Noi
E-o pulbere de amintiri ce nu-mi dă pace
E-o ramură de brad uitată-n vitriol
E-un diavol rătăcit ce-n mine zace
Ca un "je t"aime" trădat la demisol.
Adună-mă din stații de tramvaie
Sunt rana timpului cea dureroasă
În timp ce tu, înaintând prin ploaie,
Ești ca-n trecut, tăcută și frumoasă.
poezie de Paul Polidor
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre tăcere
- poezii despre trădare
- poezii despre tramvaie
- poezii despre ploaie
- poezii despre pace
- poezii despre frumusețe
- poezii despre durere
- poezii despre draci
Citate similare
Șapte
Cârlig de-o numeralogie
Ce leagă zile, ani de-acasă...
Timp de descarc de energie
Pentr-un efort de-un ban pe masă.
Număr de trâmbițe, de taine
Numerotate și-n păcate,
E-un spiritual, e semn de daine...
E ziua de odihnă-n toate.
E fastul biblic, sunt cuvinte,
E-un candelabru, e un duh,
E-o notă de copil cuminte...
Număr de ceruri, de văzduh.
El limitează și minuni,
Numerotează continente,
E magicu-n câștig prin lumi...
E-o cifră doar, eminamente.
E simbol minim pentru carte
Și de-nceput și de sfârșit,
E-o clasă lipsă, e-un merit...
De zece ori, poate fi... moarte!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre simbolistică
- poezii despre sfârșit
- poezii despre numere
- poezii despre moarte
- poezii despre limite
- poezii despre energie
- poezii despre cărți
Somnul
O formă de metabolism bazal,
Ce prin noroc e involuntar,
Se aplică în stadiul planetar...
E, zi de nopți, e universal.
E-o pierdere-n volum de viață,
E-un paradox de viu câștig,
E timp, din timp, ce-ai stat covrig
În pântecele... start de ață.
E-o descărcare de sublim
Cu eroi mascați cu alte fețe;
Fiori uitați, pot să te înghețe...
E-un thriller maxim, e un film.
E odihna sufletului, minții;
Ce pierzi din zi, trăiești în noapte,
N-ai ochi, nu-s vorbe, nu sunt șoapte...
E SOMNUL... ce-au etern părinții.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre noapte, poezii despre suflet, poezii despre somn, poezii despre planete, poezii despre paradox, poezii despre odihnă sau poezii despre noroc
E-o tristețe
E-o tristețe în gânduri
E-o tristețe de toamnă
E-o tristețe în lacrimi
Când din inimi răstoarnă.
E-o tristețe-n apusuri
Când în nopți nu sunt vise
E-o tristețe în soare
Când culoarea dispare.
E-o tristețe în vreme
Când fugim fără noimă
E-o tristețe în viață
Frica neavând formă
Și închei cu tristețe
Într-o zi cu mult soare
Neuitându-ne-n urmă
Unde dragostea moare.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre iubire, poezii despre inimă, poezii despre gânduri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Jurnalul
Fereastra mea... e-o parte din tablou
sau, uneori, oglinda ce-mi răsfrânge
decorul care, de un timp, îmi plânge,
dar este și al viselor ecou.
E-atât de veche rama, iar pe geam
se scurg în voie urmele de ploaie
încât lumina zilei se înmoaie
când trece-n strat de timp în amalgam.
Pe pat, e-o carte veche, o citesc
și doar o filă, ultima, e nouă,
iar multe din trecut au stropi de rouă
pe care-i văd doar când o răsfoiesc.
Nu mă opresc pe-acolo știu ce-am scris!
mi-o amintesc pe toată: e-o poveste
ce, peste vremuri, poate să ateste
că de fereastră a trecut un vis.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre trecut, poezii despre rouă, poezii despre plâns sau poezii despre lectură
E Ea
[iubirea]
Nu e soție, nici monahie,
Nici ciocârlie, nici păpădie.
E-o simplă bucurie
și e (cred) din a ei copilărie
și când e tristă-i veselie.
E castă, e tăcută,
E înțeleaptă când cuvântă
E o copilă demnă și plăcută
E una rară aici sub soare
E-o frumusețe-ncântătoare.
E simplă fata, e minunată.
E cea mai simplă fată.
