Necazuri familiare
Ați văzut ce rău e când
Un bărbat nu vine-acas'
Și-l găsiți la crâșmă bând
Înspre ziuă plin de fas?!
Și de mai ai și noroc
De-ăl mai bun din ăi mai răi,
Dimineața, pe cojoc,
Te scoli și cu vânătăi,
Dar să fie și curvar,
Câte-o lună să nu-l vezi,
Ți se pare chiar bizar
Măritată să te crezi,
Nu mai zic de bani, halal!
Cât ți-ar fi soțul de drag,
Și cafteală și scandal,
Toate de la ei se trag,
Doar Lenuța, mândră-n sat,
Cu ochi negri, diafani,
Nu s-a plâns de-al ei bărbat
Niciodat' în șapte ani,
N-a avut vorbe, scandal,
Că Ion, cum am dedus,
Era soțul ideal
Și chiar foarte bine pus,
N-a sosit o noapte beat,
Fără bani, și-apoi, atins,
Ca oricare urecheat,
S-o mai ia și la încins,
Nici pe zi, el umblăreț,
Nu s-a agățat, haihui,
De vreo fustă prin județ,
Stând în pătrățica lui,
Până ieri, să vezi necaz!
Calculând după venit,
A făcut Lenuța caz
Cât de scump a devenit,
C-a sărit, tot de la bani (!)
Leana,-n sus, aproape-un ceas...
Știți cum fac, la șapte ani,
Ale noastre... parastas!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre trecut
- poezii despre soț
- poezii despre scandal
- poezii despre sat
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi negri
- poezii despre noroc
- poezii despre noapte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Referendum
De când mama m-a făcut,
Pân-acum, pensionat,
Niciodat' nu am văzut,
Panică mai mare-n sat:
S-a tot dat, mălai, ulei,
De la dom' primar din stoc,
Zăhărel de câțiva lei,
Chiar și lemne pentru foc,
Ȋncât, după cum ne-a spus
Chiar și popa, democrat,
Tot mereu un deșt am pus
Și cu-ai noștri am votat,
Numai că, se-aude-acum,
Cât ar fi la noi, cum zic,
Societate de consum,
Că nu se mai dă nimic,
De-am ajuns să ne-ntrebăm,
Fir-ar ea, azi, de belea!
Cu cine-o să mai votăm,
Dacă nu se dă ceva?!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre votare, poezii despre prezent, poezii despre pensie, poezii despre panică, poezii despre mamă, poezii despre lemn sau poezii despre foc
Dilemă medicală
S-a întâmplat o chestie ciudată,
Cu-o fetișcană, nu cred că o știți,
Naivă, dar la trup bine dotată,
De șaișpe anișori neîmpliniți:
Cum se făcu, dintr-un motiv, adică,
Avea fetița grețuri și, ciudat,
Facuse chiar și-oleacă de burtică,
Poftind la orișice era murat,
Așa că mă-sa, fără protocol,
De panică și... nu mai zic, mister,
A dus-o pe copilă la control,
La doctorul din colț, din cartier,
Care, într-o clipită, de infantă,
Privind-o-adânc, a concluzionat:
"Fetița dumneavoastră e pregnantă,
Cam... patru luni jumate io i-am dat"...
"Pregnantă?! " sări mă-sa "Fiica mea,
La noi în casă n-a fost c-un bărbat!
Și nici măcar o dat', de când e ea,
Pe străzi aiurea-n noapte n-a umblat!"
"Așa e mamă, ai dreptate, zău!"
Sări și juna "Cum s-o fi-ntâmplat,
Căci pot chiar să și jur, de când sunt eu
N-am sărutat măcar vreun bărbat!"
Confuz, sărmanul doctor, imediat
Deschise larg fereastra, s-a crucit,
Și-apoi, privind spre cer, exasperat,
Căta, parcă, ceva în infinit,
Ca dup-un ceas (fi'nd blonde, nu-i bizar!)
Îl întrebară pline de mister,
În timp ce se zgâiau și ele-afar':
-Este ceva-n neregulă pe cer?!
