Din ce nu am cunoscut, din...
Din ce tot ne-am pierdut demult
Ne regăsim doar acum în infinit
Și doar o clipă cuprinde-mă-n cât...!
Cât ne-a rămas, cât mai... suntem...
Un glas, într-o surdină fără de...
Noi ne regăsim la, spre sfârșit de...
Drumul e al nostru, tot universul!
Tot... ne cuprinde-m într-un cuvânt,
Tot și doar Tot ne dividem in Noi
E prea mult, prea... suntem făuriți
Din ce acum începe să tune în... nori!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre nori, poezii despre infinit sau poezii despre ceas
Iisus Hristos: Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau și Mie Mi i-ai dat și cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine; pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit și au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieșit, și au crezut că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceștia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt. Și toate ale Mele sunt ale Tale, și ale Tale sunt ale Mele și M-am preaslăvit întru ei. Și Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt și Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzește-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem și Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai dat; și i-am păzit și n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum, vin la Tine și acestea le grăiesc în lume, ca să fie deplină bucuria Mea în ei. Eu le-am dat cuvântul Tău, și lumea i-a urât, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume. Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzești pe ei de cel viclean. Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume. Sfințește-i pe ei întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul. Precum M-ai trimis pe Mine în lume, și Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfințesc pe Mine Însumi, ca și ei să fie sfințiți întru adevăr. Dar nu numai pentru aceștia Mă rog, ci și pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, Ca toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Tine, așa și aceștia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Și slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem: Eu întru ei și Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârșiți întru unime, și să cunoască lumea că Tu M-ai trimis și că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine. Părinte, voiesc ca, unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine și aceia pe care Mi i-ai dat, ca să vadă slava mea pe care Mi-ai dat-o, pentru că Tu M-ai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii. Părinte drepte, lumea pe Tine nu te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, și aceștia au cunoscut că Tu M-ai trimis. Și le-am făcut cunoscut numele Tău și-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei și Eu în ei.
replici din Sfânta Evanghelie după Ioan, Rugăciunea lui Iisus pentru Sine, pentru apostoli și pentru toți credincioșii. - 17:6-26 de Sfântul Ioan Evanghelistul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre creștinism, citate despre iubire, citate despre cuvinte, citate despre Iisus Hristos, citate despre sfinți, citate despre sfințenie, citate despre perfecțiune sau citate despre cunoaștere
Orice pas până la Adevăr este minciuna. Căci Adevărul este tărâmul fără pași și fără căi. Când pășim către el, plecăm din casa Adevărului, spre Devenire. "Stai aici" spunea cineva", unde tot pleci?". Stai aici ca Adevăr. Adevărul este A-Fi-ul pe care toți îl suntem. De aceea orice încercare de a-l căpăta este sortită pierii. Cum să capeți ceva, să ajungi la acel ceva, când deja îl suntem? Mai bine să observăm de unde Gândul/Credința ca noi și Adevărul nu suntem același lucru? Cine crede asta? De ce? Înainte de a pleca spre Adevăr, cine ne îndeamnă? Care e natura lui? După ce descoperim toate acestea, a dispărut și "dorul de ducă" după un așa închipuit Adevăr, ce este de fapt o imagine despre Adevăr.
citat din Laura Averchi
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre natură, citate despre imagine, citate despre gânduri sau citate despre dor
"Adevărul e minciuna nedescoperită încă" susține Mircea Ionescu Quintus
Ai dreptate, frate, zău,
Și pe cap îți pun cununa,
Fi'ndcă-n adevărul tău
S-a descoperit minciuna.
epigramă de Nelu Ionescu-Quintus din Adevărul și minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre dreptate sau epigrame despre Mircea Ionescu-Quintus