Diplomatul

Înfruntă tot ce-i greu
Cu inima fierbinte...
Şi-i sincer tot mereu,
Dar mai ales... când minte!

epigramă de Eugen Deutsch din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mincinosul "Rerformat"

Vrând să avanseze tot mereu,
Adevărul cată să-l înveţe;
Spre-a nu-ntoarce spatele la greu,
S-a decis: va fi cu două feţe!

epigramă de Eugen Deutsch din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

E tare greu când ţi-e dor...

Văd acum în depărtare
Un punct mic ce se vede-n zare.
Îi văd! Îi văd venind...
Ziua o-ncep sărbătorind,
I-am aşteptat atâta vreme
Şi-i greu! E greu să tot aştept,
Pornesc la drum la întâmpinare,
Grăbită să le dau o sărutare.
Acum îi văd, le zăresc faţa,
Şi-i greu. E tare greu.
E greu să transpun în cuvinte
Tot ce-am adunat atâta timp în minte,
Chiar dacă au venit eu nu le-aş mai da drumul.
Sub mantia timpului i-aş ascunde-n fumul...
Dar vremea mea de mult e în apus
E doar un vis, din visul meu de sus.

poezie de Eugenia Calancea (15 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare

Mă caut mereu
în ziua de mâine,
dar marţi nu sunt eu.
Şi luni când mai vine?

De-aşi fi arhiereu,
chiar miercuri ar fi bine
să declar că sunt eu.
Şi luni când mai vine?

Mâine aş fi din nou eu,
dar joi nu-i de mine,
eu nu visez la empireu.
Şi luni când mai vine?

Pentru vineri sunt un deşeu
aruncat departe de sine.
Deci tot nu sunt eu.
Şi luni când mai vine?

Sâmbătă mi-e greu,
cu dorul de mine
topind tot ce-i al meu.
Şi luni când mai vine?

Odihnitoare mereu
cred duminică-n tine,
zi lăsată de dumnezeu.
Şi luni când mai vine?

Azi mă simt ca un zeu,
stăpân peste mine,
încrezător că-n careu
ziua de luni tot revine.

Oră de oră trec şi eu
spre zorii zilei de mâine,
dar fi-voi oare mereu
şi-n lunea care vine?

E
Calvarul zilei de luni
sau
Vremelnicia devenirii mele
?

poezie de Silviu Crăciunaş (2010)
Adăugat de Silviu Crăciunaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transplantare

Trebuia să mi se pună în piept
altă inimă.
Altfel urma să pier.
Mi-a dat inima ei
Mama.
Dar tot mă mai doare.
Mai ales, când arde pământul
de sete, de ploaie.
Mai ales, când nu se întoarce
tata
de la războaie.
Mai ales, când plec prin
străini
şi nu scriu cu lunile acasă.
Mai ales, în amurg,
când soarele
după dealuri se lasă,
mă doare.
Asemeni dureri
n-am avut niciodată.
Şi nici asemeni
răbdare.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima justiţiei

Cei cu inima pe "post" de cod
Nu se-arată azi la orizont;
Dar sunt mulţi şi-s instalaţi comod
Cei ce au, în loc de cord un... cont!

epigramă de Eugen Deutsch din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Eugen Deutsch, autorul revistei: "Codul lui Eugen"

Un profan în epigramă
Afirmase, textual:
"Codu-acesta mi-este teamă,
Că-i, de fapt, un cod poştal".

epigramă de Dan Căpruciu din revista "Epigrama", nr. 48 (iunie 2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Martorii

Când la tribunal ei sunt chemaţi,
Dac-un tip e acuzat că fură,
Ei declară sinceri tot ce fură...
Învăţaţi!

epigramă de Eugen Deutsch din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără ceas

Zori de ziuă, crapă cerul,
Deschid ochii, altă zi,
Vine iar cu tot misterul
Noţiunii de a fi

Nu am ceas, am timp, atâta
Ţin la el ca un nebun,
Mi-l tot fură viaţa... sluta,
Îl tot ia, însă îi spun:

Tu ai clipe, existenţa,
Tu le numeri, eu trăiesc,
Tu tic-tac, eu cu dorinţa
Să exist şi să iubesc

Între noi, mereu o luptă
Cu secundele ce trec,
Însă cine le ascultă,
Când cu timpul mă întrec?

Sunt convins că oboseşte,
Când va fi, o să-l ajut,
E doar timp, nu-ntinereşte,
Deşi poate ar fi vrut

Zori de zi... nu sună ceasul,
Mă trezesc zâmbind mereu,
Nu ţine cu mine pasul,
Nici ce-i trist şi nici ce-i greu

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actorii şi politica

Stilul lor subtil şi eficace
Demonstrează că, în tot şi-n toate,
Doar când ştiu perfect a se preface,
Dau dovadă de sinceritate.

epigramă de Eugen Deutsch din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Post scriptum lui Eugen Deutsch

De eşti supărat pe mine,
Îţi rapórtez cu onor:
Mai că-mi vine
Să-ţi dau dreptul... de autor.

epigramă de Vasile Iuşan din Justiţia e oarbă... (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui drac... de femeie

E atâta de drăcoasă,
De avidă şi fierbinte,
Că mereu o scot din casă
Şi-mi revine iar... în minte!

epigramă de Eugen Coţa din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumintea

Din tot ce mi se-ntâmplă rău, gândesc,
Învăţ să fiu mai bun şi să iubesc.

