Unui barbo-pletos

M-a intrigat acest bizar mascul,
Dar părul lui, din ere de demult,
Penru-o maimuţă parcă nu-i destul,
Iar pentr-un om e sigur mult prea mult.

epigramă de Cornelius Enescu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Cornelius Enescu

Nu mă supăr de sudalmă,
Dar cum vezi, le potrivesc,
Că ţin inima-ntr-o palmă
Şi cu alta... te plesnesc!

epigramă de Dimitrie Jega din Printre epigramiştii olteni (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui demnitar

Era un ins onest - demult -
Şi nu ghiceai în el despotul.
Azi, intuind că poate mult,
E-ncredinţat că poate totul.

epigramă de Cornelius Enescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semidoctul

El nu-i aşa, un fitecine,
Dar n-are cine să-l asculte:
Vorbeşte mult - despre puţine
Şi tace despre foarte multe!

epigramă de Cornelius Enescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui tip păros

Că omul se trage din maimuţă este drept,
Dar ieri am remarcat privindu–ţi bustul,
Că după părul ce îl ai crescut pe piept,
E foarte sigur că tu nu te–ai tras destul.

epigramă de Paul Constantin (2 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

Ce medic! M-a expediat
La groapă cât ai zice pâs!
De boală nu m-a vindecat,
În schimb m-a lecuit de râs!

epitaf epigramatic de Cornelius Enescu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf pentru minciună

N-ai cum să poţi surâsul să-l înlături:
Parcă ar şti, în somnul ei ocult,
Că sub troscot mai zace trist, alături,
Chiar adevărul, îngropat de mult.

epitaf epigramatic de Cornelius Enescu din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedumerire

Cortegiul e impunător
Şi mă-ntrebam: Dar cine-i oare?
E sigur un "nemuritor"
Nu vezi ce funeralii are?

epigramă de Cornelius Enescu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Origine

Zice unul din căruţă
Că ne tragem din maimuţă;
Cel ce-i prost şi prea fudul
Sigur, nu s-a tras destul!

epigramă de Mircea Micle (13 martie 2007)
Adăugat de Mircea Micle
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai frumoase scrisori

Singuri morţii mai scriu scrisori de pe front
Eu parcă-i aud scrijelind
răcoare de ierburi
cu mâna
în care rugineşte un glonţ.

Parcă şi eu eram cândva o iubită
cu părul nebun
alergând să-şi îngroape duminicile
în faţa unui mormânt,
dar parcă eram mai mult, mai mult,
această linişte de tine
în care se mai întâmplă, arar,
doar putreziri de frunze.

Nu-i aşa, toamnă, nu-i aşa
că te vei ţine de cuvânt?
Mi-ai promis
un stilet în dreptul inimii
o să aştept
poate îmi voi face o casă,
poate îmi voi face un rost,
cum suavele din trecut
lasă resturi de evantaie
pe nisip.

Voi aprinde o lampă
într-un tango de demult
şi voi citi, pe genunchii lui,
cele mai frumoase scrisori de dragoste.
Cele mai frumoase scrisori
de pamânt...

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echipajul

viaţa de pe
marte trebuie să re
cunoaşteţi: se
exprimă mult
prea sacadat, sa-ca-dat - de
ce
au trimis acest echipaj în furtuni
să sufere toate
aceste mutaţii? acest
praf
şi
pulb
ere
total diferite

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânărul comandant se afla pe puntea principală a navei albastre "Pacifis"; după plecarea lui Mihai, rămăsese singur, cu gândurile sale, nu tocmai roze... Dar singurătatea nu dură prea mult; în curând apăru lunganul, cu "Salut, şefu'..."; "Şefu'..." – tot aşa-i spunea. Parcă vru să-i spună că poate în curând nu-i va mai fi deloc şef, deci, putea renunţa definitiv la acest termen, dar tăcu. Sosi şi Alex. Părea destul de voios. Se salutară. Alex se apropie de Lucian; geograful avea alte treburi: dulciurile sale.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar să nu cerem prea mult

Dar să nu cerem prea mult
de la acest secol
cibernetica lui
poartă blană de urs

ştiu
se sfarmă galaxii acolo sus
nebuloase se-nvârt
în vreme ce eu merg fluierând
cu bicicleta.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arivistul

