Epitaf

Aşa cum zace, sub covor de nea,
Abandonată, singură şi mută,
Ea totuşi fu, în viaţă, cineva:
Maşină importată pe valută.

epitaf epigramatic de Constantin Sachelaride din Zece ani de epigramă (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf pentru regele fleacurilor

Zace cineva aici
Ce-a fost mare-n lucruri mici.

distih de Constantin Sachelaride din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta

O, ţi-aş aşterne la picioare
Covor de vise, alb ca norul,
De nu te-aş şti, iubito,-n stare
Să pui pe el aspiratorul.

epigramă de Constantin Sachelaride din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problemă de viaţă

Marea lui problemă-n viaţă,
Ce i-a pus în roate beţe,
N-a fost cum să facă faţă,
Ci cu care dintre fete...

epigramă de Constantin Sachelaride
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu dacă, a existat cineva in stare să dea o formulă exactă a ceea ce inseamnă umorul (v-au căzut cheile, fiţi atent, de la maşină) dacă s-a pregătit cineva, chiar dintre marii noştri "comici" (vorbind, încoace, trecînd pe la Aristofan, prin Shakespeare, şi Caragiale) ştiu eu, noştri cum să zic, aşa, dramaturgi.

citat celebru din Nicu Constantin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mine zace un mare prozator, zici? Ţi-am înţeles ironia: nu e vivace, cum ar trebui să fie, ci zace...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar trebui să avem pe cineva care să înceapă să citească pentru noi, tot aşa cum se plăteşte o ţesătoare, ca să înceapă un covor.

citat celebru din Heinrich Heine
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui mincinos

Pe sub mână ori pe faţă,
De la leagăn la mormânt,
S-a ţinut de multe-n viaţă,
Mai puţin şi de cuvânt.

epitaf epigramatic de Constantin Sachelaride din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În comerţ

Primul fură Nea Mitică,
După dânsul, Nea Georgică,
Mai ciupeşte Nea Costică
Şi răspunde... Pişpirică!

epigramă de Constantin Păun (2007)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepotrivire

Iubirea lor e o capcană
Pusă de soartă, un miraj,
E cum ar duce-un mariaj
Un pederast cu-o lesbiană!

epigramă de Constantin Sachelaride din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

A sosit cu pluta în Bucureşti: cu cea importată din Portugalia...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proustiană

Adeseori pe-ascuns, dar şi pe faţă,
Am risipit atâta timp în viaţă,
Dar cel mai cu folos l-am petrecut
În căutarea... timpului pierdut!...

epigramă de Constantin Sachelaride din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacea căminului

Când i-am spus cum că nevasta
Are un amant, la asta
El răsspunse moale: Lasă...
Ştiţi ce linişte e-n casă!

epigramă de Constantin Sachelaride din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iluzie

ghemuită, plânsă, abandonată
într-un colţ al eternului sicriu
nici eu la capăt nu-s aşa de viu...
care oare e viaţa cea adevărată?...

poezie de Constantin Marafet din Penumbra Trandafirului (2013)
Adăugat de Ana Maria Bentea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei casieriţe

Nu prea-nţeleg care-i pricina,
Dar cum o ştiu - de câţiva ani -
Şi-ar da, cred, mai curând chenzina
Decât un rest de zece bani!

epigramă de Constantin Sachelaride din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oala

Mă uit la tine, oală emailată,
Contur de arşiţă incandescentă,
Atât de candidă, îmbujorată,
Cum de te crede vulgul indecentă?

Cât de rotundă eşti, şi parfumată,
Şi cu roşeaţa-ţi răspândind pudoare,
Te simţi sub pat abandonată,
Uitată pân' la ora de culcare.

Cum stai aşa, cu braţele în şold,
Auzi ursuzul pas, temeinic, apăsat,
Aproape alergând, irepresiv imbold,
Şi crede c-ai fi tron, pripitul împărat.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Virgil Carianopol
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi totuşi sunt singur

Şi totuşi sunt singur
Şi gândul mi-i pribeag
La cineva care e departe,
La cineva care îmi este drag.

Şi totuşi sunt singur
Şi pe geam privesc,
Cum plânge cerul,
Şi pe el singur îl găsesc.

Şi totuşi sunt singur
Şi sufletul mă doare,
Că n-am aripi să zbor
Până la divinul soare.

Dar în singurătatea
În care mă găsesc,
Mai am putere şi voinţă
Să-i spun vieţii că o iubesc!

poezie de Vladimir Potlog (21 septembrie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele şi pământul

Ce sunt în fond? Doar două sfere
Ce pun la cale, faţă-n faţă,
- Ca doi prieteni la o bere
Imensa glumă zisă viaţă.

epigramă de Constantin Sachelaride din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jeleu poem

oamenii nu beau
ci doar mută lichidul
dintr-un vas spart într-altul, irosindu-l

oamenii nu vorbesc, fac aerisire cariilor
nu se sărută, îşi fură aerul
nu îşi dau mâinile, şi le iau

selfie? doar astupă oglinzile
temându-se de absenţa memoriei ăstora
şi cred conturul lor reflexia precisă

oamenii nu se înjură
nu se bat, nici ucid, ci doar au ceva tot trăgând
un covor de sub tălpi - crezându-l zburător

oamenii nici măcar nu sunt convinşi
că sunt oameni, cineva totuşi
ar trebui să le spună

până se brânzeşte de tot calea laptelui

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă îţi spui că Valentine's Day este o sărbătoare "importată" pe care nu merită să o iei în considerare, gândeşte-te totuşi că orice motiv de a celebra iubirea este binevenit.

citat din Georgiana Dorobanţu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceva anume

e nevoie de fiecare om
pentru ceva anume

de exemplu
cineva care să ştie
cum se ridică din spume
avatarul nefericiţilor

de cineva care mormăie
nu numai în somn

de cineva care bâiguie
despre orbită
cum că ar fi fost construită
din amalgamuri de cuarţ şi pirită

e nevoie să fim indulgenţi cu aceia
care slăvesc femeia
degeaba, aş zice

ea ştie să se ridice
din păcura morţilor
bărbatul îi întinde o mână
aşa se face
ea se încăpăţânează şi zace
ani la rând pe ascuns
într-un carusel neuns

e nevoie de oameni
pentru ceva anume care
ne trage înapoi

oricât de sarcastic ar fi anotimpul
ziguratelor inundate de ploi

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!