Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Gabriela Gențiana Groza

O pisică și-un cățel

Vorbăreață din născare,
O pisică stă la soare
Și tot mișcă din mustață
Cu-n cățel față în față.

- Vreau să știi, spune pisica,
Cu un nas cam atâtica,
Eu pernițe am la gheare
Și mereu cad în picioare.

Stau la pândă, măi Grivei,
Să îi prind pe șoricei
Care-s tare jucăuși,
Uite unul chiar acuș!

Și pisica se repede
Când pe șoricel îl vede.
Stă puțin și se gândește
Cățelușul și grăiește:

- Am și eu picioare bune
Și puternice, pot spune,
Iar cu ele alerg bine,
Mult mai repede ca tine.

Când stăpânul nu-i acasă
Noaptea, singurel mă lasă,
Dacă vine vreun om rău,
Să-l ferească Dumnezeu

Că-l apuc cu dinții bine,
Nu scapă nicicum de mine.
- Mac, mac, mac, zice rățoiul
Să oprească tărăboiul,

Fiecare știe treaba,
Voi vă lăudați degeaba...
Tu, Grivei, primești foloase
Că stăpânul îți dă oase,

Zi de zi te îngrijește,
De ești harnic, te-ndrăgește.
Iară tu, mâța Lăluța,
Care-n oală bagi lăbuța,

Șoriceii de n-ai prinde
La târg blana ți s-ar vinde
Pe o mână de făină
Sau o pană de găină.

Și vă spun în încheiere
Un proverb care nu piere,
Cum că: "Lauda de sine
Nu miroase deloc bine".

fabulă de din Lampioanele vii (2009)
Adăugat de Gabriela Gențiana GrozaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 11.99 lei.

Citate similare

Gabriela Gențiana Groza

Sunt copil de grădiniță

Am plecat la grădiniță
Să mă joc cu alți copii,
Cu-n băiat și c-o fetiță
Și cu multe jucării.

După ce-am ieșit din casă
Am găsit pe o străduță
O pisică drăgăstoasă
Și-un cățel zis Peticuță.

- Mergi cu bine și să vii
Înapoi la noi acasă,
Te iubim și vrem să știi
Că te așteptăm la masă.

- Eu, îi spune Peticuță
Tot lingându-se pe bot,
Îți dau ție fripturiță
Iară eu mănânc compot.

- Miau, zice pisica, lasă
C-am să prind un șoricel
Și-am să-l țin sus pe terasă
Să te joci și tu cu el.

Eu le spun: "La revedere,
Fiți cuminți că am să vin
Fără vreo întârziere,
Așteptați-mă puțin!"

poezie pentru copii de (1 august 2011)
Adăugat de Gabriela Gențiana GrozaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mâța bătrână și șoriceii jucăuși (poezie pentru copii)

Dragi copii, povestesc
Pisicile ce pățesc
Când devin neputincioase
Trândăvind zilnic prin case.

Povestea-i adevărată
Și copiilor arată
O pisică bătrânioară
Ce dormea zilnic afară.

Șoriceii, la-nceput
De pisică s-au temut:
Nu cumva... pe toți să-i prindă
Și o cursă le-ntindă.

Și fricoși precum erau
Văzând că nu zice "miau"
Au tras-o întâi de coadă:
Dacă se mișcă, s-o vadă.

Și pisica a simțit
Și iarăși a adormit
Zicând e mângâiată
Și de șoareci adorată.

Șoriceii, au văzut
Repede au priceput
Și-au chemat mai mulți vină
Să se dea, pe trambulină.

Și așa au și făcut
Se jucau foarte plăcut:
Pe pisică se suiau
Și la vale se dădeau.

Greu este fii bătrână
Să nu fii tare în vână
Să nu poți fugi deloc
Fiind, bătaie de joc.

Și pisica a răbdat
Nici măcar n-a mieunat
Dimpotrivă, îi lingea
Cu lăbuța,-i împingea.

Și ce mare veselie
Șoriceii toți să știe
Din tot satul sosească
Aici să se veselească.

Unii, pe ea se suiau
De mustăți că o trăgeau
Așa mare veselie
Nu s-a existat fie.