-Nu e nimic, doar că, așa ceva,
Ultima oară când s-a întâmplat,
La răsărit a apărut o stea,
Și-apoi, trei înțelepți pe înserat.
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre medicină
- poezii despre medici
- poezii despre fete
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre tinerețe
- poezii despre sărut
- poezii despre seară
- poezii despre păr blond
Mama
Din amintiri ce se destramă,-n amurgul vieții, regăsesc
Mereu, parcă, o altă mamă, care, la vârsta mea, firesc,
Am înțeles ce se-ntâmpla, cum altfel ea mi-a apărut
Prin ochii și prin mintea mea în timp ce-ntr-una am crescut ;
O văd și-acum, ce vis frumos! la patru anișori ai mei,
Când o priveam numai de jos, tot agățat de fusta ei,
Trebăluind cu bucurie, spăla, călca, și-apoi bucate,
De-aveam impresia că știe ca să le facă ea pe toate,
Dar când crescusem puțintel, făcând "cei șapte ani de acas'"
Fi'nd primul ei învățăcel, și "corijent" nu am rămas (!)
Eram convins sută în mie, și cât de mult o admiram,
Că dumneaei mai multe știe chiar decât eu mi-nchipuiam!
De-abia prin școală, eu boboc, știind ce-i prin abecedare,
Când mă lua ea de cojoc, aveam un semn de întrebare,
Iar pe la șaișpe, în liceu, ca mine cine mai era (!)
Ii răspundeam, și cu tupeu, că nu e chiar cum zice ea,
Ca pe la optușpe... ce ani! mergând la dans cu prima fată,
Când s-a zgârcit mama la bani, mi s-a părut că-i demodată...
La douăzeci și cinci ajuns, cu facultate, sus de nas,
Mă minunam, mai pe ascuns, cât de... în urmă a rămas (!)
Iar pe la patruzeci, povață, se întampla că îi ceream,
Știind atât de multe-n viață, cam după ce eu hotăram,
Iar la cinzeci... n-o deranjam, și nu eram într-o ureche...
Așa pe-atuncea o vedeam, bătrână și de modă veche...
Dar iată că la șaizeci și... mulți dintre voi nu vă dați seama
Cam cât de mult eu mi-aș dori un sfat, o vorbă de la mama,
Cu școala veche ce-a făcut, prin ce-a trecut în anii grei,
Să o admir ca la-nceput când mă țineam de fusta ei,
Chiar de mi-ar fi puțin cam teamă, cicălitoare cum e ea,
Aș asculta-o că mi-e mamă și mai ales la vârsta mea,
Că ce pățeșteee, nu vă spui, tăticu', da' nu-i supărat...
Și-acuma stă pe capu' lui... ca să se lase de fumat!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre școală, poezii despre viață, poezii despre sfaturi, poezii despre zgârcenie, poezii despre vârstă, poezii despre visare sau poezii despre urechi
Vremuri noi
S-au schimbat atâtea-n lume, oamenii, la fel, și ei,
Mi-amintesc, și nu sunt glume, când eram noi tinerei,
Un flăcău, un oarecare, când la vatră s-a lăsat,
Era copt, om pe picioare... ce să mai! era bărbat ;
Prima toamnă cum găta de cules la razachie,
Omul se căpătuia cu vreo Leană sau Mărie,
Ca apoi, bun amorez, în micuțul lor cătun,
Era gata de botez chiar în postul de Crăciun,
Și cu Leana, ori Măria, făcea casă și copii,
N-avea treabă cu chiria, sau, la Visa, datorii,
Ajungând la patruș'cinci, vârsta când aproape toți
Cumpărau din târg opinci la nepoate și nepoți....
