Duet
nu, eu nu sunt poet
sunt un semn
impregnat
intr-o sticla de lampa.
sunt
singuraticul ratacind
prin padurea tacuta
cautand
cu iubirea-n duet
bucurii de-o secunda
poezie de Ion Velea din 55 de poeți contemporani (1976)
Adăugat de Ion Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Simplă biografie
Nu sunt cuvântul în sine,
sunt doar arderea lui
care-ți atinge obrazul
în semn de supunere,
în semn de protest;
timpul e răstignit
în ochiul bolnav al păsării,
iar amintirea
ca un fruct decojit
prin amiezele tot mai amare,
își mușcă țărmul;
nu sunt cuvântul în sine,
sunt doar izbăvirea lui
pe muntele acela nevăzut.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi s-a dat un trup ...
Mi s-a dat un trup ce să fac cu el acum?
Un trup unic și, cumva, numai al meu. Cum
Și cui aș putea mulțumi pentru-această
Bucurie tăcută, această întâmplare fastă?
Eu sunt grădinarul, tot eu sunt și floarea,
Nu-s singurel pe lumea asta care ne e-închisoarea.
Am lăsat un semn propriu pe sticla eternității
Un semn al respirației mele, al sensibilității.
Pe suprafața ei a fost trasat un tipar,
Insesizabil în aceste zile, neclar.
După ce norii vor traversa acestă scurtă durată...
Înscrisul nu se va mai estompa niciodată.
poezie clasică de Osip Mandelștam, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Condamnarea la toamna
Nu e toamna cum esti tu,
vara mea de suflet, nu,
pe pamant,
vara decazu.
Daca padurea ne condamna
la nostalgie, fara rost,
e toamna, vara mea, e toamna,
asa cum poate n-a mai fost.
Atatea taine nepatrunse
ne cad in brate la un semn
si suntem imbracati in frunze
si captusiti c-un fel de lemn.
In rau sunt doua lazi de bere,
pe foc s-a pus un ultim vreasc,
trec cerbi frumosi, bolnavi de fiere,
catre cerboaice care nasc.
Si ziua e atat de mica
incat n-ai vreme de-un salut,
si-un fum noptatec o complica
si saptamana a trecut.
Mai e in tot un pic de vara,
dar paturi aspre ne-nsotesc,
la orice drum mai lung afara
prin clai de aburi nefiresc.
Mai am senzatia ca toate
pot fi si altfel decat sunt,
dar muntii-mi pun poveri in spate
si simt ca port pe talpi pamant.
Acum si fiarelor li-i foame
si ies lunatice la drum,
padurea este numai drame
si-o mai salvam cu cate-un fum.
Dar ea, deodata, ne condamna
la nostalgii si la pacat,
e toamna, vara mea, e toamna,
si-atat de singur m-ai lasat.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Scenariu optimist
în viața mea mulți prieteni există
pe porțile zilei năvălesc bucurii
sufletul meu la încercări rezistă
se umple ca timpul cu mărturii.
pe scena vieții mă simt artistă
să fiu poet e artă între meserii
în viața mea buni prieteni există
pe porțile zilei năvălesc bucurii.
am învățat să fiu mereu optimistă
să trec întotdeauna prin intemperii
aprind o lumânare când sunt tristă
mă rog și-apoi prepar picanterii.
în viața mea mulți prieteni există
pe porțile zilei năvălesc bucurii.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proverb german
Sunt adevăruri cumularde,
Deși au demonstrat esteții,
Că lampa unui geniu arde
Mai repede ca lampa vieții.
epigramă de Gabriel Teodorescu din Câte-o poantă de căciulă..., Epigrame străine românizate. Proverbe epigramatice (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua internațională a poeziei
Sunt un poet venit de nicăieri,
Talentu-încins l-am învelit în spuză,
Am început să scriu de azi, de ieri,
Mânat de dor și îndemnat de muză.
Cuvinte dulci v-aduc și mângâieri,
De v-am greșit să-mi acordați o scuză:
Sunt un poet venit de nicăieri,
Talentu-ncins l-am învelit în spuză.