E cea mai simplă minune
e-o simplă de a Ta minune
pe care-o pot striga pe nume.
poezie de Lucian Puiu Bobu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre înțelepciune, poezii despre superlative, poezii despre soție, poezii despre căsătorie, poezii despre bucurie sau poezii despre Soare
Ce-i
E-un gust de povidlă cu nuci
Întinsă peste-o felie de pâine:
Cu unt.
E-un parfum de iasomie verde
Încâlcită în gardul de lemn:
Ud.
E-un ghimpe în gât când apari,
Zâmbind confuz, în întrebare:
Cu sens.
E-un pahar ciobit de vin roșu
Mirosind a strugure rece:
Cu sâmburi.
E-o îmbrățișare strânsă, stâlcită
Chinuită de emoție incomodă:
Dar caldă.
E-un cântec vechi, insistent
Fredonând versuri în minte
A dor.
E-o mână proptită-n intenții
Lângă degetele-ți izolate
A jenă.
E-un cuvânt ce nu tace
Când dispari și te-acoperi
Indecis.
E-o tăcere suferindă-n alint
A obrazului lipit de obraz
Zâmbind.
E-un tot definitiv, atemporal,
Ciudat, divin, aproape, plin:
Rotund.
Iubirea...
poezie de Gabriela Chișcari (26 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre versuri, poezii despre verde, poezii despre struguri, poezii despre roșu, poezii despre pâine, poezii despre poezie sau poezii despre muzică
Nu-mi pasă
Nu-mi pasă că nu știu unde ești,
Căci de voi vrea, prin noaptea de mătase,
Te-oi căuta prin versuri și povești,
Și te-oi găsi prin amintiri frumoase.
Nu-mi pasă că tu ești departe,
Căci eu ca-ntr-un căuș de palmă,
În inimă te port mereu, deoparte,
Deși ispitele necontenit dau valmă.
Nu-mi pasă că nu sunt lângă tine,
Căci eu te văd când închid ochii strâns,
Și nimeni n-o să afle despre mine,
De câte ori de dorul tău am plâns.
poezie de Paul Aelenei din Iarna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre dor sau poezii despre amintiri
E-o liniște ca-n cer
E-o liniște ca-n cer în fiecare:
din lacrimi nevărsate se-ntrupează
o moarte adormită, dar și trează -
ea-i pretutindeni; noi... care pe care!
Din rădăcini tot răul ni-l retează -
e-o stare tălmăcită în răbdare,
și-aruncă dintr-o simplă încordare
priviri de foc în care ne botează.
Și ritmul inimii, o melodie
ce-i ascultată noaptea în surdină,
răsună ca un tril în colivie
sau ca un urlet la o lună plină,
ce se topește și apoi învie
să ne îmbrace moartea în lumină.
sonet de Ionuț Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încordare, poezii despre ritm sau poezii despre lună plină
- corupție
- E-o definiție sumară,
Rămasă și definitivă:
Corupția e-o floare rară
Ce-n România se cultivă.
Corupția
definiție epigramatică de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre corupție, epigrame despre flori sau epigrame despre România
Tinerețe
Să fii tânăr, e a nu ști că este o vârstă, ce trece cum cea ce o vezi la părinți,
ce-i crezi nemurire, mereu neschimbați... cuvinte de dor, drag, pe obraji lăcrimați,
bucatele în gust te așteptând toate întinse
și camera veșnic la fel de curată, cu cearceafuri și, perne în parfum, neatinse,
conclav de mătuși, veri, de unchii chemați,
când vii să-i revezi, puri... cu gânduri de sfinți.
A fi tânăr, nu-i doar o casă, natal, e pielea cu luciul de proaspete arome
și, pieptul o dană ce așteptă vapoare încărcate cu vise, ce zilnic descarci...
când orice nu doare, că trece, trecut e-un prezent viitor mai idilic,
când cartea e efort câteodată, nu-i timp și scrisul îți pare a fi un chirilic,
căci gândul e aiurea la chip de-o icoană ce-n inimă încarci,
iar țeluri, de ai, nu-s mereu cele vrute de cei ce-ai în preajmă... sunt vii, policrome.
Tinerețea, e-o pală de simțuri, fiori ca briza de mare ce-ncrustă amintiri,
ce nu se despart, cum nisipul de plajă, rămân ca un sunet de val într-o scoică,
ce nu se deschide să nu-și piardă perlă... e-un pururea vrut, o mărgea pe șirag
sclipind de-un frumos ce refuzi uneori, dar toți te iubesc, le ești tânărul drag,
iubit de bunici, de părinți, de prieteni, de fete, femei, de băieți, de natura... o doică
ce-ți mângâie părul, tuleiele-n barbă și ochi ți se scaldă în ferici licăriri...