S-au schimbat atâtea-n lume, oamenii, și ei, la fel
Un flăcău, și nu dau nume, fiind mulți astăzi ca el,
Nu știe ce-i căsnicie, de copii nu vă mai spui,
Când, o zi, la cătănie, nu a fost în viața lui,
În schimb, șade cu chirie, singurel, ani după ani,
Având doar o datorie... dar, nu pomenim de bani,
Nici de Leni, nici Mărioare, căci o frază e destul,
Un flăcău la vârstă mare nu-i bărbat, dar e mascul,
Și de-abia când e sătul de spălat, gătit, călcat,
Și prin casă, de fudul, zi de zi făcând curat,
Socotind că nu e drept slugă-n casa lui să fie,
Se decide, înțelept, să-și găsească o soție,
Însă după cununie, pân' să se acomodeze,
I se scoală pe chelie, sictirit, să divorțeze,
Căutând la disperare ca să scape de năpastă,
Și tot din motive care... l-au făcut să-și ia nevastă.
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre căsătorie, poezii despre soție, poezii despre schimbare, poezii despre chirie sau poezii despre umor
Cum să faci un milion
De zeci, de sute, mii de ani,
Se vrea răspuns la o-ntrebare:
Cinstit, corect, un sac de bani,
Cum poți să faci fără sudoare?
Cel mai ușor, cum unii zic,
Ar fi să-i faci cu o mașină(!?)
Permiteți-mi să-i contrazic:
De-i manuală, te leșină;
Alții gândesc, mai slabi de mulă,
Că poți să-i iei cu-n revolver....
Nici asta nu e o formulă
Pentru un om de caracter,
Atuncea cum? V-o spun chiar eu!
Sunt om cu ani de experiență,
Secretu-l vând doar pe-un leu,
(E chestie de concurență)
Poftiți la mine la biro'!
Este doar la doi pași de gară,
V-aștept oricând, fără mișto,
Chiar personal, în colț afară,
Să vă ajut, io sunt decis,
Și nu primesc bani de hârtie,
Ca semn, să mă găsiți precis:
În față am... o pălărie.
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre lei, poezii despre hârtie, poezii despre gări, poezii despre bani sau poezii despre ajutor
Scrisoare către străbunicul meu
Nu știu cum o fi în rai,
Dar la noi, ca tot săracu',
Străbunicule să ai
Pile și tot dai de dracu'!
Nu-s povești, nici nu bârfesc,
Dar ți-o spun fără perdea,
Câte șuturi eu primesc
Personal pe pielea mea,
Nici nu îți imaginezi
Prin ce cazne poți să treci,
Nu e timp s-o fredonezi,
Sau ridichea s-o mai freci,
Ca să vezi de ce am parte,
Mama ei, azi, de belea!
M-a pus dracu' să-nvăț carte
Și-am un post de muhaia,
Eu, cu facultăți, chiar două,
Doctorat neplagiat,
Ani de muncă, peste nouă,
De a nins ori c-a plouat,
Birocrat în minister,
Acte, lupte, dat din coate,
Pe teren, fără șofer,
Chiar și sâmbetele toate,
De-aia, mare mi-e necazul,
Când îi văd pe șefii mei,
Cum aiurea freacă prazul,
Că nu-s membru ca și ei...
Societate de maimuțe...
Făr' să aibe-n cap nimic,
Și-au făcut bisericuțe,
Sau..."partide", cum ei zic,
Nu de fotbal, ce vorbești!
Ei cu d-astea nu se-ncurcă,
Sunt, dacă-ți mai amintești,
Ca pe vremea ta, de țurcă,
Ce se schimbă, fi'nd votați,
Tot la patru ani odat'
Când, și șefii sunt schimbați
Cu alți membrii buni de stat,
Și... să fac un pas nainte
Ca oricare nașparliu,
Puteam fără pic de minte
Simplu, doar membru să fiu,
Ȋnsă eu, membru... în fine,
Nu-s... în papuceii mei!
Că, nici mort nu-mi șade bine,
Să joc țurca ca și ei,
Astfel că, în minister,
Chiar de-ți pare cam sinistru,
Avansat să fiu nu sper...
Tot un membru-i pus ministru!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șefi, poezii despre ministere, poezii despre draci, poezii despre vorbire, poezii despre scrisori, poezii despre religie sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Isa Nutter
Doctorul Meyers a spus că am satiriázis,
Iar doctorul Hill că mai degrabă-ar fi leucemie
Însă eu știu de ce-am ajuns aici:
Aveam șaizeci de ani, dar eram zdravăn ca un bărbat
În putere, de treizeci și cinci sau patruzeci de ani.
