Unui poet

Cu stihiile se bate,
Dar poetul le dă gata!
Scrie versuri ca turnate...
Cu lopata!

epigramă de Francisc Gavrileţ din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui epigramist

Scrie, scrie, nu se lasă,
Stihurile curg ca apa,
Pana-i este credincioasă,
Numai poanta-i trage clapa!

epigramă de Francisc Gavrileţ din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai poetul...

Lumină în cuvânt
Şi Nebunie-n gând,
Speranţe duse-n vânt,
Iubiri în vers plângând,
Scrie poetul.

Cu-o lacrimă de stea,
Ce-i frânge inima,
Când pierde Dragostea,
Vărsându-şi patima
Scrie poetul.

Când inima-i prea grea
Si-i ninge cu suspin,
Văzând lumea cea rea,
Bând cupe cu venin,
Scrie poetul.

Pe fila unui nor
Şi-n flori de curcubeu
Cuvinte de amor,
Regrete şi mult dor
Scrie poetul.

Când este judecat,
Şi toţi îl cred nebun,
Se-ascunde de păcat
Şi scrie pe-un taifun,
Numai poetul...

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va mai bătea?

Bate vântul, dar nu se risipeşte iubirea
Bate ca un ciclon, dar căldura lui nu se risipeşte-n decor
Doar inimilor le scrie amăgirile
Bate cu pajişti, bate cu foc
Bate, dincolo de trupuri
Dar nu distruge frumosul din suflete
Bate, dar împrăştie vis, frumos, puritate
Bate şi cu o aripă te loveşte
Bate pentru a relansa sentimentul pur
Bate şi va bătea în lumina de stele.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui poet

A luptat cu cerbicie
Să-şi arate măiestria
Şi-a căzut la datorie
În război cu prozodia.

epitaf epigramatic de Francisc Gavrileţ din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unei văduve

Doarme fără griji vădana
Lângă răposatul ei,
Că a împărţit pomana
La o sută de holtei.

epitaf epigramatic de Francisc Gavrileţ din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaful unui epigramist

La despărţire, dragi amici,
Regrete cred că nu aveţi;
Le am doar eu, că de aici
Nu pot să vă trimit săgeţi.

epitaf epigramatic de Francisc Gavrileţ din Epigrame pentru eternitate (1980)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

plagiator

Plagiatorul

E-un sărac ce, dând rebuturi
Cu peniţa lui plăpândă,
A recurs la împrumuturi
Fără a plăti dobândă.

definiţie epigramatică de Francisc Gavrileţ din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui înfumurat

Ne-a spus, pe şleau, că e un geniu
Deci îl aşteaptă Nemurirea;
Nu ştie însă-n ce domeniu
E aranjată întâlnirea!

epigramă de Francisc Gavrileţ din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

e o fiinţă iubită de zei
uneori e chiar un zeu
umblă cu versuri în gură
scrie şi iubeşte
iubeşte ce scrie
câte
odată apucă să trăiască
viaţa lui boemă dusă
- n sărăcie cruntă
e magnific în tot ce scrie
poezia trans
formă universul în magie
adună grămezi de poezie
scrie pentru toana ta, cititorule

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

cultură

Cultura

Cultura-i un proces cam lung:
Deceniile nu-ţi ajung;
Te-adapi din ea pe îndelete
Şi toată viaţa mori de sete.

definiţie epigramatică de Francisc Gavrileţ din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaful unui sceptic

Prevăzând că am să mor
M-am lipsit de ajutor.
Am doi medici, buni amici:
Cum să fac din ei complici?

epitaf epigramatic de Francisc Gavrileţ din Epigrame pentru eternitate (1980)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

...şi al meu

N-am fost crai de operetă
Ci un crai adevărat.
Zece fete mă regretă,
Douăzeci s-au măritat.

epigramă de Francisc Gavrileţ din Epigrame pentru eternitate (1980)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaful unui tânăr entomolog

Călugăriţa-i o insectă cruntă:
Pe mire-l devorează în delir.
Eu n-am păţit aşa ceva la nuntă,
Ci am ajuns întreg la cimitir.

epitaf epigramatic de Francisc Gavrileţ din Epigrame pentru eternitate (1980)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui umorist

L-a prins în mreaja lui fatală
Amorul pentru ironie:
Aflând că poanta îl înşeală,
S-a sinucis din gelozie.

epitaf epigramatic de Francisc Gavrileţ din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acesta e poetul

Acesta e poetul ce-l vedeţi
Mâna lui scrie cu condeiul şi cu sapa,
Nu are plete lungi şi nici pomeţi
Dar ştie ce-i lopata, dar şi mapa.

Am o inimă în piept
Ca orice muritor de rând,
Sfârşitul vieţii mi-l aştept
Care sigur va veni curând.

Cum te neglijăm, Mărite Timp
Care curgi în voie printre noi,
Tu vii departe, din Olimp
Odată cu al anilor şuvoi.

Senine ceruri, nesfârşite
Prin care priveai în timp.
Evitând multiplele ispite
Altceva cerem în schimb.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul doarme
Pana singură scrie
Aprige versuri

haiku de Mihail Mataringa (19 ianuarie 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conducta spartă

Curge de trei ani încoace
Râul din conducta spartă.
Înc-o cerere se face,
Pentru-a fi trecut pe hartă.

epigramă de Francisc Gavrileţ din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

epigramă

Epigrama

O epigramă e un joc matur
Al cărui scop mi-e lesne să-l explic:
De eşti deştept, te scapă de-un cusur,
În caz contrar... nu poţi păţi nimic.

definiţie epigramatică de Francisc Gavrileţ (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Titlul meu fără cuvinte

Iubirea mea, dacă nu voi mai scrie,
Avându-te, măcar o poezie?
Căci tot ce-am scris în versuri, în trecut,
A fost pentru că nu te-am cunoscut.

Iubirea mea, şi cine va să ştie
Că zilnic ne vom fi o poezie,
Al cărei titlu numai tu-l vei pune,
Al cărei conţinut când ţi-l voi spune...

Secret, fără cuvinte, pe muteşte?
Poetul nu mai scrie când iubeşte.
Poetul scrie doar când n-are cine
Să-i pună titlu. Eu te am pe tine.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (15 aprilie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boli mortale

Tusea, junghiul, pe Pământ
Pot să te dea gata,
Dar te bagă în mormânt,
Sapa şi lopata!

epigramă de Valentin David din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!