Dar Dumnezeu m-o crede pe cuvânt
Când mă decid în minte să fiu sfânt

Sau s-o gândi că mintea-mi iarăşi minte
Şi-n suflet mi-o sufla că-s prea fierbinte?

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (23 februarie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este şi va fi mereu

Iubirea este şi va fi mereu
Un simţământ ce-i Paternal.

Chipul iubirii este Dumnezeu
Suprem... Universal-
Simţurile sunt atuul meu
Ce-mi spun că Domnul e real.

Iubirea este şi va fi mereu
Un simţământ ce-i Paternal.

Mesajul Domnului, la greu
Mi-este trimes şi-i crucial,
E cel mai preţios Trofeu
Care mă face triumfal.

Iubirea este şi va fi mereu!

rondel de Vladimir Nichita (23 ianuarie 2018, Australia)
Adăugat de Vladimir Nichita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 28

Şi cum să mă întorc la fericire
Dacă ce-i bun mi-a fost complet negat?
Nici noaptea nu mă scapă de-asuprire,
Iar ziua sunt mereu persecutat.
Şi-acestea două se urăsc fierbinte,
Dar s-au unit şi aspru mă împung
Una în trup şi cealaltă în minte,
Căci oricât merg, la tine tot n-ajung.
Zilei îi spun c-ai strălucire mare
Şi că o luminezi când este nor,
La fel flatez şi noaptea neagră-n care
Când stele nu se văd tu arzi de zor.

Dar ziua chinul zilei mi-l lungeşte,
Iar noaptea jalea nopţii mi-o sporeşte.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicaţie lui Eugen Deutsch

Aceste epigrame ale mele,
Ţie doar ţi le dedic
Şi în faţa dumitale,
Pălăria mi-o ridic.

madrigal de Vasile Iuşan din Justiţia e oarbă... (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minte

Din nou gândul mă-nfioară,
Vine clipa, vine iară,
Valuri de dureri coboară
Peste inimă, doboară...

Cum pot să mă-ntorc la tine,
Dacă totu-n jur mă minte:
Şi în gesturi, şi-n privire,
Şi-n tăcere, şi-n cuvinte...
Minte!

Tot s-ar rezolva, în fine,
Lasă-te doar de minciună!
Fii cu inima curată,
Vieţuieşti atât – o dată!

Nu minţi, că n-ai pe cine,
Dar priveşte atent la tine,
Spune-ţi sincer tu, doar ţie:
Cine eşti? Dar nu te minte!

Bucuria de pribeag
Ţi-au dat roade în vileag,
I-ai minţit pe toţi, în fine,
Nu mă poţi minţi pe mine!

Tot s-ar rezolva, spre bine!..
Lasă-te, doar, de minciună!...

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nutriţioniştii

Specialişti ce zic,
În stilul lor sfătos,
Să nu mănânci nimic,
Din tot ce e gustos.

epigramă de Eugen Deutsch din revista "Lumea epigramei" (ianuarie 2011)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concluzie logică

Când cu pana-n mână stai,
Zici când tot ce-ai scris ai şters:
Dacă nu ai cap e vai
De picioarele din vers!

epigramă de Eugen Deutsch din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raţionamentul Unirii

Când şi muntenii-au înţeles,
Ei tot pe Cuza l-au ales;
Dar azi având mai multă minte,
Votăm pe Trump ca preşedinte.

epigramă de Ion Micuţ din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am tot strigat

Am tot strigat, — de când tot strig
îmi e şi greu să tot mai spun
dar strig, căci ştiu că vine ziua
să ştiţi că n-am fost eu nebun.
Am tot chemat, — de când tot chem
şi ură poate că-mi purtaţi
dar chem, căci ştiu că vine ziua,
când veţi striga înspăimântaţi.

Am tot mustrat, — de când tot mustru
e tot mai gol în jurul meu
dar tot nu tac, căci vine ziua
cu blestemul lui Dumnezeu.

Am tot venit — şi tot mai vin
să spun că încă mai e har
să spun, căci ştiu că vine ziua
cu plâns şi ţipăt în zadar.

Am tot înştiinţat — şi mai
răbdaţi-mi să vă-nştiinţez
căci ştiu ce-aproape este ziua
cu-nfricoşatul morţii crez.

Veţi face şi-acum tot ce vreţi,
cum aţi făcut şi pân-acum
dar scumpul mântuirii preţ
amar se va plăti cu scrum.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!