Și bătrâna pisicuță
A fost blândă și drăguță
Și fiind prea bolnăvioară
Ia venit ziua moară.

Șoriceii, au simțit
Că pisica a murit
S-au dat jos de pe pisică
Neștiind ce să îi zică.

Și gândind ei ce facă
Și nemaiavând o joacă
S-au gândit: groapă să-i sape
Și acolo să o-ngroape.

Și așa au și făcut
Au săpat și au tăcut
Pisica au sărutat.
Și adio, ei, și-au luat.

Cum să facă ei acum
Al pisicii ultim drum
Căci pisica: era grea
Și din loc nu se urnea?

Hai s-o tragem de codiță
De mustăți sau de guriță
S-o târâm până la groapă
Pe pământul ud de apă?

Și pisica decedată
A mai mieunat... odată
Șoarecii, s-au speriat
Și-au fugit imediat.

Și de-atunci, n-au mai venit
Și povestea, s-a sfârșit
Șoricei și voi fiți
Și pisica s-o iubiți.

Pisicuța, e frumoasă
Tânără și drăgăstoasă
Toată ziua toarce lână
Și în casă îi stăpână.

Când vede un șoricel
Se repede după el:
Șoricel închipuit
De pisicuță gândit.

Dragi copii, să vă jucați
Pisicuțelor dați
Plăcerea de a trăi
Se juca și a iubi.

Pisicuțele-s copii
Sunt micuțe jucării
Nu cumva le loviți
Răi la inimă fiți.

Și eu am o pisicuță
Este mare și drăguță
Îi vorbesc și îmi vorbește
Și din ochișori clipește.

Este-atât de drăgăstoasă
Când face tumbe prin casă
Că-ți vine să te prefaci
Soricel, mic, să te faci.

iubim animăluțe
Căței, șoricei și mâțe
Viața să nu le-o-ntristăm
Dragoste, le-arătăm.
Mulțumesc.

poezie pentru copii de (18 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 17 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Unei "melițe"

Meliță, mai tacă-ți gura!
Dai în gol, plină de ură,
rostul tău e-o piază sură
care se tot dă de-a dura!

Nu vezi că ți-ai tocit dinții,
melițând cu îndârjire?
Te tot scalzi în necăjire,
pretinzând că ești cu sfinții.

Cu grăirea-ți în pustie,
lumea o să te deteste
și tu vrei să te ateste,
doar de-aia intri-n vrie.

Ia o pauză de grijă
pentru cânepa cea verde!
Las-o! Cerul nu o pierde,
Dumnezeu de ea îngrijă.

Ești deja cam putrezită
de minciuna-ți zemuindă,
ocupată să-ți cuprindă
limba prea mult folosită!

Ce te faci când, obosită,
mâna ce te-acționează
tot elanul ți-l retează
și te lasă amuțită?!

Meliță, te crezi isteață?
Află că ești loază mare,
fără pic de-ndemânare!
Te dai doamnă, dar ești țață
și caști ciocul, ca o rață!

Toc, toc, toc și mac, mac, mac!
Mac, mac, mac, ce să mă fac?!
Săriți, rațelor din lac!
Aoleu și vai de mine,
nu îmi este deloc bine!"

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Azorică fără frică (poezie pentru copii)

Azorică fără frică
A văzut el o pisică:
Mâța, stă și mieuna
Toată lumea enerva.

Poate îi era fomică:
Minte proastă de pisică;
Poate mâncărica ei
A-nhățat-o un grivei.

Azorică fără frică
A fugit după pisică:
Pisica s-a speriat
Și în pom s-a cocoțat.

Cocoțata, speriata
A văzut e lătrată
Lătrată de Azorică
De cățelul, fără frică!

Ce facă o pisică
Lui cățelul, Azorică?
Din pom, de va coborî
Câine... o va omorî!

Dar pisica, are gheare:
Ființă miolăitoare,
De atâta miorlăit:
Toată lumea a trezit!

Stăpânul, când a văzut
Azorică, ce-a făcut:
A venit își salveze
Pisicuța-i... siameze!