Tinerețea e-o sursă eternă de vise reale, e-un veșnic... că nu mai sfârșește de atâtea infinite trăiri...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre vârstă, poezii despre viitor sau poezii despre vară
O altă primăvară
S-a copleșit pământul
De-un reavăn de parfum,
E-o adiere vântul,
Sunt zâmbete pe drum.
E-un tril nestăpânit
De gingași zburători,
E-un zumzet de mierit
Prin alb omăt de flori.
E-o atingere suavă
De-un cald de pluș, de aer...
Un clopot bate-n slavă
Umplând inimii baier.
E corpul ca o sită
De pori deschiși extazic
Iar dragoste-s ispită
Și gându-i iar afazic.
Se umple piept de zbor,
Se reînviu speranțe,
E rutul iar fior...
Necazuri iau vacanțe.
Imașu-i plin de miei,
Se umple văz de verde
Și moșii-s tinerei...
O lume-ntreagă fierbe!
E-o singură dorință
În lume... Să nu piară
În veci amor, credință...
... Căci primăvară-i iară...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre zăpadă, poezii despre zâmbet, poezii despre vânt, poezii despre vacanță, poezii despre primăvară sau poezii despre oi
Ură
Înverșunare-n circumstanțe motivată,
Ce se prelinge-n spre străfunduri de abis,
Purtată-n hău ascuns, o Iuda, de nezis
În machiavelică justificare; lumea-i vinovată.
Nemotivat, se tot proclamă "sentiment",
Lipsită-n fond de orice simț, de suflet;
Din om, e-un individ, dușman, într-un răsuflet!...
Iubirii-ntre prieteni, păcii, e-un impediment.
Credința milenară o repudiază
În timp ce-ai noștrii zilei o practică ades
-Gratuit, sau când banu-i interes-
Ne face viața chin, umanu-l explodează.
Nu-și are merit feminin de-apelativ,
E doar un subterfugiu de nereușită...
E-o gelozie hâdă la dorința-ți izbândită;
Draconic exemplar, de anti-creativ.
Pentru nu știu, nu fac, sunt prost, e-o cuvertură
Și-ades, final pericol, e-o funestă aritmie.
N-are respect de adevăr, de științe, este-o alchimie...
E josnicul, e inumanul, e mizeria, e URĂ.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre știință, poezii despre vinovăție, poezii despre respect sau poezii despre prostie
Eu sunt vechea și noua iubită
"Am învățat ca să renunț la mine" și eu, iubite
Veșnic rătăcești prin mine, drag poet ispititor
Nici ușa nu mai e aceiași, nici casa nu mă mai primește
Sunt pana din cuvântul nerostit și vestea închiderii în pământ.
Sunt viața, dar moartea e aproape, e-o soră frumoasă din noapte
Sper că nu te vei risipi în mugurii de brad copt
Și nici nu vei umbri copacul vieții.
Cunoașterea m-a propulsat printre stele.
Speranța este ultima ce poate aduce zâmbetul pe buze
Eu nu sunt decât iluzia iubirii, ce nu poate rătăci prin ei
Eu sunt mireasma nesimțită incă de un fin nas
Eu sunt femeia, definită sau simpla povăra a conviețuirii.
Eu sunt lacrima și spinul ce se agață prin părul tău albastru
Eu sunt vechea și noua iubită, ce nu va risipi iubirea.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre stele, poezii despre păr sau poezii despre muguri
Absența
Absența e-o prezență negativă,
E-un gol, o așteptare, o latență.
E moarte și viață, deopotrivă
Chiar Domnul, pentru simțuri, e-o absență.
De neatins fiind, și nevăzută,
Asociind realități contrare,
Absența naște jale și frustrare
Și-un gând de neputință absolută.
Ne-existând, nu poate să se-ascundă.
Ne-existând, nu-și neagă evidența.
Egale-i sunt teroarea și clemența...