În lumea zbuciumată și confuză
Mă zbat să trec prin albe primăveri,
Mă resemnez, n-aduc nicio acuză,
Am versurile mele călăuză,
Sunt un poet venit de nicăieri.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt acela
Eu sunt acela care cântă
O datorie de Poet
Tributul unui zbor ascet
Pierdut cu fiecare trântă
Iar salturile înspăimântă
O viziune de cadet
Pe care poate un profet
O vede cu aripa frântă
Și păsările care cântă
Apusurile violet
Sunt numai lacrimi, un buchet
Al celui ce binecuvântă
Eu sunt acela care cântă
O datorie de Poet
Când trece luna prin brădet:
Un zbor de Poezie sfântă!
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul - de ziua Poeziei
Sunt un poet venit de nicăieri,
Talentu-ncins l-am învelit în spuză,
Am început să scriu de azi, de ieri,
Mânat de dor și îndemnat de muză.
Cuvinte dulci v-aduc și mângâieri,
De v-am greșit să-mi acordați o scuză:
Sunt un poet venit de nicăieri,
Talentu-ncins l-am învelit în spuză.
În lumea zbuciumată și confuză
Mă zbat să trec prin albe primăveri,
Mă resemnez, n-aduc nicio acuză,
Am versurile mele călăuză,
Sunt un poet venit de nicăieri.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi sunt dator
Îmi sunt și soare, 'mi sunt și stele
Și mare-mi sunt și sunt pământ
Iubirea dorurilor mele...
Să te iubesc dator îmi sunt!
Să-mi amintesc că sunt iertare
De-o veșnicie-mi sunt dator.
Sunt cântec de privighetoare
Și adăpostul unui dor.
Îmi sunt dator să-ți mângâi părul,
Când te așezi la pieptul meu,
Căci numai eu îți știu misterul
Prin care "tu" ești veșnic "eu".
Îmi sunt blestemul dintr-un cântec
Și armonia dintr-un vers.
Dator îți sunt cu un descântec
Și cu întregul Univers.
Îmi sunt dorința, ce te-așteaptă
Să-mi vii din roza înflorită.
Dator îmi sunt să-ți spun în șoaptă:
De mine ești în veci iubită!
Să te-nsoțesc prin galaxie,
Să-ți mângâi trupul mlădios.
Îmi sunt dator, îți sunt și ție,
Iubirii noastre credincios!
Îmi sunt tăcere și durere,
Lacrima propriului destin
Tribut pământul, când va cere,
Mă voi elibera de chin.
Daniel-Petrișor Dumitru
poezie de Daniel Petrișor Dumitru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu vreau sa mai cred in iubire
Nu vreau sa mai cred in iubire,
Sa mai curga o sticla de vin
Nici inimii vreo amagire
Ospatar, mai adu' pelin.
Plictisit de cuvinte desarte,
Ascult legendar Zeppelin,
Voi lasa iubirea deoparte
Ospatar, inc-o sticla de vin.
Nu sunt al iubirilor reazem,
De-o fi nor, ori cerul senin
Mai "bag" un "Starway to heaven"
Si mai beau o butelca de vin.
poezie de Alex Dospian (ianuarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Poet de poet!
Nevasta mea, de multe ori,
Vâzându-mă cu gândul dus,
Mi-a spus că sunt cu capu-n nori,
Dar, cum se vede, sunt mai sus.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt ultimul poet balcanic
Sunt ultimul poet balcanic.
Cânt c-un descojitor mecanic
Ce-nlătură, nu de pe frasini
Sau de pe ulmi, scoarțele groase-n
Lumina după-amiezii gării,
Ci de pe crinii strânși puzderii
În stive(-ntâi decapitați):
Pielița lujerilor s-o purtați
Cu jartier, păzite dulce-n viciu
De Îngerul cel de serviciu
Veșnic în urma coapselor...
Sunt ultimul poet descojitor!
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Opere III. Cersetorul de cafea" de Emil Brumaru este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Copilul Meu poet
Copilul Meu poet, vreau să cânți cu Mine:
Am terminat cu timpul și cu faptele.
Jocul meu cosmic s-a sfârșit.
Cel Unic, Transcendental am fost.
Cei Mulți, Universal acum sunt.
Eu sunt Sufletul-Floare al Eternității Mele.