Siameza, curajoasă:
Pisică foarte frumoasă;
Ghearele, și-a ascuțit
Și cățelul... l-a lovit!

Și să vezi ce scheunat
Pisica: l-a zgâriat;
Și să-l vezi pe Azorică:
Ce mai fuge de pisică!

Asta e, de nu gândești:
Uneori, o mai pățești,
O fi ea, pisică mică
Dar se apără de frică.
***
Azorică fără frică
Are frică de pisică:
Acum este puturos
Și de pisică... fricos!

poezie pentru copii de din Cartea mea de poezie, volumul I (2008)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Dumitru Matei

Adopție

Mac, mac, mac
Și n-am să tac
Până nu mi-ai spune
Cine m-a născut pe mine?
Și să-mi iei seama bine,
De ce nu semăn cu tine?
- Taci, micuță, nu fi rea
Și tu ești fetița mea;
Cealaltă e o haimana,
Care umblă brambura.
A lăsat oul la poartă
Și a plecat repede la baltă.
Stăpâna noastră a ghicit,
Mi l-a dat mie la clocit.
De ești astăzi în viață,
Un mic bobocel de rață
Fii cuminte și nu plânge,
Nu te plouă, nu te ninge,
Ești cu puișorii mei,
Care te iubesc și ei,
Nu fi proastă, nu ofta
Vezi-ți de treaba ta.
Oi fi eu neam de găină
Dar la inimă sunt bună.
Orbeata aia trândăvește
Pe baltă și prinde pește.
Cu al rățoi îngâmfat
Care spune că-i bărbat.
Și nu-mi este rușine,
Mă mândresc mereu cu tine.
Împreună cu puișorii mei
Mânca-i-ar mama pe ei.
- De ce, mamă ai tăcut?
Eu într-una m-am temut.
Crezând că am fost furată,
Ori de mamă alungată.
- Taci, fetiță, crești matale,
Că te dau neamurilor tale,
trăiți împreună
În ogradă la stăpână.
Ne întâlnim și vorbim,
Împreună ne amintim.
Fii cuminte și învață
ajungi bine în viață.
- Vai, scumpă mămica mea,
Niciodată n-ai fost rea.
Întotdeauna gândesc
La tine și te iubesc!

poezie de din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Indreptar practic de medicina de familie Ed.3" de Dumitru Matei este disponibilă pentru comandă online la 100.00 lei.

Chițăilă cățel (poezie pentru copii)

I

Chițăilă șoricel, crezându-se un cățel
Alerga o pisicuță, simpatică și drăguță.

- Mami, mami, ajutor! Mi-e frică mami mor:
Am dat peste un cățel, cu numele: șoricel.

- Nu e, mami, un cățel, este micul șoricel,
Lasă-l să vină la... "mâță", să ți-l prind într-o lăbuță.

II

Chițăilă prosticel, s-a oprit pe loc nițel,
Se afla lâng-o pisică, și a înghețat de frică.

Și pisica, mare mâță, "mi-l-a" prins într-o lăbuță
Să-l mănânce fără milă, pe prostuțul: chițăilă.

- Iartă-, mare pisică, uite cum tremur de frică:
Iartă-, că n-am știut, de foame ce am făcut...?

Și pisica-ngândurată, îi mai dă drumul odată,
Apoi, repede l-a prins... chițăilă, prost: învins!

Acum, degeaba se zbate, este mort: întins pe spate
Niciodat', un șoricel să se mai creadă: cățel!

poezie pentru copii de din Cartea mea de poezie, volumul III (26 ianuarie 2011)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Gențiana Groza

O maimuță și-un purcel

Pe o creangă subțirică,
Fără teamă, fără frică,
O maimuță, zis Dăinuța,
Toată ziua se dă huța.

Îl îndeamnă pe purcel
Să se cațere și el,
Și banane mănânce,
Galbene, cu miezul dulce.

- Să nu crezi că nu aș vrea
stau sus pe-o rămurea!...
În banan sau în gutui
Niciodată nu mă sui.

Amețesc și nu mi-e bine,
Că am rău de înălțime.
Stă maimuța și gândește
Și de râs se prăpădește.