Slujba lui? O ţesătură
Împletită cu migală:
Prea puţin din bătătură;
Mai degrabă din urzeală.

epigramă de Cornelius Enescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pletos

Păros ca-n ere de-altă dată,
Mai mult maimuţă decât om,
Te miri că-l vezi mergând pe stradă
Şi nu sărind din pom în pom!

epigramă de Caten Popescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela se simţi oarecum ciudat în braţele comandantului, la pieptul lui gol, de parcă din doctoriţa cea eficientă şi aprigă, care ştia sigur întotdeauna tot ceea ce avea de făcut, s-ar fi transformat brusc într-o fetişcană vulnerabilă şi timidă. În spatele lor auziră o tuse înnăbuşită, de parcă cineva le atrăgea astfel atenţia asupra sa. Stela se despinse din braţele comandantului misiunii, iar el îşi întoarse privirea spre cel ce intrase în încăpere. Fiindcă fusese mult prea fericit, nici nu auzise uşa deschizându-se, nici când respectivul intrase în cabinet; la fel şi Stela, nici ea nu sesizase acest amănunt.

citat din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La un moment dat, el îşi întoarse capul spre ea şi o zări; brunetă, frumoasă, rea... "Dar oare chiar e rea?" se întrebă el în gând şi tot el îşi răspunse, în acelaşi mod: "De fapt, parcă nu prea..." Astfel se gândea Lucian, căci parcă zărise ceva în minunaţii ei ochi albaştri; ce anume, nu ştia nici el sigur, dar nu răutate. Ah, de s-ar rezolva odată cu bine situaţia asta jenantă şi ar pleca totuşi în misiune, toţi şapte, ar avea destul timp s-o cunoască mai bine şi s-o înţeleagă, în următorii ani; la fel şi ea pe el. Nu stărui cu privirea asupra ei, pentru a nu fi prea insistent. Bineînţeles şi ea-l văzu; se convinse încă o dată că greşise enorm cu reclamaţia aia blestemată şi-i părea nespus de rău. Nu din cauză că el era frumos, nu acest lucru constatase la el; asta o ştia de mult... Ea zări altceva la el, remarcă bunătatea şi frumuseţea sufletului său, pe care le putea ghici cu uşurinţă din atitudinea lui. Şi asta îi plăcea la el; şi multe alte lucruri pe care le descoperise de curând, dar... culmea! Se aflau în acel moment în tabere opuse, din cauza reclamaţiei stupide pe care ea o depusese împotriva lui. "De ce?" se întreba ea într-una, fără a-şi putea răspunde.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demagogul

Vorbeai frumos... Şi azi parcă te-ascult...
Parcă ţăran, ţăran mai acătării.
Dar pentr-un vot umblând atât de mult,
Făcuseşi bătături la... talpa ţării.

epigramă de Aurel Iordache din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sensibilitatea lui Chopin e prea fină, delicateţea lui e mult prea rafinată, e mult prea perfectă ca să reziste mult.

citat celebru din George Sand
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Medicului meu, epistolă postumă

Nici azi nu ştiu cum m-a tratat
De mă trimise în abisuri;
Dar cum-necum, mi-a demonstrat
Că nu admite compromisuri.

epigramă de Cornelius Enescu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mult prea scumpă

E mult prea scumpă viaţa asta
ca s-o petreci nepăsător;
e mult prea scumpă orice clipă
s-o laşi să treacă fără spor.
E mult prea scump Cuvîntul Vieţii
să-l poţi uita şi-un ceas măcar;
e mult prea scumpă rugăciunea
să-i poţi nesocoti vreun har.

E mult prea scumpă adunarea
să nu faci totul pentru ea;
e mult prea scumpă-mbrăţişarea
să-ţi pară vreo iertare grea.

E mult prea scumpă răsplătirea
statorniciei la sfîrşit,
să-ţi par-acum prea grea-ncercarea
pe care-o ai de suferit.

E mult prea scumpă mîntuirea
să nu-i dai totul pe pămînt,
şi pacea inimii şi slava
statornicului legămînt.

E mult prea scumpă veşnicia
s-o dai pe-o umbră şi pe-un fum;
E mult prea scump Cristos şi Raiul
să nu dai tot să-L ai acum.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!