Arheolgia Poeziei

Săpaţi cu grijă şi cu răbdare vă cer,
Să nu se rănească nici-un cuvânt,
POEZIA, cea adevărată, vine din Cer,
Săpaţi acolo şi nu în pământ...

Aici e numai tăcerea din oase,
Dincolo e Zborul curat şi ne-nfrânt,
Meseria aceasta e cea mai frumoasă
Din câte au fost şi încă mai sunt...

poezie de Nicolae Nicoară Horia
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria din Ajun

Îngerii din cer colindă
Şi cu ei şi Moş Crăciun,
Nu e om să nu-l cuprindă
Bucuria din Ajun!

Nimenea să nu se-ascundă
Şi în lutul efemer
Duhul ei să vă pătrundă
Până-n ultimul ungher!

Vrajba dintre voi să piară,
Şi în sufletele voastre
Azi Colindul se pogoară
Din tăriile albastre!

Lăsaţi grijile deoparte
Şi cu gând curat şi bun
Fiecare om să poarte
Chipul blândului Crăciun;

Nu-i colindă mai frumoasă,
O, ce Veste pe pământ!
La noapte în orice casă
Se va naşte Pruncul Sfânt!

Fraţi români şi alte naţii
Câte-or fi pe lumea toată,
Cu credinţă aşteptaţi-i
Naşterea cea minunată!

poezie de Nicolae Nicoară-Horia (24 decembrie 2016, Kuppenheim, Baden Württemberg)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rolele

Plutind deasupra cărucioarelor, manevrând
cumpărăturile, fiind tot timpul fisa de cincizeci
de bani, aterizată de dincolo de cer, de parcă
ai fi fost dată vamă, rândunică, cum străbaţi
tu parcarea mall-ului, în dâre concentrice
cum tai orizontul de după lac, cum câmpurile
de floarea soarelui se cojesc din zborul tău
de parcă ar fi fost crestate, rândunică, cum treci
jur-împrejur, dezvirginând aerul fraged.
Eşti aici de parcă n-ai fi aici, ca şi cum
te-ai da pe role prin cer, eşti cumva
propria ta rândunică, alunecând
infinitezimal pe ecran, în cărucioare albastre
eşti cea care va fi cumpărată şi cea care cumpără
eşti cea congelată, cea disecată
tu rândunică: eşti cea care nu vei fi vândută
care vei fi mereu cea sacrificată, cea
glorificată de mulţimi.

Eu intru păzit de zborul tău, tu
mă veghezi din înalt, către tine
îmi îndrept privirile înceţoşate, tu eşti
acolo ca să mă încredinţezi, tu
îmi garantezi
ieşirea, tu
eşti
o rândunică în toată firea.

poezie de Mircea Ţuglea din Jivina, divina, O rândunică în mall (2015)
Adăugat de Radu Ţuglea
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori v-am spus: "Nu căutaţi în exterior, nu căutaţi la suprafaţă, dar săpaţi, săpaţi şi veţi găsi aur sau petrol!" Evident, vorbind simbolic. Voiam să vă spun că trebuie săpat chiar în acest domeniu, al subconştientului.

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta poetică

Cea mai frumoasă lună e în lac,
cel mai frumos luceafar e pe mare,
şi cântă cel mai sincer pitpalac
nu-n pomi, ci-n amintiri şi în uitare.
Cea mai frumoasă lună e în lac.

Cea mai frumoasă floare e pe sâni,
sau în surpate plete de femeie -
şi nu lucesc, pe cer, ca în fântâni,
fantomele de lux din curcubeie.
Cea mai frumoasă floare e pe sâni.

E aurul mai cald în inelar
şi şoldul mai cu linii sub mătasă,
în nunta-i vinul cel mai plin de har
şi-n rouă raza cea mai languroasă.
E aurul mai scump în inelar.

Culori şi mirodenii cercuri fac
în jurul meu. Argila mea tresare
şi cu cămaşa cerului mă-mbrac.
şi iata-mă-s, deodată, cer şi zare.
...............................
Cea mai frumoasă lună e în lac.

poezie de Alexandru Andriţoiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea din urmă dezamăgire

Din cuvânt
te-ai născut
în cuvânt
te vei întoarce

Căci ale tale
sunt
şi tăcerea
şi necuvântul
şi cântarea

În numele
lui Eminescu
şi al Veronicăi Micle
şi al poezie lor
de dragoste

Până la
cea din urmă
postumă

ÎNAINTE

Să eliberăm
tăcerea
din
cuvinte

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transformarea în trecut

când simţi că viaţa zboară la-înălţime
şi nu-i prinzi urma săgetată-n cer
e semn că timpurile nu mai au răbdare
şi moartea-şi cere partea, în colţul tău stingher

cât eşti în viaţă urme laşi în timp
şi clipele în amintiri se cern
când mori umbra se-ascunde în pământ
dintre cuvinte ieşi, o virgulă pe cer

ai fost: o răsuflare şi un simţământ
o mângâiere, poate un sărut
din aripa de cer, tu zborul frânt
nu vei mai fi nimic pe-acest pământ

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de...