- Zi, mai bine, măi Grohică,
Ești grăsuț și că ți-e frică,
Ramura se-ndoaie tare,
Bufff... rămâi fără picioare!...

- M-oi urca eu, dar așteaptă,
Tu te crezi prea înțeleaptă,
Dar maimuța nu e om,
Că n-a coborât din pom!...

fabulă de (31 august 2013)
Adăugat de Gabriela Gențiana GrozaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pisicuța

Toată ziua toarce
Și nimic nu face...
Mult ea doarme,
Miaună când îi e foame.

Este foarte simandicoasă,
Vrea doar mâncare-aleasă.
Iar dacă-i dai lăptic,
Nu-i mai trebuie nimic.

Când ți-e rău, te face bine
Nu pleacă de lânga tine.
Pune lăbuța unde te doare
Și durerea, repede dispare.

Se joacă cu cele perdele
Până rămâi fără ele.
Asta face o pisică
Tot ce prinde, strică.

Vrea mereu alintată,
Să se simtă răsfățată,
Dar oricat te străduiești
N-ai cum să o urăști...

poezie de (9 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Gențiana Groza

Degetele de la mână

La-început de săptămână,
Degetele de la mână
Au vorbit în adunare,
Despre cine e mai tare.
le ascultăm ce spun,
vedem care-i mai bun.

- Eu sunt Degetul cel Mare
Și mă mișc fără sforțare
Și vă spun azi tuturor,
Sunt cel mai folositor!
Văd la microfon cum vine
Altul care nu-i oricine.

- Deget sunt, Arătător,
Sunt ca un judecător,
Când arăt ceva anume,
Nu mai este timp de glume!...
Mijlociul când vorbește,
Ați ghicit, el se fălește.

- De folos sunt, așa lung,
Uite cum la nas ajung!...
Apoi mândru și stelar
A vorbit și Inelar.
- Eu sunt degetul acel
Care poartă un inel,

Ce adesea e de aur,
Pentru mână, sunt tezaur!
- Stați măi fraților un pic,
Zise Degetul cel Mic,
Fiecare-i de folos
e lung sau e mai gros.

Vă rog priviți puțin
Că pe masă e un crin,
Luați pe rând această floare
vedem care-i mai tare.
Încercară, dar vezi bine,
Singur, e mai slab oricine.

Și atunci, săriră toate,
Fără nici o răutate,
Crinul alb să îl ridice,
Binișor, să nu se strice.
Și se veseliră tare
La sfârșit de adunare.

Morala

Geaba ești lăudăros
Că ești mare, ești frumos,
Dacă-atunci când greul vine,
N-ai prieteni lângă tine!

fabulă de (2 ianuarie 2017)
Adăugat de Gabriela Gențiana GrozaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Too much... maci

un mac... doi maci... trei maci...
un câmp de maci...
prea frumos în natură,
prea mult în poezie...
de atâția maci, văd roșu
și nu mai raționez,
că tot sunt Taur!

când "lălăim" macii,
ei se răzbună,
se demonetizează,
se depreciază,
se devitalizează,
se ofilesc,
fiind
și-așa foarte fragili...

piere magia...
tot ce e mult strică
sau... se strică, nu?

dar când, pe lângă maci sângerii,
adăugăm în verdele ierbii
sau al grâului
câteva albăstrele,
câteva margarete
și o mare IUBIRE...
se naște ceva sublim,
numit și simțit
POEZIE...

mac... mac... mac...
un mac... doi maci... trei maci...
prea mulți maci!
ce de maci!!!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Gențiana Groza

Ce voi fi?

Trei copii în poieniță,
Ca trei flori în grădiniță,
Se întreabă fiecare:
- Ce voi fi când oi fi mare?

- Vreau să fiu o arhitectă
Talentată și corectă
Și poate vedea oricine,
Desenez de-acuma bine.

Am să proiectez noi case
Cât mai mândre, spațioase,
stea-n ele mama, tata
Și bunicii și nepoata.

Altul dintre ei, băiatul
Cel cuminte, pistruiatul,
Spune lui o să-i placă
Doctor bun ca să se facă.

De pe-acum am grijă mare
De copii, de fiecare,
De un câine, de-o pisică
Și chiar de o gâză mică.

