Epitaf la un obsedat de GTA San Andreas

Agasat de semafor,
Călcă zebra fără stres,
Din stânga, zări un motor,
Însă codul n-a mai mers.

epitaf epigramatic de Cosmin Stan
Adăugat de Cosmin Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zebra

Zebra, calul din tenebre,
Saltă, ochiul şi-l închide,
Sună, sună din vertebre,
Când nechează parcă râde.

Din grajd iese-n Barbaria
Să-nghită toată preeria
Şi vrăjită ierbăria;
Dar din temniţă pe piele
I-au rămas dungi de zăbrele.

poezie celebră de Robert Desnos din Cantafabule (Chantefables) (1945), traducere de Mihai Rădulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

singur în noapte -
aşteptând la semafor
permisul verde

haiku de Veronica Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radu Cosmin

Aici zace doar scheletul
Lui Cosmin, nu şi poetul.
După cât s-a cercetat,
Bardul nici n-a existat.

epitaf epigramatic de Ion C. Popescu-Polyclet din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radu Cosmin (epitaf)

Aici zace doar scheletul
Lui Cosmin, nu şi poetul;
După cât s-a cercetat,
Bardul nici n-a existat!

epitaf epigramatic de Ion I. Pavelescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metanier

Ce rost are o cale care nu duce la tine?
Ce noimă are un cuvânt care nu este numele tău?
Ce iubire se poate numi iubire
atunci când nu eşti cu mine?
Timpul trece ca un joc de cărţi
pe care-l ştii dinainte pierdut.

Uneori, într-o cârjă
are loc toată libertatea din lume.
Aşa cum Tatăl adoarme
în inima unui neprihănit,
fără să-şi pună ceasul.

Cât adevăr este în filme?
Te naşti
motor ai râs, motor ai plâns.
Ajungi acasă
motor ai râs, motor ai plâns.
Ajungi la cimitir,
motor au plâns, apoi au râs
un şir de boabe
în metanierul deznădejdii.

poezie de Costin Tănăsescu Ştefăneşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf lui Radu Cosmin

Aici zace doar scheletul
Lui Cosmin, nu şi poetul.
După cât s-a cercetat,
Bardul nici n-a existat.

epitaf epigramatic de Ion I. Pavelescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Radu Cosmin (epitaf)

Aici zace doar scheletul
Lui Cosmin, nu şi poetul...
După cât s-a cercetat,
Bardul nici n-a existat!

epitaf epigramatic de Ion I. Pavelescu din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verdele din semafor

El e timp care mereu ne iubeste
Cu ochii mari si fruntea lui lată
Privirea din timp nu ne ocoleşte
De gresim si noi iubim ne iartă

Ne îndeamnă tăcut pe o pistă
Iubire este în prezent si in viitor
Fără iubire nici timpul nu există
Este al vietii verdele din semafor

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cosmin: Te deranjează ceva?
Raluca: Mizeria şi banalitatea, cred. Şi lipsa de speranţă, de orizont.
Cosmin: Numai atât, Raluca?
Raluca: Poate, în cazul concret, tu. Te socoteam înafara acestei mizerii.
Cosmin: Să nu mă ridici pe un piedestal! Sunt un bărbat ca toţi bărbaţii.
Raluca: Nu! Tu mai ai ceva curat in tine. De asta te-am căutat.
Cosmin: Aşa?!
Raluca: Da, ştii, cântecul acela...
Cosmin: Aha! Vrei să fugi cu mine...
Raluca: Cum, adică?
Cosmin: Eu nu cânt pentru că-mi place. Cânt pentru a trece dincolo de mocirla din jur. Mă refugiez în lumea mea de vise.

replici din romanul Să vii ca o părere... de Pavel Coruţ
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decalog antistres

apă, aer, alimente, viaţă fără stres
în malaxorul zilei am tocat tristeţea
magice stele m-au scos din eres
mă împac cu iarna şi cu bătrâneţea.

câte bucurii mai sunt de cules
din lumea mare ce-şi arată nobleţea
apă, aer, alimente viaţă fără stres
în malaxorul zilei am tocat tristeţea.

greşelile trecutului cu iertări am dres
învăţ de la îngeri să cultiv tandreţea
lumea s-o iubesc într-un mod expres
rai de curcubeie ningându-şi fineţea.

apă aer alimente viaţă fără stres
în malaxorul zilei am tocat tristeţea.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A abandonat joggingul

Plânge că, de-un an de zile,
Palmaresul i s-a şters
Şi-a mai pus vreo două chile
De când n-a mai mers la... mers!

epigramă de Liviu Sergiu Manolache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a abrogat articolul 200 din Codul penal

E-o libertate fără frontiere,
Căci am scăpat de comunismul cel hidos:
Nu mai avem de-acuma frontiere
La nicio uşă. (Nici la cea din dos!)

epigramă de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi oameni au mers mână-n mână pe acelaşi drum, până când li s-a părut cărarea mult prea strâmtă pentru amândoi, iar atunci unul a apucat-o în stânga, celălalt în dreapta, să-şi facă loc. Fiind prea încrâncenaţi să mai privească înapoi, s-au despărţit ca doi străini. Chiar dacă se vor întâlni pe drumurile vieţii, se vor privi mai străin decât străinii.

citat din Elena Stan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

semafor

Semafor. Ochi rece înnobilat cu strabism.

definiţie aforistică de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simetrie

Mergeam aşa,
Când deodată în faţa mea,
S-au desfăcut doua drumuri:
Unul la dreapta,
Şi altul la stânga,
După toate regulile simetriei.
Am stat,
Am făcut ochii mici,
Mi-am ţuguiat buzele,
Am tuşit,
Şi-am luat-o pe cel din dreapta
Exact cel care nu trebuia,
După cum s-a dovedit după aceea.
Am mers pe el cum am mers,
De prisos să mai dau amănunte.
Şi după aceea în faţa mea s-au căscat două
Prăpăstii: Una la dreapta. Alta la stanga.
M-am aruncat în cea din stânga,
Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,
Grămada cu mine în cea din stânga,
Care, vai, nu era cea căptuşită cu puf!
Târâş, m-am urnit mai departe.
M-am târât ce m-am târât,
Şi deodată în faţa mea
S-au deschis larg două drumuri.
V-arăt eu vouă! - mi-am zis -
Şi-am apucat-o tot pe cel din stânga,
În vrăjmăşie.
Greşit, foarte greşit, cel din dreapta era
Adevăratul, adevăratul, marele drum, cică.
Şi la prima răscruce
M-am dăruit cu toata fiinţa
Celui din dreapta. Tot aşa,
Celălalt trebuia acum, celălalt...
Acum merindea îmi e pe sfârşite,
Toiagul din mână mi-a-mbătrânit,
Nu mai dau din el muguri,
Să stau la umbra lor
Când m-apucă disperarea.
Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
Scârţâie şi mârâie împotrivă-mi,
C-am ţinut-o tot într-o greşeala...
Şi iată în faţa mea iar se cască
Două ceruri: Unul în dreapta. Altul la stânga.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebările zebrei

Am întrebat zebra,
Eşti neagră cu dungi albe
Sau albă cu dungi negre?
Iar zebra m-a întrebat la rândul ei,
Eşti om bun cu obiceiuri rele
Sau om rău cu obiceiuri bune?
Eşti gălăgios şi din când în când tăcut
Sau tăcut şi din când în când gălăgios?
Eşti un om fericit cu unele zile triste
Sau trist cu unele zile vesele?
Eşti dezordonat şi uneori îngrijit
Sau îngrijit şi uneori dezordonat?
Şi tot aşa, dă-i şi dă-i, dă-i şi dă-i,
Şi dă-i, şi dă-i.
N-o să mai întreb zebra
Niciodată ceva despre
Dungile ei.

poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăpânul meu e plecat

Stăpânul meu e plecat.
M-am trezit de dimineaţă
fără să ştiu ce muncă
mi-a lăsat să fac.

Am mers la servitoare
şi am întrebat:
"Ce-a zis Stăpânul meu
să fac?"

Servitoarea a ridicat din umeri
fără a se opri
din dereticat.

Am coborât în curte
şi pe tăietorul de lemne
l-am întrebat:
"Ce vorbă a lăsat Stăpânul meu
să fac?"

Tăietorul şi-a scuipat în palme,
văzând de treaba sa,
mirat.

Am mers la ciobani
la plugari, la tâmplari,
la ţesătoare...
Am mers şi prin ogradă,
pe la animale

Nimeni n-a ştiut ce muncă
trebuia să fac,
aşa că m-am rugat,
pentru fiecare.

poezie de Silvia Velea (2 octombrie 2001)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştie stânga ce face dreapta

Se zbat fundaţii, euforic,
Să reînvie-al dreptei mit.
De ce? - mă-ntreb şi eu retoric.
Că stânga încă n-a murit.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui student grijuliu

Învăţând din greu tot anul
Studii, cărţi, nevoie mare!
Uită să-ntrebe sărmanul
Când să meargă la testare.

epigramă de Cosmin Stan
Adăugat de Cosmin Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Nistor Harris, geograf.
Cosmin: Ştiam.
Nistor: Pentru a evita întrebările legate de înălţimea mea, am să precizez încă de acum: 2,18 m, domnilor. Şi nu-mi place să se facă haz pe seama asta!
Cosmin: Nici n-am fi făcut. Eu mă numesc Cosmin Vântu, dar printre colegi mi se spune Uraganu'.
Nistor: Mie, de obicei, Lunganu', da' nu-mi place!
Cosmin: Fiţi fără grijă, noi nu vă vom spune aşa.
Nistor: Hm... Mă bucur; cred...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!