Sunt...!
Nici început;
Şi nici sfârşit!
Sunt un călător...
Desculţ... ce calcă;
În trecere pământul..;
Sfânt; dincolo de cuvânt!

Sunt!
Martorul;
Tăcut! o trecere;
Prin spaţiu; şi prin...
Timp! că timpu-i... nul;
Tot dincolo de... cuvânt!

Sunt!
Fărâmă...
Dintr-o gloată;
Dintr-o lume oarbă;
Pierdută-n cea mai neagră...
Ceaţă; negură şi fum! cuvânt!

Sunt!
Licărire...
Dintr-o... stea!
Rază-n calea... Ta!
Pulbere în orizonturi;
Fără nume; doar cuvânt!

Sunt!
Pierdere..
În căutare; în..
Pământ; în gând!
În golul dintre clipe...
În zborul unei aripe de..
Înger; dincolo de.. cuvânt!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am îndrăgit ecoul...

Am îndrăgit ecoul
În joaca din pruncie
Când tulnicam pe dealuri
Năstruşnice chemări
Şi-acum, la bătrâneţe,
Când mâna mea vă scrie
Parcă aştept răspunsul
De dincolo de zări...
Copil crescut la ţară
Eu ştiu că se cuvine
Să mergi pe drumul vieţii
Ca aţa după ac,
Îmi vine câteodată,
Nici nu mai ştiu ce-mi vine,
Să trag la geamuri storul
De ciudă şi să tac...
Dar a venit poştaşul
Sau cine o fi oare?
Cutia mea poştală
E plină de urzici...
Am îndrăgit ecoul
Şi eu şi fiecare
Când vom pleca din lume
Îl vom lăsa aici...

poezie de Nicolae Nicoară-Horia (10 august 2010)
Adăugat de Nicolae Nicoară-Horia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degeaba săpaţi; din comorile de altă dată, a rămas numai infrastructura.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai frumoasă lună din viaţa mea a fost luna de pe cer.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna

E iarnă iar în calendar,
Uite Ajunul!
Fulgi argintii pe trotuar,
Valsează câte unul.

Cade zăpadă din cer,
E vis minunat,
Totul e plin de mister,
Parcă-i basm curat.

Pe alte alei,
Chiotele de copii
Mari sau mititei
Sunt cu sănii mii.

Miros de brad în casă,
Cu cetina cea deasă,
O stea cu grijă aleasă,
Cea mai luminoasă.

Trosnesc lemnele-n foc
În soba cea micuţă,
Rumeni cozonaci se coc,
Frământaţi de-a mea măicuţa.

Atmosfera-i camelară,
Masa plină o-nconjoară,
Un cântec lin de vioară
Răsună acuma-n seară.

poezie de Camelia Natalia Ignat (decembrie 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer pe Pământ

Ai fost vreodată-n Cer,
acolo ai fost
să numeri ani
şi clipe fără rost?
Ai fost vreodată-n Cer
pe lângă serafimi,
chiar lângă curcubeul
ce-aprinde-n cer lumini?

N-am fost şi nici nu vreau
să merg curând!
Am cerul meu aproape
aici chiar pe Pământ.
Adorm cu el în braţe
în fiecare seară
şi mă trezesc în zori
cu el în călimară.

poezie de Gheorghe A. Stroia (26 septembrie 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer ajutor

Nu mai am o mamă pe pământ,
Să-mi spună şi mie un cuvânt
Şi să-mi poată da ceva, de-i cer;
Am o mamă numai sus în cer.

Deznădăjduit de ce să fiu,
Dacă din experienţă ştiu
Că doar din puţin m-a susţinut,
Pe pământ, cu tot ce a putut?

Nici nu mă gândisem că din cer,
Mama-mi poate-ndată da ce-i cer,
Nu ca pe pământ, doar din puţin
Şi târziu, ci grabnic şi deplin.

Mamă, prins doar cu păreri de rău,
Nu m-am prins de ajutorul tău,
Să ţi-l cer frumos, cum se cuvine,
Până n-a venit el peste mine.

Că, de când în ceruri te-ai mutat,
Cererile mi le-ai ascultat,
Fără să le spun măcar în gând;
Le-ai ştiut când m-ai văzut plângând.

poezie de Marius Robu (4 decembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer ajutor

Nu mai am o mamă pe pământ,
Să-mi spună şi mie un cuvânt
Şi să-mi poată da ceva, de-i cer;
Am o mamă numai sus în cer.

Deznădăjduit de ce să fiu,
Dacă din experienţă ştiu
Că doar din puţin m-a susţinut,
Pe pământ, cu tot ce a putut?

Nici nu mă gândisem că din cer,
Mama-mi poate-ndată da ce-i cer,
Nu ca pe pământ, doar din puţin
Şi târziu, ci grabnic şi deplin.