Și n-a fost din cauză că scriam o scrisoare pe zi,
Nici pentru că mă culcam, șapte zile pe săptămână, noaptea târziu,
Și n-a fost din cauza stresului de-a mă gândi mereu la Minnie.
Și n-a fost nici teama sau vreo gelozie înspăimântătoare,
Sau încercările necontenite de a pătrunde
În mintea ei fermecătoare, sau simpatia
Pentru viața nenorocită pe care a dus-o
Cu soțul de-al doilea
Nimic din toate acestea nu m-au pus la pământ
Ci numai vociferările fiicelor și amenințările fiilor,
Rânjetele și blestemele tuturor rudelor mele,
Iar asta până în ziua în care ne-am dus pe furiș la Peoria
Și m-am căsătorit cu Minnie, împotriva voinței lor
Acum, de ce vă mai mirați că testamentul meu a fost făcut
În favoarea celei mai bune și mai fără de prihană dintre femei?.
poezie de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER editura CORESI, ediție 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre testament, poezii despre săptămâni, poezii despre stres sau poezii despre spaimă
Vremuri noi
Din vremea când trăiam, copii, la sat,
Și până azi a' toate știutori,
Chiar de-omenirea dacă s-a schimbat,
Eu doar la țoale, rar, în sărbători ;
Pe-atunci era rușine și respect,
Iar de nu dam un ban pe disciplină,
Cum tata era om foarte corect,
Săptămânal îmi da câte-o chenzină,
Păi de făceam cumva câte-o trăznaie,
Mă lua cu-a lui curea la întrebări
Și mă-nchidea la mine în odaie,
Nu apă, mămăligă, până-n zori ;
Ionel al meu, computer, telefon,
Un patefon cu plăci d-alea d'o șchioapă,
Iar lâng-acel TV pân' la plafon
Are și-un bar, copilu'.... rău de apă,
Așa că eu, când vreau să-l pedepsesc,
Ca tata, când veneam din sat hai-hui,
De mă-sa doar îi zic, să nu-l jignesc,
Și-apoi mă-nchid în dormitorul lui.
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre telefon, poezii despre tată, poezii despre sărbători, poezii despre salariu sau poezii despre rușine
Șapte vaci
Pilda biblică cu șapte vaci
O știu creștinii de două mii de ani
Și toți aleargă după bani în draci,
Dar uită să mai pună la ciorap... doi bani.
epigramă de Vasile Iușan (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre vaci, epigrame despre timp, epigrame despre draci, epigrame despre creștinism sau epigrame despre bani
Neanderthal (2)
Ea a plecat, iar el... ce chin!
Că n-a avut, de-atunci, senin,
Ci doar furtună, iar alin,
Acolo- n peștera-cămin,
Nu are, ci doar gândul-spin
Că nu e în "ceva"... deplin.
Și s-a gândit, s-a răsucit,
Pân'-o idee i-a venit:
A mers la vraci, s-a spovedit,
I-a spus cât e de chinuit,
Și, cum să spun, a reușit
Ceva de neînchipuit.
Ce a făcut, ce n-a făcut,
Nu pot să spun, că n-am văzut,
Dar, ce-a fost mic a tot crescut
Cât? - ce să zic? de necrezut,
Că, dintr-un jet a prefăcut
O stâncă mare, într-un lut.
Iar peștera, de-atunci, a fost
Nu doar cămin și adăpost,
Ci la pelerinaj, un rost:
Ieșirea multora din... post,
Căci - de! - mărimea are-un cost,
Iar el... plătește, că nu-i prost.
Curând, chiar soața a aflat
Și n-a putut, n-a rezistat,
S-a prezentat, a comparat,
Apoi, spre noul ei bărbat
A zis "Kum vo" și... a plecat.
(Traduc: "- Ești no.2, păcat!")