Al treilea se gândește
Și apoi și el grăiește:
- Vreau să fiu în viitor
Meșter de calculator.

Cu el azi îmi fac de joacă
Și sunt sigur c-o să-mi placă
Să îl știu repara bine
Mulțumind pe orișicine.

Trei copii în poieniță,
Ca trei fluturi pe-o rochiță
Se gândesc la anii lor
Ce vor fi în viitor.

poezie pentru copii de din Irundel și Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana GrozaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Păun

Vara

Pe-o caniculă ca asta,
A intrat Grivei Sub șură...
În zadar strigă nevasta,
Să-i arunce o friptură.

E sătul de-atâta soare
s-a-ntins ca o potaie,
Nu mai vrea nici de mâncare,
Stă pe locul ud sub paie!

Transpirat, copt de căldură,
Acum nu mai e în stare
Doar decât să-i poarte ură,
Că-l momește cu mâncare!

Și când strigă Badea, câinii
Geaba cată-n bătătură,
Căci grivei lasă străinii,
Care fură pe căldură!

Dar spre seară, de sub șură,
Când grivei o să apară,
Badea gheorghe care înjură,
O să-l dea din curte afară.

poezie de din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un "critic literar" ascuns după un pseudonim seamănănă cu un șoricel ascuns în gaura lui, care face pe dulăul în fața altor șoricei și spune: "Dac-o prind eu pe pisică, vezi ce-i fac!" Ce se întâmplă la prima lui întâlnire față-n față cu pisica? E ușor de ghicit cine pe cine înghite.

în Critică și critici (2011)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Aseară...

Mă plimbam aseară-alene,
Pe aleile din parc,
Când, se auzii de-odată:
"Mac, mac, mac si mac, mac, mac!

Mă apropii prin tufisuri,
Dup-un pom pitulez
Și întinderea de apă,
Cu ochi ageri o scrutez.

Și zăresc pe lac, mai jos,
Undeva, în stânga mea,
Un mic grup gălăgios,
Ce pesemne repeta!?

Mama rață-n fruntea lor,
Cu un "Mac"le dădea tonul,
Iar bobocii-n urma ei,
Măcăneau, ținând isonul!

Mă gândeam așa privindu-i,
Câte griji mai au pe cap,
Cred mi-ar plăcea și mie,
Ca fiu, boboc pe lac.

Ce n-aș da fiu iar mic,
Să mă joc cu frații mei,
Griji aibă numai mama,
Iară noi, doar grija ei!

poezie de (17 iunie 2010)
Adăugat de George LacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Și, Nis... Altădată, te rog mult, nu-mi mai permite să te jignesc de față cu ceilalți, oprește-mă la timp, înainte să spun ce n-ar trebui despre tine, ceva ce apoi am să regret! Pentru oricât de bun prieten ți-aș fi, sau tocmai din acest motiv, n-ar trebui vorbesc urât despre tine de față cu ceilalți. Pricepi, , nărodule?! Dă-mi peste nas, dacă e nevoie!
Nistor: Lasă, șefu', că nu m-ai jignit deloc! Nu-i nevoie să-ți dau peste nas! Nu trebuie să te simți vinovat de chestia asta, deci n-ai ce regreta. Zău... E-n ordine! Tot prieteni suntem. Bine?!
Lucian: Exact, prieteni... Sigur, nu s-ar putea altfel. Dar între prieteni, n-ar trebui existe astfel de manifestări, deci, repet, nu-mi da voie să mă port urât cu tine, pentru că nu meriți! Ești un tip de treabă...
Nistor: Sigur, șefu'... Am priceput. Eu sunt marfă! Da' nici tu nu ești prost, în nici un caz!
Lucian: Ba, când port urât cu tine, fără motiv, chiar sunt, foarte prost, să știi... Hai, pa!
Nistor: Bine, șefu', cum zici tu... Pa!

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Oameni cu chipuri meschine

Oameni cu măști pe față,
Care pe alții îi învață ce e bine sau rău
Și cum trebuie să-l iubescă pe Dumnezeu,
Dar ei umblă cu diavolul în gând mereu.