Absența e-o prezență mult mai cruntă,
Mai greu de îndurat decât prezența.
poezie de Eugen Dorcescu din Elegiile de la Bad Hofgastein (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre teroare, poezii despre simțuri, poezii despre realitate, poezii despre naștere, citate de Eugen Dorcescu despre moarte sau citate de Eugen Dorcescu despre gânduri
Portret abstract
e-o moară în mine ce nu se mai oprește
grâul din gânduri îl macină fin
o pâine de lumină în minte sporește
în Sâmbăta morților o-mpart la festin.
e-o peșteră în mine ca o mină de aur
chiar și din regrete răsar ampli filoni
din poezia nopților scot frunze de laur
să-mi fac o cunună demnă de eoni.
un magic izvor țâșnește din mine
pe munți de simțire formează o cascadă
sufletul se scaldă în valuri cristaline
și-n ceasuri de taină murmură o baladă.
purifică păcate să nu-mi fie rușine
cu goliciunea mea pe-a vieții esplanadă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre speologie, poezii despre rușine, poezii despre portrete sau poezii despre munți
Etică
A te privi pe tine însuți e-o armă
a privi pe altul e-o dezarmare
a nu privi deloc e-o germinație.
poezie de Gheorghe Grigurcu
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre etică
Rețetă
1. Viața mea e-o înghețată
Cu pepene galben și-alune,
Scăldată în ciocolată,
Cu topping de mure și prune...
2. Viața mea e o salată
Ce-n zile, ani, se pierde;
Cu roșii dulci ornată,
Și plâns de ceapă verde.
3. Viața mea e-un măr de vară
Dulce acrișor,
Uitat de sori în seară,
În zi ferit de nor...
4. Viața mea e un ghiveci
De sosuri și legume,
Ornată cu ciuperci
Și sarea de pe lume...
5. Viața mea-i sirop de brad
Păzit de boli, răceală
Cam dulce, aromat,
Dar bun un strop pe seară.
6. Viața mea e-un mix ferice
De crude și de coapte...
În care răul-îl stinge
Cafeaua mea cu lapte...
poezie de Gabriela Chișcari (7 iulie 2009)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre seară sau poezii despre mere
Și totuși... e-o minune
E-o minune răsăritul unei dimineți,
Bucurie li-i ochilor tăi vii lumina,
Dar inima ce-și salută drag minunea
Va bate-n cânt nou nemuritoare-i vieți.
E-o minune Universul, pot unii a spune,
Dar a opri o lacrimă să nu mai curgă,
Rugându-te să-ți vezi speranța cum alungă
Durerea inimii tale, aceasta-i o minune.
E-o minune s-aduci copii pe lume,
Dar a lua din suferința lor nu poți;
Și-ntr-ale vieții greutăți, ei vor simți
Că doar imbrățișarea ta e o minune.
E-o minune acea bucurie, de-a trăi
În Adevăr, dar cine și unde-o mai vede?
Cu ochii sufletului în toate vezi IUBIRE,
E o minune vie, ce-n veci nu va muri.
E-o minune cerul în iriși să-nflorească
Albastrul, de dorul unei clipe de etern,
Dar a ierta c-un zâmbet trădarea unui prieten
Și-al iubi, acea minune e... dumnezeiască!
poezie de Gabriela Docuță (24 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință
Fericirea îmi miroase a ploaie
Fericirea se plimbă prin mine
legată la ochi,
e ca o pasăre împușcată
ce nu vrea să renunțe la aripi,
strigându-mi numele,
în timp ce îl rog pe Dumnezeu
să-mi facă fluturi din trupul căzut,
iar sufletul să mi se plimbe desculț
prin cea mai frumoasă miriște.
Fericirea îmi miroase a ploaie,
o văd ca pe o femeie
ce stă în genunchi
și se roagă...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre trup și suflet, poezii despre religie sau poezii despre păsări
Copilărie
De ce-ai copile
privirea tristă,
și-obrazul palid,
de lacrimi ud?
De ce destinul
cu tine-i crud,
și-o mângâiere
nici nu există?!
*
Mereu pe stradă,
din zori în seară,
fugit de-acasă,
sau rătăcit,
părinții poate
te-au părăsit,
și dormi prin ghene,
sau poate-n gară.
*
Cerșești o pâine
cu vocea stinsă,
mulți te înjură,
alții te-mping,
mânuța-ntinsă
mulți ți-o resping,
și-n suflet rana
e larg deschisă.
*
Sunt mulți ca tine,
uitați de mamă,
nu știu de joacă,
n-au un cămin;
când vine seara
spre cer te-nchini,
s-auzi o voce
care te cheamă!
*
Când n-ai pe nimeni,
e tristă viața,
e-o nebuloasă,
e-un vis amar,
copilăria
ți-e un calvar,
și simți că moare
chiar și speranța!
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce