Amantul

Îmbrăcat în pompier
A venit să-i stingă focul.
Ea l-a-nchis în şifonier,
Fiindcă-n geam îi bătea soţul.

epigramă de Dumitru Delcă (18 august 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia pompier

Când o văd cum se întinde,
Foc în inimă mi-aprinde.
Pompier, o vreau pe ea
Să stingă inima mea.

epigramă de Dumitru Delcă (13 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surplus

Un venit în plus.

monostih de Dumitru Delcă (29 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albul

Când în alb v-aţi îmbrăcat
Calea morţii aţi luat.
Albu-i vălul de pe mort,
Sub el putrezeşte tot.

epigramă de Dumitru Delcă (9 iulie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

.. când a venit bătrâneţea ne-a găsit tot împreună.

Dumitru Delcă (13 aprilie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când a venit bătrâneţea ne-a găsit tot împreună.

Dumitru Delcă (aprilie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul nu s-a mai aprins

Când viscoleşte afară,
Gânduri negre îi frământă.
Vor mai prinde-o primăvară,
Ori linia vieţii-i frântă

Ei ştiu ca orice muritor
Că viaţa li se sfârşeşte.
Şi mărturisind un dor,
Bătrâna pe moş priveşte.

De-ar vrea bunul Dumnezeu
Să-i primească împreună,
Că, unul fără altu-i greu
Să se transforme în humă.

Şi-ntr-o noapte-ntunecoasă
Viaţa repede s-a stins.
În casa lor friguroasă,
Focul nu s-a mai aprins!

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

şifonier

Şifonier. Ascunzătoare consacrată pentru amanţi.

definiţie aforistică de David Boia (24 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

şifonier

Şifonier: Spaţiu locativ pentru cei prinşi la nevestele altora.

definiţie aforistică de Tudor Muşatescu din Dicţionarul umoristic al limbii române
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara cea mai lungă

(tangou)

Fiind băiet, plaja cutreieram
- la viaţa ca o plajă, mă refer -
Şi cu privirea, mai ales, mă înfruptam
Din trupul de muiere, fructifer

Câte vreo brună impostată în echer
Visam. Şi blonde şi roşcate mai visam
La mine în odaie-n şifonier
Sau încuiate, dincoace de geam

Dar refuzat de auriul efemer
Al plajelor ţesute-n filigran
Eu, îmbrăcat subţire-n caracter,
În lipsă de-altceva,
Doar fluieram

poezie de Mihai Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acuma ninge.
Stele albe cad din cer.
A venit iarna.

haiku de Dumitru Delcă (12 ianuarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când a venit fericirea la mine a fost prea târziu. Schimbasem lumea.

Dumitru Delcă (4 aprilie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia este un pompier piroman: ea pune focul şi tot ea îl stinge.

aforism de George Geafir din Strigătul tăcerii (2009)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Columna viselor

Când într-o noapte romantică
visele dau buzna,
Tu adună-le
şi suprapune-le.
Construieşte columna viselor.
Imortalizează-le pe columnă.
Ele nu trebuie să se stingă
odată cu lumina ta.
Strălucirea lor
să rămână încrustată
în negura vremurilor.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa, focul, piatra

De multă vreme, apa urmează cursul ei.
De multă vreme, focul se-aprinde din scântei.
E de ajuns amnarul, odată să-l loveşti,
Că se aprinde jarul şi totul pârjoleşti.
Când e lovită, piatra scapără scântei.
Când e prea multă, apa părăseşte vadul ei.
Apa stinge focul, macină şi piatra,
Focul arde totul, cenuşă e vatra.
Fără ele, însă, nu poţi să trăieşti.
Cu piatra neîncinsă, poţi să construieşti.
Dacă şi apa şi focul, poţi să le-îmblânzeşti,
Ţi-ai găsit în lume locul. Meriţi să trăieşti.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În politică, dă-i omului puterea ca să-i cunoşti caracterul.

Dumitru Delcă (decembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul dragostei nu poate fi stins de niciun pompier. De multe ori se stinge el singur, de la sine.

aforism de Mihail Mataringa (2 mai 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

La omul cu suflet bun
hoţia nu-şi are locul.
Dar la omul care-i hun,
e prezentă, arzo focul.

catren de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul cu focul - poezie epigramatică

Pe grill îl perpelea vecina,
Pe-un pompier deloc deştept:
I-a ars în timp record chenzina...
Din portofelul de la piept!

Având la inimă un foc,
Ce pe vecini a prins să-i ardă,
Sunt bârfe despre ea în bloc...
Nu-i bombă sexy ci petardă!

Cu focul întrecând măsura,
Că mândra prea era di vină:
I-a spus un medic că arsura
Va trece cu penicilină!

Ca generosul Prometeu,
Furând din foc întâia oară,
L-a pedepsit şi Dumnezeu...
C-o pensie alimentară!

poezie satirică de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară

A plouat, şoseaua-i udă.
Norii departe-au plecat.
Un covor de iarbă crudă
Pământul l-a îmbrăcat.

Soarele îl încălzeşte,
Aburii ies din pământ.
E primăvară! vesteşte
Ghiocel bătut de vânt.

poezie de Dumitru Delcă (1 martie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestemul iubirii

Te iubesc, arză-te focul!
Lângă tine vreau să fiu.
Să-mi dea Dumnezeu norocul,
Focu-acela, eu să fiu.

poezie de Dumitru Delcă (august 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!