Oameni cu măști pe față,
Care pot curma o viață
Și zic că nu sunt ei vinovați,
Dar omoară chiar și pe ai lor frați.

Oameni cu măști pe față,
Care au inimi de gheață
Și suflete întunecate
De-atâta lăcomie și nedreptate.

Voi, oamenii cu chipuri meschine,
Care omorâți ale noastre destine,
Scoateți- măștile, că nu vă stă bine.

poezie de (7 august 2012)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tratat despre... vin

Vin la vin și se îmbată
Când devin în grup o fiară
Iau și beau de o fac lată
Când nu-i vin ei vin și iară...

Vin la birt și vin la masă
Are vin de dat din cană
Vinde celor ce acasă
Nu au vin, deci vin la... nană

Vinde vin pus în ulcioare
Însă uite cum stă treaba...
Numai vin, fără mâncare?
Nu mai vin vin degeaba...

Vinde și vin de surcele
E un chin să-l bei, da... lasă
Mă închin, revin la cele
Ce vând vin ca vin de masă...

Are-n beci, da-n veci nu scoate
Vin de leac, aceeași nană
Dar nu-l vinde că socoate
e vin de pus la rană...

Vezi ce ne vinde vecine?
Vinde vin, de vină-i cine?...

poezie de (2009)
Adăugat de Gheorghe GurăuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Tot ce pot să fac mai bine

Voi încerca să te protejez
Dacă nu sunt prea speriat
Nu te voi neglija niciodată
Dacă îmi împărtășești sentimentele
Voi fi chiar în spatele tău
Dacă nu te miști prea repede
Și voi încerca să-ți aduc aminte
unele lucruri pot să dureze
Te voi iubi mereu
Sau cel puțin pentru mulți ani
Dacă știi că niciodată nu voi putea
Să-ți alung toate temerile
Și nu mă voi rătăci niciodată
Decât dacă trebuie
Însă voi întoarce mereu
Asta e tot ce pot să fac mai bine
E tot ce pot să fac mai bine

cântec interpretat de Joe Jackson
Adăugat de Oana- Manuela MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

Vulp' de ursu' păcălită (poezie pentru copii)

Dragi copii, de grădiniță
Astăzi, nu mai am peniță
Nu mai am nici pic cerneală
Am luat un patru la școală
Am rămas tot... corijent
Sigur, sunt și repetent
Cred ... am îmbătrânit
Și la minte m-am scrântit!

Când eram la grădiniță:
Nu aveam deloc peniță!
Nu aveam, nici pic cerneală,
Nu-mi ardea, deloc, de școală,
Eram, tare neatent,
Grupa mică... repetent!
De atunci, eu, m-am scrântit:
Moș bătrân - îmbătrânit!

Școala, este serioasă,
Școala, este și frumoasă:
Dacă nu ai grădiniță,
Dacă nu ai nici peniță,
Dacă ai băut cerneala:
Ai ratat, acum, și școala
Poți fi cât de atent
Tot rămâi... și repetent.

Cum mai scriu eu măi copii...
Cum mai scriu eu poezii?
Mă gândeam, să vă mai scriu...
O poveste, nici nu știu:
Cu rățușca mea urâtă,
Cu pisica, aia... mută:
O poveste, ca să fie
Și s-aducă veselie.

Dar acum sunt supărat:
Sunt rățoiul fermecat,
Am cu mine un cățel:
Grohăie, ca un purcel;
Am cu mine o pisică
Chițăie, și este mică;
Am cu mine, un cocoș:
Măcăne, de zici... că-i moș!

Vai de mine, ce fac!?
Ce povești mai scot din sac:
Sacu-mi este găurit!
Chițăilă, a pierit!
Fug, iute, după... cățel:
Grohăie ca un purcel;
Vai de mine, sunt un moș:
L-am pierdut, și pe... "cocoș".

Na, copii, acum, ce fac?...
Mă duc!... pe la pește-n lac:
Bag, în ap'a-mea... codiță,
Îmi ascut și o... peniță,
Stau acolo, până-mi vine...
Pân' -nțeap'... un mărăcine
Și când trag coada afară?!...
Aduc, peștele, la școală!

Dragii mei, și scumpi copii
O poveste auzii:
Peștișorul fermecat,
Peștișorul supărat...
Cam așa, am auzit
Pe la voi când am venit:
Iar acum, chiar mă gândesc
Să mă duc pescuiesc:

Coadă am! Îi prind un ac:
Stau pe lac și fac... "mac-mac"
Peștii, când vor auzi
La mine, vor veni:
Se vor agăța de ac
Ridic, coada... "maca-mac"
Și întreb: "Măi, care-mi ești
Peștișorul, din povești?"

Vai de mine, dacă-l prind:
În tigaie, mi-l întind!
Un cuțit, mare, mi-ascut
Și de-oi fi... un pește mut:
Îl fac eu să îmi vorbească!
Și-n ulei!... să se prăjească:
Și să fie... aurit!
Că de nu, a și murit!

... Aoleu! Dar ce fac:
Dacă, îmi pică din sac?
Sacul meu e găurit,
Poveștile-mi au pierit,
Am în față o pădure...
Mă duc, ursul pe la mure:
Și văd, eu, ce va mai fi
Și pe cin', voi, întâlni!

Uite vulpea!... din poveste:
Strânge pentru iarnă pește...
Poate-i vulp', ăl, păcălit
Și de foame îi lihnit:
Ursul, dacă-l va vedea
Iute, se va speria:
Și să vezi, ce-mi pescuiesc
Peștișorul, ce-mi doresc...

Văleu! Vulpu' a fugit!
Peștele mi l-a pitit:
La cărat pe tot în gură,
La pitit în scobitură,
Ce fac! Și ce fac
Mi-au furat peștii din lac:
Peștișoru-mi fermecat
Poate mi l-a și... mâncat?!

... Ia stați măi copii așa:
Parcă... știu și eu ceva,
Nu prea știu eu să citesc
Dar puțin... îmi amintesc:
Urs, pe vulp', a păcălit;
Vulp', parcă... a-nebunit;
O Scufiță, pe la mure...
Bunicuță... prin pădure,

Vai de mine, ce rău este
Să nu știi nicio poveste:
Carte, dacă învățam
O poveste, tot știam!
Așa, stau și mă gândesc:
Nu știu ce păcălesc,
Aș mânca și eu un pește:
Dar nu știu: cum se prăjește!

Acum, sunt și obosit;
Prin pădure, rătăcit;
Nu am pește, nu am casă;
Nu am peștele, pe masă;
Și chiar... dacă, l-aș avea
Pisica, mi l-ar mânca:
Pisica, e vulpe hoață
Și peștele, mi-l înhață!

Mai bine, dorm în pădure:
Mănânc fragi, și mănânc mure,
Și la iarnă, hibernez:
Pe la școală visez...
Învăț, și eu, o poveste,
La vară voi prinde pește,
Și de-oi fi, să mai trăiesc:
Vin eu și vă povestesc!

Pân'atunci, copii, mai este:
Coada, poate îmi mai crește,
Dacă am coadă stufoasă
Am și peștele pe masă:
mănânce și pisica,
mănânce și bunica,
Lupu, rața, cine-o fi
Și cine va mai veni.

Acum, eu, părăsesc
Înapoi la voi privesc:
Voi sunteți copii cu carte
Mergeți iute mai departe
Eu sunt moș, rămân în urmă
Părăsesc, a voastră "turmă",
Și poate, într-o zi...
Noi, ne vom... mai, întâlni!

poezie pentru copii de din Cartea mea de poezie, volumul I (26 august 2008)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Unda de șoc

Da! Găsesc îmi stă bine cu o pălărie
cu boruri din fontă de nuc
fără pană de melc dar înceată
ca iubita unui haiduc.
Da! Găsesc îmi stă bine cu o mănușă
din pielea mea asprită de pământ
fără frică
mângâi
un cuvânt cu un alt cuvânt.
Da! Găsesc îmi stă bine
cu părul pe păr adormit
să mă tragi de el când îți vine
și nu am venit.
Da! Găsesc îmi stă bine
cu mine
la așa depărtare
aproape de tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce scârțâie zăpada sub picioare? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!