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre traducere, poezii despre stânci, poezii despre spovedanie, poezii despre speologie, poezii despre prostie, poezii despre plată, poezii despre pelerinaj sau poezii despre lut
Nici
Sunt singur ca un cuib de cuc
Mai vine moartea pe la mine
Din când în când chiar eu mă duc
Dar unde stă nu știu prea bine.
Că pacostea și furicioasa
N-are copii, n-are bărbat
Șade mai mult plecată-n sat;
La mine vine să-i bat coasa,
La Ion se duce să-i repare
Ciurul, să-i pună sită mare
La Gheorghe vine cu găina
Când e s-o taie. La Sulfina...
- Cum, umblă și după muieri?
- La una s-a oprit chiar ieri
Dar nici nu știu ce i-a cerut
Că nici n-avea și nici n-a vrut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre găini, poezii despre femei și bărbați, poezii despre femei, poezii despre bărbați, poezii despre Ion sau poezii despre Gheorghe
Nici
Sunt singur ca un cuib de cuc
Mai vine moartea pe la mine
Din când în când chiar eu mă duc
Dar unde stă nu știu prea bine.
Că pacostea și furicioasa
N-are copii, n-are bărbat
Șade mai mult plecată-n sat;
La mine vine să-i bat coasa,
La Ion se duce să-i repare
Ciurul, să-i pună o sită mare
La Gheorghe vine cu găina
Când e s-o taie. La Sulfina...
- Cum, umblă și după muieri?
- La una s-a oprit chiar ieri
Dar nici nu știu ce i-a cerut
Că nici n-avea și nici n-a vrut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Succes editorial
Acum vreo lună, eu, afon,
Am scris o carte despre bani
Și cum poți face-un milion,
Vânzând gogoși, în câțiva ani;
Mare scofală-n ea n-am scris,
Doar despre bani niște povești,
Printre rețete cu dichis,
De aluaturi oltenești,
Pe care, franc, le-am reprodus
Dintr-un caiet vechi, moștenit
De la bunica ce s-a dus,
Fie-i gazonul însorit!...
Ei bine, cartea, ce succes!
Ca pâinea caldă s-a vândut,
Și ce talent am, mai ales,
De n-o scriam, n-aș fi știut!
Plus... câți faliți nu au habar,
Citindu-mi opera, setoși,
"Cum poți s-ajungi milionar
În câțiva ani, vânzând gogoși"!
P. S.
Acuma scriu o carte nouă,
Unde, pe scurt voi releva
Cum am făcut aproape două,
Nici într-o lună și ceva.
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cărți, poezii despre talent, poezii despre succes, poezii despre pâine, poezii despre moștenire sau poezii despre Oltenia
Balaurul care n-a mai ajuns în poveste
Cică un balaur cu șapte capete
S-a pornit la-mpărat - ce vrea să capete?
Nu știe nici el, căpcăunul -
Din șapte capete n-are minte nici unul.
Ceea ce știe pocitania este
Că un împărat plus un balaur fac o poveste...
E adevărat, își dă seama monstrul șaptecăpos,
Că povestea nu e poveste fără Făt-Frumos.
Dar, cu Făt-Frumos, balaurul știe prea bine:
Capetele, oricât de multe, rămân tare puține.
(Asta, în caz că ai un pic de noroc,
Căci se poate întâmpla să nu-ți mai rămână căpșoare deloc.)
Mâhnit, balaurul și-a zis: "Nu mă mai duc la-mpăratul,
Mă-ntorc să fac carte, să-mi iau bacalaureatul...
Cu șapte capete proaste mi-e peste
Puteri să ajung în poveste, pot să ajung de poveste..."
Vreți să știți ce-a fost mai departe?
Balaurul s-a dus să-nvețe carte.
De-nvățat a-nvățat, e drept,
Dar n-a mai ajuns deștept...
Cum vă spuneam, era o fire năucă -
Și-a pus pe fiecare cap câte o perucă,
Apoi s-a proclamat
Împărat.
(Era convins că-mpăratul e-mpărat
Doar pentru că are perucă pe cap.)