Mamă, prins doar cu păreri de rău,
Nu m-am prins de ajutorul tău,
Să ţi-l cer frumos, cum se cuvine,
Până n-a venit el peste mine.

Căci, de când în ceruri te-ai mutat,
Cererile mi le-ai ascultat,
Fără să le spun măcar în gând;
Le-ai ştiut când m-ai văzut plângând.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (4 decembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai o dată

Evrei 9:27
Oamenilor le e rânduit
Să moară numai o dată
Tatăl cum a hotărât
Dar urmează o judecată

Căci o viaţă omul are
S-o trăiască pe pământ
De Domnul în ascultare
Şi al vieţii Cuvânt Sfânt

Aceasta dar ni s-a dat
Iată pentru omenire
S-avem sufletul curat
Parte având de mântuire

Căci iată numai o dată
Oamenii sunt rânduiţi
A trăi aici să poată
De Domnul spre fi primiţi

Ori respinşi din neascultare
De Cuvântul Celui Sfânt
Căci în suflet nu se are
Dragostea pentru Cuvânt

Doar o singură viaţă
Omul iată aici are
Chiar dacă el îşi înalţă
Fiinţa-n binecuvântare

El în firea pământească
Altul nu va mai trăi
Ci în cea duhovnicească
Domnul de va hotărî

Căci Domnul Isus Hristos
Stăpâni-va-ntreg pământul
Când domi-va aici jos
Să-mplinească tot Cuvântul

Fiinţele duhovniceşti
Toate atunci din omenire
Cu armuri vii şi cereşti
Vor avea-o cerească fire

Nu ca oameni pe pământ
Ci ca îngeri o să fie
Dup-al Domnului Cuvânt
În Noua Împărăţie

Oamenii ce-or să trăiască
Ca şi oameni pe pământ
Vor avea copii să-i crească
Dup-al Domnului Cuvânt

Însă cei din noua fire
Ce-au fost iată mântuiţi
Vor trăi-n neprihănire
Ca şi îngerii cei sfinţi

Domnul toate-a râţnduit
Şi iubirea şi lumina
Pentru omul mântuit
Ce-l slujeşte-ntodeauna
08-10-2019 mănăştur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurgul maiestuos al oamenilor

te-ai plictisit,
poftim acasă,
vreau să-mi vizitez corăbiile
înţesate cu mătase şi amintiri,
singurătatea-i mai frumoasă
când începi să împleteşti poveşti
din năvoadele deşirate
în pustiul
ţărmurilor uitate,

mărturiseşte că numai nisipul
mai răscoleşte apusul maiestuos
al oamenilor,

Dumnezeu a lăsat amurgul
ca să contemplăm un periplu
de siluete de oameni nostalgici
pe scoarţa Pământului,

umbrele le sunt subţiri
ca linia vieţii
de pe o zi pe alta,

cea mai frumoasă zi
a fost atunci
când am început
să întrezăresc
amurgul maiestuos
al oamenilor,
între cer
şi Pământ.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai frumoasă mare

Cea mai frumoasă mare n-a fost încă traversată.
Cel mai frumos copil n-a ajuns încă la vârsta împlinirii.
Cele mai frumoase zile ale noastre încă nu au sosit.
Iar cele mai frumoase cuvinte pe care doream să ţi le spun
N-au fost încă rostite.

poezie clasică de Nazim Hikmet, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transhumanţă

Cad fulgi din cer, plutind în vânt
Se mută cerul pe pământ
Şi sufletul din mine vrea
Să fie ca un fulg de nea

Şi-n locul fulgilor din cer
Să mă transfere, dacă-i cer.
Dar nu-i pot cere, cât mai sunt
Legat de tine pe pământ

Şi-aştept să cadă primii doi
Fulgi peste ochii noştri goi,
Să fim pereche şi-n mormânt,
Precum-n cer şi pe pământ.

poezie de Marius Robu din Degeaba (25 februarie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşadar, toată activitatea lui Corneliu Zelea Codreanu, atât cea politică, cât şi cea educativă (mult mai însemnată aceasta), a avut un stil proaspăt, curat şi idealist, avântat şi profetic, născut dintr-o stare de transfigurare interioară ce inundă uneori, în anumite epoci ale istoriei, sufletele generaţiilor tinere. Căci tineretul este mai sensibil, mai uşor înfiorat de o chemare naţională adevărată, pe care o simte cu antenele sale delicate şi nealterate încă de rostogolirea vieţii. Numai acest tineret poate radia apoi din puternicul său conţinut patriotic, acele stimulente politice care aprind speranţele naţiunilor, înflăcărează sufletul colectiv şi determină popoarele să-şi ia în mâini, cu hotărâre, destinele proprii şi să le poarte pe drumuri noi, spre realizarea lor.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graniţa între cer şi pământ e o linie matematică infinit de subţire. Dar numai un pas mai sus e încă cer, un pas mai jos e deja pământ. Între amândoi aceşti mici paşi este deosebirea ca de la cer la pământ. Tot astfel în politică şi în morală.

citat clasic din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!