Eu sunt Inima-Parfum a Infinității Mele.
poezie clasică de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de padure
Inchide ochii
ai sa vezi padurea
ninsa
prin trunchiuri golase
Ciuta
alearga spre margini
sunt eu
nu ma mai recunosti
nu mai ai puterea
sa ma strigi
din spatele ochelarilor
incetosati de amintiri.
Cheama-ma
sa-ti aduc aerul tare
si proaspat al noptii
cu ochii purtand
lumina blanda
a lunii pline
Cheama-ma
cu glasul domolit
strain si trist
Intoarce-ti obrazul
catre rasarit
eu nu mai sunt aceeasi
am murit
ma vezi
sunt ciuta...
poezie de Rada Rancu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea masa a oamenilor isi duce viata intr-o disperare tacuta.
citat clasic din Henry David Thoreau
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Cartea "Civil Disobedience and Other Essays Paperback" de Henry David Thoreau este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar MĂ CRED POET, DAR NU ȘTIU DACĂ SUNT(Rubaiat)
Mă cred poet, dar nu știu dacă sunt,
Mai sigur sunt un scriitor mărunt
Visând acum la vremea senectuții
Să-mi iasă perle de sub păr cărunt.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere
Ce mai este... cărți de noapte
Mai citesc, și-mi pare că sunt viu -
Cine iar aprinde lampa
Când e prea târziu?
Țăcănă un ceas pe-o planșă...
Toate câte sunt, eu să nu le știu?!
Noapte...
Cine iar aprinde lampa
Când e prea târziu?
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Sunt fluture de-o zi...!
E dimineață...
Încă pe trandafiri
Mai sunt boabe de rouă.
Zbor...
Culeg nectarul vorbelor
Și vouă...
Vă dăruiesc iubiri!
E ora nouă
Și aripile mi le-ntind spre cer...
Iubesc...
Ce mister!
La prânz,
Sunt învăluit în flori de migdale...
- Ah! Ce petale!
Nu-mi rupeți aripile la ora două...
Mi-e dor!
Și...
Vreau să zbor...
Sunt fluture.
Călător...
Pe la chindie,
Poate iubita o să știe
Cumva...
Undeva...
De dragostea mea.
Când întunericul mă va cuprinde,
Cineva mă va vinde...
Poate pe treizeci de arginți...
- Iubita mea,
Să nu mă minți...
În palma sufletului tău,
Sunt EU.
Să nu-mi faci rău,
Eu sunt al tău.
Sunt fluture de-o zi...
Așa va fi...
Poate-oi trăi
Mai mult de-o zi
ȘI IARĂȘI VOI IUBI!
poezie de Coman Vasile (4 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți sunt...
Eu îți sunt nebunul
Cerșetor de-aminte,
Să-ți presare drumul,
Să-l întinzi cuvinte.
Eu îți sunt soldatul
Ce-ți păzește gânduri.
Eu îți sunt păcatul
Ce-n ascuns îți murmuri.
Sunt risipitorul
Ce-ți culege lacrimi
Să-ți înece dorul,
Să renaști din patimi.
Eu îți sunt duhovnic
Să te spovedești.
Veșnicul statornic
Să te-ndrăgostești.
Eu îți sunt păgânul
Ce-ți ia din păcate.
Eu îți sunt îngânul
Când îți cauți frate.
Îți sunt vis de vrei,
De mă ții o noapte
Să m-arunci în zori
Ca pe-un semn de carte.
Îți sunt tot ce n-ai
Și n-ai cum să cumperi...
Schimb poți să mă dai,
Dorul să-ți astâmperi.
Nici nu mai sunt eu,
M-am pierdut în "tu",
Nu mai sunt al meu...
Eu sunt "da" la "nu".
Îți sunt zi și noapte;
Eu îți sunt uzura,
Scris, cuvinte, șoapte...
Îți sunt aventura!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Iubire-n toate
Sunt zile-n care mori în mine
Și sunt un boț de carne flasc,
Sunt nopți ce strălucesc divine
Și-n care-n tine eu renasc.
Sunt zile când nu-mi curge-n vine
Vreun strop de viață stors în teasc ;
În roua nopților senine
Mai dau noi muguri unui vreasc.
În viața e și rău și bine,
Sunt nori de plumb și cer senin,
Însă iubirea-n toate ține
Mângâietor, sufletul plin.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (3 mai 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!