Într-o zi, ce-i veni unuia din capetele sale înalte -
A zis că e mai deștept decât celelalte...
De-atunci au prins a se mânca între ele, câte un pic, câte un pic
Până când n-a mai rămas din balaur nimic -
Doar poate-o pildă, spre luare-aminte:
Toate-ntâmplările se prefac în cuvinte...
Toate-ntâmplările se prefac în cuvinte...
poezie satirică de Vasile Romanciuc
Adăugat de Valentina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre tristețe, poezii despre peruci, poezii despre mâncare, poezii despre inteligență sau poezii despre cuvinte
Să mori de beat... ar fi un vis
Să mori de beat, fără suspin,
Fără dureri, fără de chin,
Este un vis încântător
Oricărui bun consumator;
După un șpriț, așa, urât,
Pierzându-ți capul și, în gât
Să cazi pe șina de tramvai
Trezindu-te, frumos, în rai,
Sau poate, și mai fericit,
De-un Mercedes să fi lovit,
Ori într-un mod mai bestial,
Mușcat de-o gură de canal;
Dar cât ar fi de-ngrozitor,
Mereu e-un înger păzitor
Ce-apare din necunoscut
Lăsând și semne c-a trecut:
O vânătaie, un cucui,
Un ochi albastru-gri-verzui,
Iar norocos dacă ai fi,
Un dinte numai ți-ar lipsi,
Fi'nc'ă pe unde-ai consuma
Se ține după sticla ta,
Și numai când s-a ramolit
Îți poți vedea visu-mplinit,
Să ieși din crâșmă și, pe scări,
Matol, pe una din cărări,
Fără suspin, cum am mai zis,
Să faci apelu-n paradis,
Cum, baftă, Fane a avut
Asear', când trenu' a pierdut
Îngerul lui fără de grai,
De a ajuns Fane în rai,
Plecă spre casă, turmentat,
Și parcă s-a evaporat!
Ieșind pe ușă, nonșalant...
Din vagonul restaurant.
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre rai, poezii despre trenuri sau poezii despre tramvaie
Fotbal și fotbaliști
Fotbal, fotbal, ce frumos,
E un sport vijelios,
Te aleargă, te muncește,
Dar cum te mai răsplătește!
Fotbaliști-s niște zei
Plini de bani și de idei,
Țara toată îi iubește,
Dar vezi... îi mai și bârfește!
Că Ilie e bogat
Și de sport s-a săturat,
Că Balaci e cam nebun,
Vrei, nu vrei, te bate tun.
Mai știu eu ce fotbalist
A ajuns un finanțist
Ce cu bani ușor aruncă
Într-o noapte la speluncă.
Altul că-i cam bețivan,
Ce cuprins de-al său alean,
Sparge tot ce vede-n cale,
Chiar pe soața dumisale.
Cu atâtea bârfulițe,
Nu mai știi ce să mai crezi,
Poate totul e minciună,
Poate totul e ce vezi...!
poezie de Lia Dumitrescu
Adăugat de Lia Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fotbal, poezii despre țări, poezii despre sport, poezii despre răsplată, poezii despre nebunie, poezii despre muncă sau poezii despre minciună
Bărbat ideal: cât mai puțini ani, cât mai mulți bani.
aforism de Ianoș Țurcanu
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre timp, aforisme despre idealuri, aforisme despre bărbați sau aforisme despre bani
Reproș
Când ai făcut maimuța, Doamne,
Ma iartă, dar Ți-o spun cinstit
Cum Tu mă știi de-atâtea toamne:
Cu ea ai fost tare zgârcit,
Căci, de la data respectivă
Până-n prezent, e constatat
Că dumneaei, chiar dimpotrivă,
Un pas n-a mai evoluat,
Nu mă refer la maniere,
Cătând și azi ce a ascuns,
Cu deștu-n nas și prin unghere
Unde lumina n-a pătruns,
Și nici de faptul că, banana,
De câte ori ea și-a furat,
Nu s-a gândit că-i va fi blana
În saramură vreodat',
Iar când e vorba de bătaie,
Scandal prin junglă, tărăboi,
O face tot mereu de oaie,
Sărind ea prima la război,
Și-apoi, nu-s alte dobitoace,
Nici pe departe cum e ea:
Ce... una spune, alta face,
Gândind cu totul altceva,
Că, de-aia-Ți spun, ca bun Părinte,
De i-ai fi dat atunci, în pom,
Un gram măcar, în plus, de minte,
... nici azi nu știe că e om!
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre toamnă, poezii despre război, poezii despre oi, poezii despre metrologie sau poezii despre maimuțe
Caz penal
Domnule judecător,
Mă declar nevinovat,
Victima, într-un cotor
Mic, de măr, s-a-mpiedicat,
Eu... ședeam civilizat
După colț, îmi curățam
Cu șuriul confiscat,
Unghiile ce le am,
Iat defunctul, cum făcu,
Noapte fi'nd, așa, spre zori,
În cuțitul meu căzu
Și-asta... de vreo șapte ori;
A fost clar un accident
Și-am vrut să-l salvez, atât,
Când gagiul, violent,
Lanțul mi l-a pus de gât,
Însă ce-i mai eronat
Că i-aș fi săltat și-un pol,
În dosar fi'nd menționat
C-avea portofelul gol,
Iar de ceas... nici n-a avut,
Scrie-ntr-un proces-verbal,
Și dacă-i de necrezut
S-o declare personal,
Fi'n'c-atunci e de prisos
Ca s-o mai lungim, cumva,
Că al dracu' mincinos
Nici mort nu va declara!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre violență, poezii despre salvare, poezii despre nevinovăție, poezii despre mere sau poezii despre justiție
Vremuri noi
(poezie inspirată după o întâmplare petrecută în Republika Tanganika)
Cățeluș cu păru' creț,
Fură rața din coteț,
Cât s-a plâns, cât s-a jurat,
De belciug nu a scăpat,
L-au săltat hingherii-atunci,
Luând patru coți, la munci,
Dar cum vremea-i trecătoare,
A făcut reeducare,
După care, mai ciordea,
Având școală, cu perdea,
Câte-o dudă, mai știu eu...
Cum era la ceapeu;
Cățeluș cu păr buclat,
După ani, pensionat,
Linge-ntruna fără spor,
În lăbuțe-un osișor,
Pensia de luna asta,
Ce-a primit-o ieri, nevasta,
Și cu-a lui, un colț de pâine,
Nici măcar viață de câine!
Tot sperând că într-o zi,
Cine știe, vor primi,
Osișorul mititel
Și cu-n pic de zgârci pe el!
Cățeluș cu permanent
Stând pe gânduri, evident,
Nici turbat nu înțelege
De mai e cumva vreo lege(?!)
Javre și potăi sadea,
Foști aplaudaci cândva,
După ce c-au ros ciolane
Au și pensii barosane,
În loc dumnealor să fie,
Pentru jaf și anarhie,
Chiar de-ar mai costa un șfanț,
Puși să stea cu toții-n lanț!
Cățeluș cu păru' creț,
Din ce-avea lângă coteț,
Usturoi, spanac amar,
Vreo trei fire de mărar,
Niscai ștevie blegită,
O salată zdrențuită,
Le-a pus într-o trăistuță,
Socotind el pe-o lăbuță,
Să le vândă lângă mall,
Și de-ar face la vr'un pol,
Précis, luna viitoare
Îl va prinde pe picioare!
Cateluș cu păr buclat,
Cinci dulăi i l-au tapat,
Tăvălit pe trotuare,
Scotocit prin buzunare,
Nasul rupt, și c-un cucui,
De plângeai de mila lui!
Haos, lume, tărăboi,
Ca în vremuri de război!...
Dar, ca în telenovele,
Toate-s bune, chiar de-s rele,
Norocos, cum s-a-ntâmplat,
A scăpat doar amendat,
Dus la curte-nvinuit
Că făcea un ban cinstit!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini, poezii despre usturoi sau poezii despre spanac